Etica auditorului in contextul globalizarii economice

Etica auditorului in contextul globalizarii economice

Abstract

There are many those who wonder what are the implications of the economic globalization and especially the impact of this process, together with the sustained increase of need for financial reporting on the auditing profession. What predictions can be formulated for this matter, what are the new limits and challenges that auditing will face in the near future .?

u putini sunt cei care se intreaba oare care sunt implicatiile globalizarii economice si mai ales cum va influenta cresterea continua a cerintelor de informare financiara profesia de auditor. Cunoscand cerintele din prezent pentru aceasta profesie si avand ca model o dezvoltare economica normala ce se previzioneaza, care sunt limitele si provocarile aceastei profesii pentru viitor.

Auditorul viitorului se va confrunta si in multe cazuri deja se confrunta, cu competitia agentilor fiscali, consultantilor de afaceri, contabililor necalificati, analistilor financiari, inginerilor si a diversilor alti consultanti. De aceea auditorii trebuie sa se axeze pe punctele lor tari traditionale, precum independenta si grija pentru interesul public, prin migrarea catre activitati cu o valoare adaugata inalta, urmarind sa-si dezvolte cunostintele printr-o perfectionare continua.

Orice profesie, si cea de auditor, are drept caracteristica fundamentala acceptarea responsabilitatii acesteia fata de public. Interesul public reprezinta binele comunitatii de indivizi si institutii pe care o deserveste un auditor profesionist. Publicul acestei profesii este reprezentat de clientii, creditorii, guvernele, angajatorii, angajatii, investitorii, comunitatea de afaceri si financiara si alte entitati care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea auditorilor, aparand astfel responsabilitatea fata de interesul public.

Auditorii au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, angajatorii si alte segmente ale comunitatii de afaceri, precum si guvernul si publicul in sens larg se bazeaza pe auditori in ceea ce priveste mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare, contabilizarea si raportarea financiara corecte, sustinerea desfasurarii unui management financiar eficient si furnizarea unor elemente de incredere in eficienta sistemului de impozitare si a aplicarii corecte a acestuia. De aceea, atitudinea si comportamentul auditorilor in procesul de furnizare a unor astfel de servicii au impact deosebit asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii din care fac parte. Aceasta pozitie avantajoasa poate fi mentinuta doar in conditiile in care auditorii fac cunoscut faptul ca serviciilor lor sunt realizate la cel mai inalt grad de performanta si in concordanta cu cerintele etice corespunzatoare unei astfel de performante.

Faptul ca obiectivul profesiei de auditor este desfasurarea activitatii la cele mai inalte standarde de profesionalism, pentru a atinge cel mai inalt nivel de performanta si pentru a indeplini cerintele interesului public, impune indeplinirea a patru cerinte de baza (sau subobiective):

Credibilitatea

Nevoia de credibilitate a informatiilor contabile si a sistemelor de informatie folosite la realizarea situatiilor financiare este generata de faptul ca acestea sunt sursa pe baza careia publicul ia decizii economice.

Profesionalismul

Publicul are nevoie de persoane care sa poata fi identificate cu claritate ca profesionisti in cadrul acestui domeniu.

Calitatea serviciilor

Este necesar ca publicul sa aiba siguranta ca toate serviciile obtinute de la un auditor sunt efectuate la cel mai inalt standard de performanta.

Increderea

Utilizatorii serviciilor furnizate de auditori trebuie sa poata avea incredere ca exista un cadru al conduitei etice si profesionale care guverneaza activitatea acestora.

Conform codului de etica IFAC, pentru atingerea obiectivelor profesiunii de auditor trebuie respectate un numar de principii fundamentale:

Integritate

Un auditor trebuie sa fie onest si incoruptibil in desfasurarea serviciilor profesionale. Prin servicii profesionale se inteleg toate serviciile ce necesita aptitudini contabile sau din domenii conexe incluzand contabilitatea, auditul, consultanta fiscala si manageriala si servicii de management financiar.

Obiectivitate

Trebuie sa fie corect si nu trebuie sa ingaduie ca judecarea obiectiva a faptelor sa-i fie afectata de prejudecati, conflicte de interese sau influente externe.

Competenta profesionala si atentia cuvenita

Serviciile profesionale trebuie sa fie realizate cu atentia cuvenita, competenta si constiinciozitate. Un auditor poate fi competent doar mentinandu-si permanent cunostintele si aptitudinile profesionale in concordanta cu cele mai noi aspecte de teorie, practica, legislatie si tehnici.

Confidentialitatea

Cu exceptia situatiilor in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala, un auditor trebuie sa respecte confidentialitatea datelor dobandite pe parcursul derularii serviciilor profesionale si nu trebuie sa dezvaluie nici o astfel de informatie fara o autorizare speciala.

Conduita profesionala

Un auditor trebuie sa aiba o conduita corespunzatoare reputatiei profesiei si sa tina seama de responsabilitatile sale fata de clienti, terte parti, alti membri ai profesiei, personal, angajatori si public in sens larg.

Standardele tehnice

Un auditor trebuie sa desfasoare servicii profesionale in concordanta cu standardele tehnice si profesionale relevante elaborate de organisme profesionale cu atributii in acest domeniu.

Schema de mai jos prezinta relatiile ce se stabilesc intre auditorii financiari si publicul acestei profesii:

PRINCIPII FUNDAMENTALE: OBIECTIVE:

Cheia in domeniul auditului este de a recunoaste ca auditul poate avea si o mai mare valoare daca analizeaza aspecte dincolo de problemele financiare traditionale si se focalizeaza asupra unor puncte de interes pentru un public mai larg. Multi auditori considera astazi ca metodologia de audit care era potrivita in era industriala s-ar putea sa nu fie suficient de dezvoltata pentru era informationala, cand activele sunt intangibile, comertul este electronic, pietele sunt globale si ritmul schimbarii este din ce in ce mai accelerat.

Ce valori trebui sa ofere auditorii? Trebuie oare sa ofere o abordare traditionala a analizelor periodice ce vizeaza datele istorice, a datelor bazate pe cost sau a situatiilor financiare? Oare este necesara o noua abordare bazata pe date in continua schimbare, bazate pe valoare si pe emiterea de informatii cat mai cuprinzatoare ?

Oricum auditorii viitorului ce vor lucra in comert si industrie vor avea oportunitatea de a deveni o resursa cheie in organizatiile lor. Pentru a avea succes in noile incercari ei trebuie sa-si diversifice cunostintele de baza dincolo de analiza financiara traditionala catre noi domenii precum tehnologia informatiei, masurarea performantelor nefinanciare si managementul general. Conducerile firmelor se vor astepta din ce in ce mai mult ca departamentele financiare si contabile sa se implice in dezvoltarea strategica a firmei cu mult dincolo de numere.

Dezvoltarile comertului electronic aduc o mare provocare sistemelor traditionale de afaceri si contabililor care le deservesc. Internetul va juca un rol din ce in ce mai important in raspandirea informatiei financiare si de afaceri. Aceasta modifica granitele internationale ale informatiei si genereaza asteptari asupra raportarii la timp de informatii actualizate, fapt ce determina ca opinia de audit sa fie data mai degraba asupra sistemului informatic existent in cadrul entitatii, decat asupra datelor din situatiile financiare.

Ariile de lucru, necesitand asistenta unui expert, spre exemplu pentru adaptarea unor situatii financiare de la standardele contabile ale unei tari la standardele contabile ale altei tari, vor fi in mod dramatic reduse din punctul de vedere al campului de aplicare. Auditul anual poate sa se diminueze ca importanta pe masura ce actionarii si investitorii incep sa se bazeze din ce in ce mai mult pe informatii zilnice necesare atat pentru decizii, dar si pentru a intelege pozitia corecta a companiei pe piata. Pentru eficientizare si prelucrarea mai rapida a informatiei nu este exclus ca elementele cheie ale raportarii financiare conform standardelor contabile sa fie automatizate.

Exista oportunitati pentru auditorul viitorului, cum ar fi implicarea in deciziile strategice din sectoarele de afaceri ce aduc o valoare adaugata mai mare. Auditorii trebuie sa se implice in obtinerea de cifre in timp real pe care se vor baza in mod covarsitor investitorii si actionarii. Comertul electronic va schimba pentru totdeauna modul in care lucreaza atat contabilii, cat si auditorii.

Asociatiile profesionale care vor regrupa acesti profesionisti trebuie sa tina pasul cu schimbarea. Astfel, rolul unei asociatii profesionale se  va schimba dintr-unul de administrator ce se ocupa cu emiterea standardelor si asigurarea unei infrastructuri administrative in unul de parteneri de afaceri. Asociatiile profesionale vor fi nevoite sa identifice, sa inteleaga si sa influenteze trendurile aparute in afaceri si sa comunice aceste trenduri membrilor sai. Ca parteneri de afaceri, asociatia profesionala va asigura membrilor sai oportunitati de informare pe segmentul de marketing si capital intelectual si va emite norme de audit de interes public.

Dintre atributele unui auditor al viitorului cred ca se vor regasi:

atribute personale ce includ: introspectie, judecata profesionala buna, cunostinte in domeniul managementului proiectelor, integritate si etica;

calitati de lider in gandirea strategica, planificare, precum si o buna perspectiva asupra imbinarii functiilor intreprinderii;

perspectiva larga asupra afacerii, care va include o buna intelegere a propriei organizatii, precum si cunostinte in domeniul managementului riscului si a sistemelor si proceselor organizationale;

expertiza practica in domeniile traditionale tehnice, incluzand analiza financiara si fiscalitatea.

In mod corespunzator, un profesionist contabil de succes in viitor trebuie sa aiba o foarte buna capacitate de comunicare, sa fie un foarte bun cunoscator de IT, sa poata combina cunostintele de ordin tehnic cu o viziune strategica, sa se vada pe el insusi ca pe un sfatuitor de profesie, sa incerce sa acumuleze cunostinte de-a lungul intregii vieti si sa invete din greselile din trecut ale profesiei.

Bibliografie

STOIAN, A., TURLEA, E., Auditul financiar contabil, Bucuresti, Editura Economica, 2001

Camera Auditorilor din Romania, Auditul financiar contabil, Standarde, Bucuresti, Editura Economica, 2000

Camera Auditorilor din Romania, Norme minimale de Audit, Bucuresti, Editura Economica, 2001

COLLINS, L., VALIN, G., Audit et contrôle interne. Principes, objectives et pratiques, Dalloz, 1996

PIGE, B., Audit et contrôle interne, 2édition, Management & Société

*** Reglementari contabile de armonizare cu Directiva a IV-a a CEE si Standardele Internationale de Contabilitate, O.M.F. nr 94/2001

*** Colectia revistelor "Student Accountant", publicate de ACCA, anul 2002