Definitie:
Materiile prime sunt bunurile care participa direct la fabricarea produsului, in care se regasesc integral au partial, fie in starea lor initial, fie transformate.
Materialele consumabile participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit.
Materialele consumabile cuprind: materialele auxiliare, combustibilii, piesele de schimb, materialele de ambalat, seminte si materialele de plantat, furajele.
-in procesul de productie, materialele auxiliare se adauga
materiei prime in scopul de a ajuta Ia
transformarea ei (drojdia in industria panificatiei, ata, lipiciul), sunt consumate de echipamentele de lucru
(carbunii folositi Ia cazane pentru producerea aburului) sau se folosesc pentru
asigurarea functionarii acestora (uleiurile pentru ungerea masinilor). De
regula, materialele auxiliare contribuie Ia desfasurarea procesului
de productie fara a se regasi in produsul finit.
-combustibilul participa direct sau
indirect Ia procesul de productie.
-piesele de schimb servesc pentru inlocuirea pieselor uzate in timpul efectuarii reparatiilor Ia mijloacele fixe (piulite. roti dintate, arcuri etc.).
-materialele de ambalat sunt materiale folosite pentru protejarea bunurilor pe durata transportului, depozitarii sau desfacerii (hartie, cartoane, cutii, recipiente).
-semintele si materialele de plantat sunt acele produse agricole care servesc la infiintarea unor culturi vegetale, legumicole sau de zarzavat.
-furajele reprezinta acele produse agricole vegetale sau de natura animala si minerala, in stare naturala sau prelucrata, care servesc Ia hrana animalelor (fan, graunte de plante furajere, rezidiuri din fabricarea produselor de origine animala sau vegetala anumite substante minerale etc.)
Functia contabila:
Conturile de materii prime si materiale se tin cu ajutorul conturilor din grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale"
-301 "materii prime"
-302 "material consumabile"
-3021 "material auxiliare"
-3022 "combustibili"
-3023 "materiale pentru ambalat"
-3024 "piese de schimb"
-3025 "seminte si materiale de plantat"
-3026 "furaje"
-3028 "alte materilae consumabile"
Conturile 301 si 302 sunt conturi de ACTIV. In cazul acesta intrarile se inregistreaza in Debitul contului, iar iesirile se inregistreaza in Creditul contului. Conturile de Activ pot avea sold final debitor sau 0.
Contul 308 "diferente la pret de materii prime si materiale consumabile"
Este utilizat in situatia in care la evaluarea stocurilor se uitlizeaza costul standard sau prestabilit, in scopul de a avidentia diferentele in plus sau minus intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achizitie sau de productieaferente materiilor prime si materialelor consumabile. De asemenea acest cont se mai poate utiliza si pentru reflectarea distincta a cheltuielilor accesorii privind aprovizionarea de materii prime si material consumabile effectuate de firma in scopul aprovizionarii de materii prime si material consumabile .
Dupa continutul economic, este un cont recificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor consumabile, iar dupa functia contabila este cont de ACTIV.
Se debiteaza cu:
-diferente de apovizionare si costul standard aferent materiilor prime si materialelor consumabile aprovizionate in corespondenta cu:
-creditul contului 401 "furnizori", daca plata are loc ulterior
-creditul contului 512 "comturi curente la banci" sau 531 "casa", pentru aprovizionararile achitate imediat
512
531
-contravaloarea cheltuielilor de transport, aprovizionare, taxe nerecuperabile, accizelor si altor cheltuieli accesorii in corespondenta cu:
-creditul contului 401 pentru aprovizionarile achiate ulterior
-creditul contului 512 sau 531 pentru aprivizionarile achitate imediat
512
531
Se crediteaza la sfarsitul lunii, cu diferente de pret repartizate asupra materiilor prime si materialelor consumabile, in corespondenta cu debitul contului 601 "cheltuieli privind materiile prime" si 602 "cheltuieli privind materialele consumabile" calculate cu ajutorul unor coeficienti de reprtizare K, potrivit urmatoarei metodologii:
a) Se calculeaza coeficientul de repartizare K al diferentelor de pret pe baza urmatoarei formule:
Soldul initial debitor contului 308 + rulaje debitoare contului 308
K 308 = sold initial debitor contului 301 sau 302 + rulaje debitoare contului 308
b) Coeficientul astfel obtinut se inmulteste cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor consumabile eliberate in consum, cumulate de la inceputul exercitiului financiar si pana la finele lunii pentru care se efectueaza repartizarea diferentelor de pret. Se obtine valoarea diferentelor de pret corespunzatoare iesirilor de materii prime si materiale consumabile, cumulate de la inceputul anului.
Din aceasta valoare se deduc diferentele calculate pana in luna precedent, obtinandu-se astfel valoarea diferentelor la pret pe luna in curs, cu care se crediteaza contul 308 in corespondenta cu conturile 601 sau 602 dupa caz:
Soldul contului 308 se debiteaza si reflecta deiferente la pret aferente materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc.
Metoda inventarului permanent
Aceasta metoda de contabilitate a stocurilor se utilizeaza de unitatile mari si consta in folosirea conturilor de stocuri (materii prime, material consumabile, material de natura obiectelor de inventor, marfuri). Prin utilizarea acestei metode se pot urmari in permanenta stocurile sciptice dupa fiecare operatie de intrari sau iesiri.
Ca atare, contabilitatea sintetica va reflecata:
-stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedent si care nu poate fi decat debit
-intrarile din cursul lunii, pe baza documentelor de intare a stocurilor, ce se vor inregistra in debitul conturilor corespunzatoare
-iesirile in cursul lunii, pe baza documentelor de iesire a stocurilor, care va forma rulajul creditor al conturilor de stocuri.
Folosirea acestei metode presupune:
-utilizarea fiecareia dintre preturile de intreg a stocurilor
-folosirea contabilitatii de diferente de pret aferenta stocurilor daca este cazul
-conducerea unei contabilitati a stocului prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica descries mai sus
Metoda inventarului permanent, desi presupune un volum mare de munca, asigura o cunoastere mai riguroasa a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii patrimoniului.
In masura in care se adopta metoda inventarului permanent este necesar ca unitatea patrimoniala, in functie de specificul activitatii si necesarul propriu de informatii, sa-si organizeze contabilitatea analitica a stocurilor, utilizand una din urmatoarele trei metode prevazute in Regulamentul contabil: metoda operativ-contabila (pe solduri), metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) si metoda global-valorica.
a. Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) ocazioneaza un volum mai mare de munca, insa asigura informatii suplimentare privind stocurile, fiind adoptata in mod frecvent de unitatile patrimoniale mici si mijlocii. Aceasta metoda consta in organizarea la nivelul compartimentului contabilitate a evidentei cantitativ-valorice cu ajutorul fiselor de cont analitic pentru valori materiale, care se deschid pe feluri de bunuri existente in cadrul gestiunii. Totodata, se conduce evidenta valorica numai la nivelul gestiunii, folosindu-se fise de cont analitic pentru operatii diverse, fise in care se inscriu valorile aferente intrarilor si iesirilor in si din gestiune, precum si soldul final corespunzator gestiunii respective.
La nivelul locurilor de depozitare se organizeaza evidenta analitica cantitativa pe feluri de bunuri, folosindu-se fisele de magazie, care se completeaza de gestionar sau alta persoana cu asemenea atributii de serviciu.
Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta cantitativa organizata la locurile de depozitare si cele din contabilitate se realizeaza prin efectuarea punctajului periodic intre cantitatile inregistrate, pe de o parte, in fisele de magazie, iar pe de alta parte in fisele de cont analitic pentru valori materiale de la compartimentul de contabilitate.
b. Metoda operativ-contabila (pe solduri) ocazioneaza un volum redus de munca datorita simplificarii lucrarilor de evidenta analitica a stocurilor. Aceasta metoda presupune renuntarea la fisele contabile analitice cantitativ-valorice deschise pe feluri de valori materiale.
In cadrul compartimentului de contabilitate se organizeaza numai evidenta valorica desfasurata pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa cum se apreciaza ca este necesar. Evidenta cantitativa a stocurilor pe categorii sau feluri de valori materiale se organizeaza numai in cadrul locurilor de depozitare (magazii, depozite s.a.) cu ajutorul fisei de magazie.
Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se realizeaza, de regula, lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative stabilite in fisele de magazie si preluate in registrul stocurilor, unde se inscriu valorile partiale si cele totale privind soldurile finale de la nivelul subgrupelor si/sau grupelor de valori materiale, precum si de la nivelul gestiunii.
c. Metoda global-valorica este relativ simpla, ofera un volum redus de informatii si posibilitati restranse de exercitare a controlului asupra integritatii valorilor materiale gestionate, fiind recomandata, in principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotare adecvata. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul, asa cum prevede Regulamentul contabil, se recomanda trecerea la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
Metoda analizata consta in organizarea evidentei analitice numai valoric, atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate.
Metoda inventarului intermitent
Aceasta metoda de contabilizare
poate fi utilizat de urmatorii patrimonii mici si mijlocii si se caracterizeaza
prin faptul ca in contabilitatea sintetica n use urmaresc stocurile intrate si
iesite in cursul perioadei de gestiune.
Contabilitatea de stocuri se utilizeaza numai la sfarsitul perioadei de gestiune
vand se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de consum sau de
depozitare stabilite prin inventariere, dup ace in prealabil acelasi conturi de
stocuri au fost dimensionate cu stocurile intrate.
Intrarile de stocuri nu afecteaza conturile de stocuri ci direct conturile de venituri si cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara fata de cele provenite din productia proprie.
Pentru stocurile din afara unitatii se procedeaza astfel:
-se sorteaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli unde au fost inregistrate la inceput
-achizitionarea de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli
-la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate ori provenite din periada precedenta, neconsumate cu care se degreseaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri
Iesirile de stocuri se determina astfel:
Iesiri = stoc initial + intrari - stoc final
Pentru stocurile provenite din productie proprie se procedeaza astfel:
-se sorteaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente
-bunurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operative de la locurile de depozitare
-pe masura vanzarii sau a iesirii lor se vor inregistra sau a semifabricatelor, fara sa fie necesara destocarea lor
-la finele perioadei se inventareaza bunurile obtinute din productie proprie , inclusiv cele provenite din perioada precedent, dar nevandute, se inregistreaza asupra conturilor de variatia stocurilor
Relatia metodei de detreminare a stocurilor este urmatoarea:
Intrari = stoc initial + vanzari - stoc final
Pentru productia in curs de executie, determinarea se face numai la sfarsitul perioadei prin metoda diferentelor si se inregistreaza in contabilitate ca stocuri in conturile corespunzatoare, dar la inceputul perioadei urmatoare operatia respective se sorteaza.
Evaluarea initiala a stocurilor:
Costul de achizitie cuprinde:
1. Pret de cumparare fara TVA
2. Taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe, asigurare)
3. Cheltuieli de transport , manipulare
4. TVA din factura furnizorului daca cumparatorul nu este platitor de TVA
Costul de productie cuprinde:
1. Cheltuielile directe cu: materii prime, materiale, salariile muncitorilor direct productive.
2. Cota de cheltuieli indirecte: administrative, amortizare, reparatii, servicii postale, bancare.
Metode alternative de evaluarea initiala a stocurilor:
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea:
-metoda costului standard, in activitatea de productie
-metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Metoda costului standard:
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Metoda pretului cu amanuntul:
Metoda pretului cu amanuntul este folosita in comertul cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.
Rareori materiile prime si materialele consumabile pot devein marfuri prin comercializare.
Evaluarea la iesirea din gestiune a stocurilor (metode):
IESIRI: vanzare, consum, donatii, distrugeri. La iesirea din gestiune a stocurilor, acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:
a) metoda identificarii individuale - cost istoric
b) metoda costului mediu ponderat - CMP
c)metoda primului intrat-primului iesit - FIFO
d) metoda ultimul intrat-primul-iesit - LIFO
Evaluarea la cost istoric, respectiv CMP:
-se foloseste in cazul bunurilor de folosinta indelungata sau destinate unor comenzi distincte.
1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)
-presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Evaluarea prin metoda FIFO, respectiv LIFO
Metoda "primul intrat - primul iesit (FIFO)"
-bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot)
-pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului urmator, in ordine cronologica.
Metoda "ultimul intrat - primul iesit (FIFO)"
-bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot)
-pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la
costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior, in ordine
cronologica.
Contul 301 "materii prime"
Contul 301 este un cont circulant material. Dupa functia contabila este un cont de ACTIV.
Contul materii prime se desfasoara
pe analitice, simbolizante la nivelul fiecarei entitati cu anume coduri.
Se debiteaza cu materile prime intrate la pretul de inregistrare pentru:
achizitionari la cost de achizitie:
-pretul de inregistrare pentru materiile prime aduse de la terti prelucrate:
351
401
-pretul de inregistrare la valoarea de aport pentru materiile prime aduse:
301 = 456
-plusuri constatate la inventar pe seama consumului de materiile prime:
-valoarea semifabricatelor, produselor finite obtinute de intreprindere si valorificate ca materii prime:
341
345
371
-materiile prime primite din donatii se inregistreaza ca venituri din donatii:
Se crediteaza cu iesirea materiilor prime pentru:
-consum
-prelucrare efectuata de terti:
-retragere cu ocazia plecarii actionarilor:
-donatii de materii prime:
-transferuri de materii prime pentru filiale:
-cheltuieli extraordinare in cazul calamitatilor naturale:
SFD reprezinta materiile prime existente in stoc la pretul de inregistrare
Contu 302 "materiale consumabile"
Dupa functia contabila contul 302 este un cont de ACTIV
Se debiteaza cu:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate de la terti:
401
408
446
542
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare:
451
453
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la unitate sau subunitati:
481
482
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in natura al actionarilor/asociatilor:
-valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materiale consumabile in aceeasi unitate:
341
345
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit si a celor rezultate din dezmembrari:
758
-contravaloarea materialelor consumabile achitate prin alte valori:
-diferentele de pret in minus sau favorabile, aferente materialelor consumabile achizitionate:
Se crediteaza cu:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, precum si a celor constatate lipsa la inventar sau distruse:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile vandute ca atare:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile livrate unitatii sau subunitatilor:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau in custodie la terti:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile iesite prin donatie:
-valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile distruse prin calamitati:
SFD reprezinta costul de inregistrare al materiilor consumabile existente.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |