Descarcarea de gestiune

DESCARCAREA DE GESTIUNE

Descarcarea de gestiune reprezinta o operatiune contabila prin care unele conturi de stocuri, respectiv conturile din clasa 3, se crediteaza cu valoare in pret de intrare aferenta iesirilor inregistrate in luna de raportare. Astfel, daca privim un circuit de documente de achizitie si vanzare, observam ca la achizitie se debiteaza un cont de stoc (marfuri, simbol 371), iar la vanzare se crediteaza un cont de venit (venituri din vanzarea marfurilor, simbol 707).

Ex: % = 4011

371

4426

4111 = %

707

4427

Desi la vanzare se inregistreaza o scadere a cantitatii de marfuri in stoc, nu are loc si creditarea contului de marfuri. Prin urmare aceasta inregistrare contabila se face separat, si se realizeaza calculand valoarea iesirilor in pret de achizitie, deoarece si debitarea contului s-a realizat tot pe baza pretului de intrare de la furnizori.

Inregistrarea contabila a descarcarii de gestiune aferente marfurilor vandute este:

607 = 371

Astfel se inregistreaza si cheltuiala cu marfurile (simbol 607) si se diminueaza soldul contului de marfuri, cu valoarea corespunzatoare marfurilor vandute.

In afara contului de marfuri, in clasa 3 a conturilor de stocuri exista si alte grupe de conturi de stoc - vezi PlanConturi.doc

Pentru marea majoritate a acestora, descarcarea de gestiune este similara cu cea a marfurilor, in sensul ca de regula se crediteaza contul de stoc respectiv si se debiteaza un cont de cheltuiala specific, de regula din grupa 60 - vezi PlanConturi.doc.

Ex: Descarcarea de gestiune a materiilor prime

601 = 301

Descarcarea de gestiune a materialelor auxiliare

6021 = 3021

Descarcarea de gestiune pentru combustibili

6022 = 3022

Descarcarea de gestiune a ambalajelor

608 = 381

Exista si conturi de stoc pentru care descarcarea de gestiune NU se face printr-un cont de cheltuiala, ci printr-un alt cont mai special - Venituri din productia stocata, simbol 711 (Variatia Stocurilor). Aceste conturi sunt de regula conturile de stoc legate de productie, semifabricate, produse in curs de executie:

Ex: Descarcarea de gestiune a produselor finite

711 = 345

Descarcarea de gestiune a semifabricatelor

711 = 341

Descarcarea de gestiune a produselor in curs de executie

711 = 331

De asemenea exista conturi din aceeasi categorie care in anumite situatii, in functie de natura iesirilor, se crediteaza prin debitul altor conturi decat cele uzuale de cheltuieli folosite in cazul vanzarii sau al consumului propriu-zis.

Ex: Materii prime trimise la terti pentru prelucrare

351 = 301

Materiale auxiliare trimise la terti pentru prelucrare

351 = 3021

Descarcarea de gestiune pentru vanzarea de materii prime - 2 inregistrari

371 = 301

607 = 371

Descarcarea de gestiune pentru vanzarea de materale auxiliare - 2 inregistrari

371 = 3021

607 = 371

Marfuri trimise in custodie la terti

357 = 371

Produse finite trimise in custodie la terti

354 = 345

Marfuri in custodie la terti

358 = 381

Iesiri exceptionale din gestiune - minusuri constatate la inventariere

6718 = 371 pentru marfuri

6718 = 381 pentru ambalaje etc

(6718 - cont de cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune)

Din acest motiv este important ca iesirea din gestiune a unor cantitati de marfuri / produse finite / materiale / ambalaje etc sa fie analizata din punctual de vedere al naturii iesirilor, pentru ca pot exista inregistrari contabile diferite aferente acestor iesiri.

Metode de evaluare a stocurilor

A. Pentru stocurile aflate in gestiune la pret de achizitie:

Ex: pentru un produs exista urmatoarele miscari:

Stoc initial 0 buc

Intrare 02/02/04 5 buc x 10.000 = 50.000

Intrare 08/02/04 3 buc x 12.000 = 36.000

Iesire 10/02/04 4 buc x .. = de calculat pretul!

Stoc final 4 buc 4 buc x ... = de calculat pretul!

1. Metoda FIFO (first in, first out) - stocul calculat dupa aceasta metoda se gaseste in gestiune la pretul ultimei / ultimelor intrari, deci iesirile sunt calculate la pretul intrarilor celor mai vechi. Aceasta metoda are avantajul ca valoarea stocului este calculata tinand cont de pretul de achizitie din cele mai recente intrari, iar in conditii de inflatie reduce riscul de subevaluare a stocurilor.

In exemplul de mai sus iesirile se vor calcula la pretul de 10.000 lei / buc., iar stocul de 4 buc. este format din 3 buc x 12.000 = 36.000 lei

1 buc x 10.000 = 10.000 lei

Val stoc final = 46.000 lei

Val iesiri = 40.000 lei

2. Metoda Costului unitar mediu ponderat, calculat la finele perioadei de gestiune (metoda CUMP), cunoscuta si ca metoda medie intermitenta sau la sfarsitul lunii.

Stocul calculat dupa aceasta metoda are avantajul ca tine cont de toate achizitiile anterioare ale produsului respectiv, iar pretul stocului final si al iesirilor dintr-o anumita luna sunt egale.

Modul de calcul pret de iesire si pret de pe stocul final, la sfarsitul lunii - dupa formula:

SIvaloric + Intrari valorice

Pret luna = -------- ----- ------ ---------

SIcantitate+ Intrari cantitate

Pentru exemplul initial:

5 x 10.000 + 3 x 12.000

CUMP = -------- ----- ------ -- = 10.750 lei

5 + 3

Valoare iesiri = 4 buc x 10.750 = 43.000 lei

Valoare stoc final = 4 buc x 10.750 = 43.000 lei

3. Metoda Costului unitar mediu ponderat, calculat dupa fiecare intrare (metoda CUMP), cunoscuta si ca metoda medie permanenta. Dupa aceasta metoda, pretul produselor din stoc se modifica dupa fiecare intrare in gestiune, iar iesirile din stoc au un pret uniform intre 2 intrari consecutive; dar dupa o noua intrare pretul de iesire se modifica.

Pentru exemplul initial:

Sum(cantitate intrata x pret intrare)

CUMP = -------- ----- ------ ----- ----- ------

Sum (cantitate intrata)

5 x 10.000 + 3 x 12.000

CUMP = -------- ----- ------ -- = 10.750 lei

5 + 3

Pretul marfii din stoc dupa prima intrare:

5 buc x 10.000 = 50.000 lei 10.000 lei / buc

Pretul marfii din stoc dupa a doua intrare:

3 buc x 12.000 = 36.000 lei 10.750 lei / buc

Valoarea iesirilor din stoc:

4 buc x 10.750 = 43.000 lei 10.750 lei / buc

Valoarea marfii ramase in stoc:

4 buc x 10.750 = 43.000 lei 10.750 lei / buc

In acest exemplu costul marfii vandute si valoarea stocului final calculate cu metoda medie intermitenta si cu metoda permanenta sunt identice; daca iesirea ar fi fost cronologic dupa prima intrare atunci costul calculat dupa metoda permanenta si valoare stocului final ar fi fost altele, in timp ce dupa metoda intermitenta ar fi fost aceleasi.

Dezavantajele acestei metode:

- in momentul in care stocul cantitativ ajunge la zero, preturile de intrare anterioare acestei date nu mai au nici o influenta asupra valorii stocului, practic tot istoricul acestui produs (referitor la pretul de achizitie) dispare, ceaa ce nu se intampla la metoda intermitenta;

- stocul negativ nu este permis nici macar o zi in timpul lunii, pentru ca pretul stocului si al iesirilor nu mai poate fi calculat.

4. Metoda LIFO (last in, first out) Dupa aceasta metoda, iesirile sunt calculate la pretul celor mai noi intrari, iar stocul este compus din intrarile cele mai vechi.

In exemplul de mai sus iesirile se vor calcula astfel:

3 buc x 12.000 = 36.000 lei

1 buc x 10.000 = 10.000 lei

Val stoc final 4 buc x 10.000 = 40.000 lei

Val iesiri = 46.000 lei

Metoda de evaluare a stocului aleasa nu se poate modifica in cursul unui an fiscal, aceasta metoda de evaluare are influenta asupra cheltuielilor unei companii si a profitului obtinut, mai ales in conditiile existentei unei variatii semnificative a preturilor de achizitie.

B. Pentru stocurile aflate in gestiune la pret cu amanuntul sau la pret prestabilit (antecalculat) - se foloseste metoda preturilor standard (prestabilite)

In cazul activitatii de comert cu amanuntul, inregistrarea in gestiune a intrarilor se realizeaza nu la pretul specificat de furnizor in documentele de intrare, ci la pret de achizitie + adaos comercial, iar gestiunea in acest caz nu se mai urmareste sub aspect cantitativ valoric, ci numai global valoric.

In cazul activitatii de productie, produsele finite / semifabricate / produsele in curs de executie pot fi inregistrate la pret antecalculat, urmand ca dupa calcularea costului efectiv al productie realizate sa se realizeze regularizarea valorii produselor din stoc.

Pentru acest gen de inregistrari se folosesc conturi ca:

378 Diferente de pret la marfuri

348 Diferente de pret la produse

388 Diferente de pret la ambalaje etc

Preturile standard trebuie actualizate periodic, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor, iar diferntele de pret stabilite la achizitie sau la intrarea in stoc din productie se inregistreaza proportional, atat asupra valorii iesirilor cat si asupra stocurilor.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient de repartizare:

Soldul initial Diferente de pret
al diferentelor aferente intrarilor in
de pret + cursul perioadei, cumulat
de la inceputul anului
Coeficient de = ────────────────────────────────────────────── x 100
repartizare Soldul initial al Valoarea intrarilor in
stocurilor la pret + cursul perioadei la
de inregistrare pret de inregistrare,
cumulat de la
inceputul anului

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare pentru a se obtine diferentele de pret aferente valorii stocurilor iesite din gestiune.

Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul 1 sau 2, pe grupe sau pe categorii de stocuri.

Inregistrarile contabile in cazul gestiunii de marfuri cu amanuntul:

1 Achizitia de marfuri

% = 4011 Furnizori

Marfuri 371 val mf. la pret de achizitie

TVA deduct 4426 din fact furnizorului

Marfuri 371 = %

Adaos Comercial

TVA neexigibil

Se intocmeste factura de vanzare in mod obisnuit, avand in credit venit si TVA colectata.

Descarcarea de gestiune se va calcula cu coeficientul de repartizare.

Inregistrarile sunt urmatoarele:

Chelt. marfuri 607 = 371 Marfuri - val vz la pret de achizitie

Ad comercial 378 = 371 - val adaos calculat cu K

TVA neexig 4428 = 371 - val TVA calculat cu K