Abstract
This article represents an introduction in being familiar with the notion of performance, in general, and especially with the performance of a business. Together, we'll step on the road of finding the meaning of performance. The departure is given by the source and the signification of the word "performance", of the olden time. But, as time goes on, its meaning has been changing. It has become a polysemantic word, with different meanings within different fields. In economic specialized literature, performance is seen in three different ways, that will be explained further. To define performance isn't the same thing as finding the solutions for all the problems that might appear as regarding this complex notion. By stepping on the road of finding the meaning of performance, I'll try to find a proper definition for it.
A |
cest articol reprezinta o introducere in cunoasterea notiunii de performanta, in general, si a performantei intreprinderii, in special. Impreuna, vom porni pe drumul cunoasterii performantei. Punctul de plecare il reprezinta izvorul si semnificatia cuvantului performanta, din cele mai vechi timpuri. Insa sensul cuvantului performanta s-a schimbat de-a lungul timpului. El devine un cuvant polisemantic, avand sensuri variate in functie de domeniile in care se utilizeaza. In literatura economica de specialitate, performanta este perceputa in trei maniere distincte, explicate mai jos. A defini performanta nu inseamna si a solutiona toate probleme care privesc aceasta notiune complexa. Dar, vom incerca acest lucru, pornind pe drumul cunoasterii notiunii de performanta.
Vorbim adesea despre performanta. Dar cunoastem oare sensul notiunii de performanta, este remarcabil ca, impotriva abundentei de utilizari, termenul performanta este foarte rar definit, chiar in lucrarile in care performanta reprezinta obiectul de studiu central. Totul se petrece ca si cum sensul cuvantului performanta ar fi atat de evident ca definitia sa ar deveni neimportanta. Totusi, sensul cuvantului performanta nu este acelasi in toate exemplele citate.
Radacina cuvantului performanta este de origine latina, dar semnificatia sa vine din limba engleza. Cuvintele cele mai apropiate de performanta sunt "performare" in latina, "to perform" si "performance" in engleza.
"Performare" = a da in intregime forma cuiva. Performanta personalului unei organizatii consta in a da forma si realitate sistemului de norme proiectat si planificat de conducatori.
"To perform" = a realiza un lucru cu regularitate, metoda si aplicare, a executa, a conduce la realizarea sa de o maniera convenabila. Mai exact, a realiza o promisiune, a executa clauzele unui contract, a juca un rol intr-o piesa de teatru. In sfarsit, a realiza ceva care cere abilitate sau o anumita aptitudine.
"Performance" = realizarea unui lucru, a unei opere, a unui act sau maniera in care o organizatie atinge obiectivele care i-au fost propuse. Aceasta maniera se analizeaza urmand doua criterii: eficacitatea, care defineste in ce masura obiectivul este atins; productivitatea, care compara rezultatele produse cu mijloacele angajate.
Michel Lebas remarca diferenta care exista intre: "o performanta", "performanta" si "a fi performant".
"O performanta" se spune, in general, unui rezultat masurat, superior celui prevazut sau celui care decurge din rezultatele anterioare. "O performanta" indica deci, intotdeauna, o conotatie pozitiva. "Performanta" poate fi atat pozitiva, cat si negativa si se refera la rezultatele trecute. Adjectivul "performant" tinde mai degraba sa fie utilizat pentru a vorbi de viitor, de rezultatele viitoare, deci este un indicator de potential, de dinamica.
Analiza etimologica a cuvantului performanta arata ca acesta este des utilizat in universul mecanicii si al sportului.
Metafora mecanica: Inca de la inceputul secolului al XX-lea s-a utilizat des cuvantul performanta pentru a desemna indicatori numerici care caracterizeaza posibilitatile unei masini. Performanta masinilor este exprimata prin referire la obiective.
Metafora sportiva: De la mijlocul secolului al XX-lea, cuvantul performanta desemneaza rezultatele obtinute de un cal intr-o cursa, ca si cele ale unui atlet sau ale unei echipe sportive. Universul sportului si al intreprinderii utilizeaza foarte des notiunea de performanta. In sport este vorba de calificarea sportivilor la competitiile de inalt nivel, in intreprindere este vorba de detinerea unui procent mare din piata de desfacere in comparatie cu procentul detinut de concurenti; in sport este vorba de o pozitie ameliorata in sfera elitei, in intreprindere este vorba de o pozitie ameliorata in ierarhia companiilor; in sport este vorba de un record personal batut, in intreprindere este vorba de cifre de vanzari mai mari decat cele obtinute in anii precedenti.
Annick Bourguignon identifica trei sensuri principale ale cuvantului performanta:
Performanta este succes. Performanta nu exista in sine; ea variaza in functie de reprezentarile "reusitei" intreprinderilor, "actorilor".
Performanta este rezultatul actiunii. Acest sens nu contine decat valoare. Masurarea performantei este inteleasa ca evaluarea rezultatelor obtinute, in urma desfasurarii unui proces, unei activitati.
Performanta este actiune. In acest sens, performanta este un proces si nu un rezultat care apare la un anumit moment.
In cea mai mare parte a operelor, performanta contine simultan doua din sensurile precizate mai sus (succes, rezultatul actiunii, actiune). Asocierea cea mai frecventa este cea de rezultat pozitiv al actiunii.
Metafora "numarului": Sensul notiunilor de rezultat si de succes variaza in functie de numar. Succesul domina rezultatul atunci cand cuvantul este utilizat la singular. Invers, la plural, succesul este mai putin frecvent, accentul fiind pus pe rezultat, pentru a determina marimea sa.
Se remarca ca performantele sunt multiple in sensurile "vechi" ale cuvantului, insa performanta devine singulara in sensurile "recente" ale cuvantului.
La singular, cuvantul este mai degraba utilizat in abordarile novatoare din gestiune, care conduc intreprinderea la un succes mai eficace decat metodele traditionale. De astfel, imprecizia sa raspunde bine multidimensionalitatii strategiilor de astazi, in care succesul depaseste adesea traditionala dimensiune economico-financiara, la un moment cand controlul de gestiune reafirma misiunea sa de insotire a acestor strategii.
La plural, cuvantul, mai neutru, este in general asociat instrumentelor de gestiune clasice care constau in masurarea sau aprecierea performantelor.
Obiectivul situatiilor financiare prevazut de Cadrul General al IASC este acela de a oferi informatii despre pozitia si performantele financiare si despre modificarile in pozitia financiara a intreprinderii.
Utilizatorii situatiilor financiare solicita informatii referitoare la performanta financiara a entitatii deoarece aceste informatii ajuta utilizatorii sa evalueze capacitatea intreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie, sa isi formeze rationamente despre eficienta cu care entitatea si-a folosit resursele si poate dezvolta resurse suplimentare si sa ofere utilizatorilor un raspuns, astfel incat ei sa isi revizuiasca evaluarile anterioare asupra performantei financiare pentru perioadele din trecut si sa poata modifica evaluarile pentru perioadele viitoare sau sa dezvolte estimari pentru acestea.
Conceptul de performanta este perceput diferit de partenerii intreprinderii, in functie de interesele lor: managerii sunt concentrati asupra performantei globale a intreprinderii lor; investitorii actuali si potentiali sunt interesati de rentabilitatea investitiilor lor; salariatii, de stabilitatea si rentabilitatea intreprinderii; creditorii, de solvabilitatea intreprinderii; clientii, de stabilitatea intreprinderii. Prin urmare, masurarea performantei se poate realiza diferit in functie de obiectivele utilizatorilor. Insa, ceea ce ne intereseaza este definitia performantei care sa satisfaca toti utilizatorii.
In diversitatea de definitii se disting trei mari orientari care nu sunt divergente: definitia performantei in functie de nivelul de realizare a obiectivelor sale strategice; definitia performantei in functie de crearea valorii; definitia performantei in functie de productivitatea si eficacitatea intreprinderii.
Performanta - nivel de realizare a obiectivelor strategice
A.Burlaud, J.Y.Eglem, P.Mykita: "O performanta nu este buna sau proasta in sine. Acelasi rezultat poate fi considerat ca o buna performanta daca obiectivul este modest sau o proasta performanta daca obiectivul este ambitios. Deci, performanta reprezinta nivelul de realizare a obiectivelor".
Annick Bourguignon defineste, in materie de gestiune, performanta astfel: "Performanta este realizarea obiectivelor organizationale".
Aceasta definitie este aplicata in toate campurile gestiunii (control de gestiune, politica generala, gestiunea resurselor umane). Este performant cel care atinge obiectivele sale. Ea indica ca: performanta depinde de o referinta: obiectiv sau scop; performanta este multidimensionala atunci cand scopurile sunt multiple; performanta este un subansamblu al actiunii (in sens strict, performanta este efect, rezultat al actiunii, in sens larg, se poate considera ca un rezultat nu este nimic in sine, el este dependent de mijloacele sale. Performanta este ansamblul etapelor logic elementare ale actiunii, ale intentiei rezultatului efectiv); performanta este subiectiva pentru ca este produsul operatiei, prin natura subiectiva, care consta in a apropia o realitate de o dorinta.
Michel Lebas afirma ca definitia performantei data de Annick Bourguignon pare incompleta, deoarece ea se limiteaza la a defini caracteristicile performantei fara sa caute un mijloc operational.
Se poate crea o definitie a performantei pornind de la urmatoarele elemente: a realiza ceva pentru un scop dat (a crea valoare); rezultatul (care poate fi definit in maniere diferite); potentialul de realizare (capacitatea creativa, fidelitatea clientilor); compararea unui rezultat in raport cu o referinta (interna sau externa, aleasa sau impusa); competitia sau aplicarea conceptelor de progres continuu (a face mai bine decat concurentul sau decat baza de referinta sau a face mai bine decat ultima data); judecata, comparatie (trebuie aici sa stim cine judeca si in raport cu ce criterii - actionarul, sindicatul, fiecare intelegand performanta intr-o alta maniera, de unde rezulta sensurile multiple ale performantei); performanta trebuie masurata printr-o cifra sau o expresie comunicabila. Masura poate sa fie cardinala (exemplu: 110 milioane lei), ordinala (exemplu: primul producator european si al treilea in lume), literala (exemplu: rezultatul este bun).
Cum spunea Kelvin, "Ceea ce voi nu puteti sa masurati, nu exista".
Performanta nu exista decat daca se poate masura, adica daca se poate descrie printr-un ansamblu de masuri sau de indicatori, cu grad de complexitate mai mult sau mai putin ridicat. Masurarea performantei nu poate in nici un caz sa se limiteze la cunoasterea unui rezultat. Nu trebuie sa se confunde performanta cu indicatorii sau masurile care o descriu.
Din definitiile prezentate mai sus decurg urmatoarele consecinte: continutul concret al performantei este dependent de obiectivele strategice; nu exista performanta in absolut, independenta de obiectivele sale; evaluarea performantei este dependenta de fixarea obiectivelor; ceea ce este performant intr-o situatie data, caracterizata prin anumite obiective, poate sa nu fie intr-o alta situatie caracterizata prin alte obiective.
Performanta - crearea valorii
Philippe Lorrino: "Performanta in intreprindere reprezinta ceea ce contribuie la ameliorarea cuplului cost-valoare si nu doar ceea ce contribuie la diminuarea costului sau la cresterea valorii".
Primul stadiu al "traducerii" cuplului cost-valoare in elemente concrete "pilotabile" consta in a descrie in termeni globali cum intreprinderea creeaza si va crea valoare. Este vorba, deci, de a defini "valoarea" in conceptia evolutiilor viitoare. A concepe valoarea de maine inseamna a defini o strategie. Prima etapa consta, prin urmare, in a traduce cuplul cost-valoare in obiective strategice.
Definitia performantei de mai sus se poate traduce printr-o alta definitie echivalenta: "Performanta in intreprindere reprezinta tot ceea ce contribuie la atingerea obiectivelor strategice".
Pentru intreprindere, performanta este numai ceea ce amelioreaza cuplul cost-valoare, adica ceea ce contribuie la crearea valorii. O intreprindere este performanta daca ea are capacitatea de a crea valoare adaugata economica, adica o valoare pozitiva dupa remunerarea tuturor factorilor, incluzand aici si capitalurile proprii.
Valoare adaugata economica = Rezultatul din exploatare dupa impozit - Costul capitalului
Performanta - productivitate si eficacitate
G.Lavalette, M. Niculescu: "O intreprindere este teoretic performanta cand ea este in acelasi timp productiva si eficace."
Aceasta definitie imbina cele doua definitii prezentate mai sus. Daca productivitatea unei intreprinderi este raportul intre rezultatele de orice natura si mijloacele necesare pentru a le obtine si daca eficacitatea este raportul intre rezultatele obtinute si rezultatele asteptate de actorii externi (clienti, banci, actionari, mediu inconjurator, putere publica), atunci:
Performanta dicteaza competitivitatea. Deci, "Performanta este o situatie de competitivitate a intreprinderii la un anumit nivel de productivitate si eficacitate, care ii asigura o prezenta durabila pe pietele sale".
La sfarsitul unui drum. incepe un altul
Incercarea de a explica sensul cuvantului performanta nu raspunde la intrebarea: Ce reprezinta masurarea performantelor? Raspunsul este acela ca masurarea performantelor reprezinta un sistem de tehnici de control destinat sa asigure ca realizarile din diverse centre de responsabilitate din intreprindere sunt conforme cu normele stabilite pentru fiecare dintre ele si sa aplice sanctiuni pozitive sau negative daca realizarile se abat sensibil de la normele alese. Se pune problema determinarii standardelor.
Conducerea unei organizatii este un sistem care se compune din trei procese: previziune, punere in aplicare si control. Previziunea consta in determinarea liniilor directoare ale organizatiei ca si constrangerile la care ea este supusa. Punerea in aplicare conduce organizatia la actionarea in conformitate cu liniile conducatoare si constrangerile prealabil determinate. Controlul evalueaza randamentul organizatiei si determina nevoile adaptate de previziune si de punerea in aplicare.
Astfel, dupa ce au realizat planificarea pentru atingerea obiectivelor, conducatorii trebuie sa controleze daca mijloacele au fost puse in aplicare conform planurilor lor. Apoi trebuie sa compare rezultatele reale cu rezultatele prevazute pentru a lua masurile corectoare necesare. Aceasta comparatie conduce in general la aparitia abaterilor, avand la baza doua cauze: executia care presupune ca standardele nu au fost realizate sau programele nu au fost respectate si previziunea care presupune ca ipotezele retinute nu se gasesc verificate in realitate, standardele nu sunt realizate.
Oricare ar fi originea abaterii, o cauza sistematica poate fi factorul uman. Astfel, cunoasterea si motivarea personalului sunt elemente foarte importante in masurarea performantei.
Totusi, la prima vedere, evaluarea performantelor raspunde la un paradox. Performantele indivizilor nu sunt masurate decat dupa ce ele au fost realizate. Se pune atunci intrebarea: La ce servesc tehnicile de evaluare a performantelor? Exista doua raspunsuri. In primul rand, daca o persoana stie ca va fi controlata ea va tinde sa se comporte diferit decat in cazul in care nu ar fi controlata. Masurarea performantei are deci un efect anterior actiunii. In al doilea rand, imposibilitatea de a schimba cursul evenimentelor trecute nu trebuie sa conduca la o situatie nefavorabila. Evaluarea performantelor trecute trebuie sa fie insotita de analiza lor.
Un sistem de masurare a performantei are urmatoarele functii: sa motiveze membrii unei organizatii sa atinga obiectivele care le-au fost fixate si prin aceasta sa puna organizatia in situatia de a realiza obiectivul sau; sa amelioreze performanta intreprinderii; sa amelioreze baza masurarii performantei prin modificarea standardelor incorecte si sa avertizeze conducatorii de necesitatea schimbarii planurilor.
Asa cum performanta sportiva se apreciaza in raport cu scopul pe care si l-a fixat atletul, prin referinta externa (concurentii sai, un record mondial) sau interna (o performanta precedenta), performanta organizationala este in functie de obiectivele intreprinderii si de referintele sale externe sau interne. Performanta este deci intotdeauna produsul unei comparatii. A fi performant inseamna a realiza sau a depasi obiectivele propuse.
Conceptul de performanta face referire la o judecata asupra rezultatului si asupra manierei in care rezultatul este atins, tinand cont de maniera in care acest rezultat este atins si de conditiile de realizare. Masurarea performantei depaseste simpla constatare, ea are obiectivul luarii de decizii care permit ameliorarea conditiilor performantei. Controlul de gestiune, sistemul de gestiune al performantei, trebuie deci sa puna in evidenta indicatori de masurare si de pilotaj ai performantei.
Inchei acest articol prin evidentierea unor intrebari la care voi incerca sa gasesc raspunsuri in publicatiile urmatoare:
Pentru cine se evalueaza performanta?
Cum se masoara performanta?
Cum se prezinta performanta in situatiile financiare ale unei intreprinderi?
Bibliografie
BOURGUIGNON, A., Les multiples fonctions du vocabulaire comptable - l'exemple de la performance, Paris, Comptabilité, contrôle, audit, mars 1997
BOURGUIGNON, A., Peut - on definir la performance?, Paris, Revue Française de Comptabilité, 1995
COHEN, E., Analiza financiara, Bucuresti, Editura Economica, 1994
GERVAIS, M., Contrôle de gestion, Paris, Economica, 1994
KNEMAKHEM, A., La dynamique du contrôle de gestion, Paris, Dunod, 1971
LAVALETTE, G., NICULESCU, M., Strategii de crestere, Paris, Les Editions d'Organisation, 1999
LEBAS, M., Oui, il faut définir la performance, Paris, Revue Française de Comptabilité, 1995
LORINO, P., Méthodes et pratiques de la performance, Paris, Les Editions d'Organisation, 1997
WALTON, P., Comptabilité anglo-saxonne, Paris, La Decouverte, 1996
L'art de réussir - L'esprit du sport appliqué à l'entreprise, Paris, Les Editions d'Organisation, 1990
Le profit - nécessité économique ferment de progrès social, facteur de liberté, Université de Laussane, 1980
Curs de masurare a performantelor intreprinderii, Paris, CNAM, 2002
Standardele Internationale de Contabilitate, Bucuresti, Editura Economica, 2001
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |