Contextul aparitiei auditului intern

Contextul aparitiei auditului intern

Termenul de audit provine din limba latina de la cuvantul audit-auditare, care are semnificatia "a asculta", dar despre audit se vorbeste de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Activitati de audit s-au realizat in decursul timpului si in Romania, dar purtau alte denumiri.

Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folosita in prezent este relativ recenta si se plaseaza in perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii, cand intreprinderile erau afectate de recesiune economica si trebuiau sa plateasca sume importante pentru auditorii externi care efectuau certificarea conturilor tuturor intreprinderilor cotate la bursa.

Marile intreprinderi americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinetele de Audit Extern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile si bilanturile contabile si a certifica situatiile financiare finale. Pentru a-si indeplini atributiile, cabinetele de audit efectuau o serie de lucrari pregatitoare de specialitate si anume: inventarierea patrimoniului, inspectia conturilor, verificarea soldurilor, diferite sondaje etc., care au crescut semnificativ costurile auditarii.

Intreprinderile au inceput sa-si oraganizeze propriile Cabinete de Audit Intern, in special pentru reducerea cheltuielilor, prin prelucrarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul entitatii, iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat in continuare la Cabinetele de Audit Extern, care aveau dreptul asupra unei supervizari a activitatii intreprinderilor.

Pentru a distinge intre auditorii cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului, primii au fost numiti auditori externi, iar cei din urma au fost numiti auditori interni, deoarece faceau parte din intreprindere.

Cu timpul, rolul si necesitatea auditorilor interni au crescut continuu si au fost unanim acceptate, motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si standardiza activitatiele practice. Astfel, in anul 1941 s-a creat la Orlando, Florida, SUA Institutul Auditorilor Interni, care a fost recunoscut international. Ulterior a aderat Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Danemarca si alte state.

In Romania, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda in domeniul controlului financiar, insa cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern.

In Romania, introducerea auditului intern este de data relativ recenta si se incadreaza in efortul general de modernizare a managementului financiar, atat in sectorul privat, cat si in cel public.

De asemenea, trebuie precizat ca introducerea auditului intern in sectorul public nu inseamna adaptarea la particularitatile economiei romanesti a acquis-ului comunitar, pentru simplul motiv ca in domeniul auditului intern acesta nu exista. In acelasi timp nu inseamna nici adaptarea cadrului normativ si procedural specific auditului intern din una dintre tarile membre, dat fiind faptul ca nici acesta nu corespunde conceptelor actuale ale auditului intern si cotrolului intern. In mod concret Comisia Europeana a considerat ca tarile candidate reprezinta un teren fertil pentru a dezvolta aceste concepte si a dezvoltat impreuna cu acestea o constructie institutionala adecvata implementarii in practica a acestora. In momentul de fata Comisia Europeana se afla in faza de evaluare a rezultatelor acestui proces de implementare pentru a aduce corectiile necesare pentru eficientizarea acestei activitati.

Romania s-a inscris in acest proces, initial prin elaborarea OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, care, cu toate ca nu a corespuns pe deplin cerintelor noului concept de audit intern, a reprezentat un important pas inainte.

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, in baza careia entitatile publice isi organizeaza activitatea de audit intern, reglementeaza toate aceste aspecte, Romania avand in acest moment un cadru normativ adecvat, acceptat de Comisia Europeana si armonizat cu sistemele similare din tarile candidate.

Un sprijin important pentru dezvoltarea teoretica a activitatii de audit intern este asteptat din mediul academic, unde, incepand cu anul universitar 2003-2004, au fost introduse in programele de studiu universitare disciplinele de control intern si audit intern, dar desigur ca acestea necesita un timp pentru a se impune in cultura universitara si implicit in cultura organizatiilor