Definitii si concepte cheie contabilitate

Definitii si concepte cheie contabilitate

Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei si performantelor financiare ale unei intreprinderi. Obiectivul situatiilor financiare generale este de a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei intreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile financiare prezinta de asemenea rezultatele gestionarii de catre conducerea intreprinderii a resurselor incredintate.

Componente ale situatiilor financiare

Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente:

bilantul;

contul de profit si pierdere;

o situatie care sa reflecte fie:

toate modificarile capitalurilor proprii; fie

modificarile capitalurilor proprii, altele decat cele provenind din tranzactii de capital cu proprietarii si distribuiri catre proprietari;

situatia fluxurilor de numerar; si

notele explicative, cuprinzand o scurta prezentare a politicilor contabile semnificative si alte note explicative.

Activul bilantier evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice .In raport cu aceste criterii se disting urmatoarele categorii de active:

active imobilizate

active circulante

O asemenea distinctie se regaseste in plan economic prin gruparea activelor in capitaf fix si capital circulant. Criteriul folosit in acest caz este cel al rotatiei, adica modul specific in care se consuma sau se inlocuiesc.

Activele imobilizate sau fixe cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata in cadrul entitatii cat si prin repetata lor participare la circuitele economice.

Activele imobilizate se diferentiaza in functie de comportamentul lor economic si structural or materiala in trei grupe:

imobilizari necorporale(cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare aplicata si dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica, fondul comercial)

imobilizari corporale(terenuri si mijloace fixe)

imobilizari financiare(titluri de participare, creantele atasate participantilor, alte imobilizari financiare)

Activele curente cuprind toate activele de exploatare si cele de trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an. Din punct de vedere economic si financiar, activele circulante se afla intro continua fluenta valorica, ele schimbandu-si forma materiala si utilitatea(marfa,creante,bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului. Cu ocazia finalizarii fiecarui ciclu de exploatare, diferitele forme concrete de active circulante sunt inlocuite continuu cu exemplare noi de aceeasi speta. Astfel in faza de aprovizionare activele circulante sub forma de bani se transforma in stocuri de materii prime si materiale,in faza de productie, stocurile de materii prime si materiale se consuma integral, rezultand stocuri de productie in curs de executie, care dupa ultima operatie de prelucrare, devin produse finite, iar in faza de desfacere sunt vandute clientilor.

Sub aspectul lichiditatii, caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an. Ele intra si ies din intreprindere de mai multe ori sau cel putin o singura data in cursul unui exercitiu financiar.

In raport de forma concreta pe care o imbraca si destinatia pe care o capata in cadrul circuitelor de exploatare, activele circulante se impart in:

stocuri si productie in curs de executie;

creante;

plasamente ;

disponibilitati banesti;

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale consumabile (utilitati ce urmeaza a fi folosote in procesul de fabricatie), productie in curs de executie, produse finite si semifabricate, marfuri si ambalaje aflate in depozit spre vanzare, costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii;

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca in cazul anterior sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Reglementarile contabile romanesti prezinta urmatoarele categorii de stocuri:

materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in starea initiala sau transformata;

materiale consumabile, care cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

materiale de natura obiectelor de inventar, care cuprind bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora: echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele si alte obiecte asimilate;

produse sub forma semifabricatelor (produse in curs de fabricatie), produselor finite (produse care au parcurs intregul proces de fabricatie) si produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile si deseuri);

animale tinere, animale la ingrasat, pasari si colonii de albine;

productia in curs de executie care reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, precum si lucrarile si serviciile in curs sau neterminate;

marfuri si asimilate (terenurile si alte propietati imobiliare detinute pentru revanzare);

ambalaje (cu exceptia ambalajelor de natura obiectelor de inventar si imobilizarilor corporale) de transport refolosibile care insotesc bunurile in procesul circulatiei lor (recuperabile/facturate consumate distinct care circula prin restituire sau incluse in pretul marfii si care se pot valorifica sau nu dupa utilizare).

In viziunea IAS 2 Contabilitatea stocurilor, stocurile includ: bunurile cumparate si detinute cu scopul revanzarii, produsele finite sau productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie.

In literatura de specialitate exista o multitudine de clasificari ale stocurilor. Avand in vedere criteriile fizic-destinatia-faza ciclului de exploatare sunt individualizate urmatoarele structuri: materii prime; materiale consumabile sau furnituri; materiale de natura obiectelor de inventar; produse (semifabricate, produse finite si produse reziduale); animale tinere, animale la ingrasat, pasari si colonii de albine; productie in curs de fabricatie; marfuri si asimilate (terenurile si alte proprietati imobiliare detinute pentru revanzare); ambalaje de transport refolosibile. Un alt criteriu este locul de creare a gestiunilor; acesta identifica : stocuri aflate in depozitele intreprinderii, stocuri in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate, stocuri sosite fara factura, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri facturate dar nelivrate, stocuri aflate la terti.

Pe baza criteriilor de clasificare prezentate anterior se pot delimita doua structuri informationale de baza: structura financiara standardizata si structura interna sau de gestiune. Structura financiara standardizata este proprie gestiunii si contabilitatii financiare si opereaza cu criteriile: destinatia si faza ciclului de exploatare. Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt, calcularii si analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitatii de exploatare si gestionarea activitatii de trezorerie. Din punct de vedere metodologic, o asemenea structura se realizeaza si se identifica prin conturile din Planul de conturi.

Structura interna sau de gestiune, necesara, dar nestandardizata, este opozabila contabilitatii interne de gestiune. Ea opereaza cu criteriile: fizic si locul de creare a gestiunilor si se delimiteaza prin conturile analitice de stocuri corespunzatoare sortimentelor si gestiunilor.

Pentru contabilitatea stocurilor din Romania ambele structuri informationale sunt realizate prin contabilitatea financiara.