UNIVERSITATEA 'CONSTANTIN BRANCOVEANU'

PITESTI

Facultatea Management Marketing in Afaceri Economice Rm. Valcea

departamentul de studii postuniversitare de perfectionare

specializarea management financiar bancar

CONTABILITATEA DECONTARILOR

INTRA SI INTERBANCARE

LA BANCA CR

CAPITOLUL 1

BANCA CR - PRINCIPALA ENTITATE IN SISTEMUL BANCILOR COMERCIALE DIN ROMANIA

1.1. Istoricul Bancii CR S.A.

BANCA CR isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. Ea este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1 decembrie 1990, dar in acelasi timp, prin activitatea pe care o desfasoara in cadrul Bancii Nationale din care se desprinde este deopotriva o banca cu traditie in domeniul bancar. Inceputul a fost foarte dificil. In afara unui act de identitate, unei banci ii mai sunt necesare un sediu central, o retea de unitati, personal suficient, capital, clienti si o gama adecvata si tentanta de produse si servicii utile pentru acesti clienti.

Conducerea Bancii CR a reusit sa aduca banca la parametrii deja cunoscuti si confirmati pe plan intern si international. In pofida greutatilor intampinate, B.C.R., bine condusa, a devenit astazi una din cele mai puternice si prestigioase banci romanesti.

In 1990, B.C.R. pleaca la drum cu un colectiv de 5300 de angajati si 100 unitati in retea, cifre care se dubleaza in primii 5 ani de activitate.

Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a fortei financiare a bancii. La un capital social subscris de 12 miliarde lei in 1990, incep sa se adauge fondurile constituite, adica, capitalul total creste in primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei. La experienta acumulata se adauga o alta, noua, urmare a extinderii operatiunilor specifice tranzitiei si economiei de piata. Astfel, in acest interval de timp, banca s-a dezvoltat atat prin cresterea gamei de produse si servicii bancare pe care le-a oferit pana acum clientelei sale, cat si prin asimilarea rapida a unora noi, din care sunt de mentionat:

-trecerea la creditarea pe termen mediu si lung pentru investitii;

-acordarea de credite in valuta;

-deschiderea de conturi in valuta pentru persoane fizice si juridice si efectuarea de operatiuni de schimb valutar;

- derularea operatiunilor de decontare, in numele clientilor, a activitatilor de comert exterior.

Interesul clientilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R., evolutia acestei clientele contribuie in final la completarea imaginii despre banca.

Unul din elementele calitative, de marca, adaugat de banca il constituie activitatea internationala.

Interdependenta dintre pietele interne si externe a facut necesara adaptarea sistemului de lucru al bancii la practicile bancare internationale. In prezent foarte multe societati comerciale isi deruleaza afacerile proprii de comert exterior prin reteaua B.C.R., si apeleaza la intreaga gama de servicii specifice acestor operatiuni.

Scurta si bogata istorie a Bancii CR recunoaste ca realizare deosebita pasii facuti in domeniul informatizarii. In 1990, toate lucrarile bancii erau executate fara o tehnica de calcul adecvata, iar astazi banca utilizeaza cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate si dinamica a operatiunilor efectuate. Prin aceasta s-a obtinut extinderea functionalitatii aplicatiilor informatice destinate operatiunilor valutare, banca dispunand in prezent de un sistem modern de realizare in timp real a tranzactiilor internationale care ofera facilitati de generare, transmitere si reconciliere a mesajelor SWIFT.

In mod voit, voi incheia aceste ' file de istorie ' cu cel ce a creat aceasta istorie a Bancii CR, cu omul, cu lucratorul de banca, cu acest partas direct la toate rezultatele bune obtinute pana acum.

Angajatii B.C.R., fie ei conducatori sau lucratori de toate categoriile, au construit cu profesionalism si daruire Banca Comerciala Romana, o banca asa cum este ea acum: puternica, competitiva, eficienta si deosebit de necesara si solicitata de un numar de clienti de toate categoriile din economia nationala si de catre populatie.

Calitatea resurselor a reprezentat condicia esentiala a tuturor succeselor obtinute pana in prezent si, din acest punct de vedere, lucratorul de banca se va plasa mereu inaintea oricarui alt factor important care poate conditiona viitorul B.C.R..

Un aspect fundamental al oricarei economii de piata este ca diferite firme opereaza si concureaza pe aceeasi piata pentru aceiasi consumatori. In cazul bancilor, acest lucru asigura clientilor posibilitatea alegerii bancii cu care vor face afaceri. In cele din urma, supravietuiesc bancile care servesc cel mai bine necesitatile pietei si ale clientilor. Intr-o economie de piata si bancile, ca orice societate comerciala, isi realizeaza venitul in ' arena pietei '.

1.2. Structura organizatorica a Bancii CR S.A.

Conducerea BCR

Conducerea si administrarea Bancii Comerciale Romane sunt asigurate de:

• Adunarea generala a Actionarilor
• Consiliul de Supraveghere

o      Daniel DAIANU -  Presedintele Consiliului de Supraveghere

o      Dr. Thomas KRAYENBUEHL - Vicepresedintele Consiliului de Supraveghere

o      Gheorghe IONESCU - Membru

o      Jozsef BIRTALAN - Membru

o      Oliver GREENE - Membru

o      Drd. Teodor MIHAESCU - Membru

o      Mihai FERCALA - Membru

• Comitetul Executiv

o      Dr. Nicolae DANILA - Presedinte Executiv

o      Drd. Danut BUNEA - CFO, Vicepresedinte Executiv

o      Dr. Ilie MIHAI - Vicepresedinte Executiv, Risk Management

o      Drd. Jean ANDRONIE - Vicepresedinte Executiv, Corporate Banking

o      Dr. Natalita HURDUC - Vicepresedinte Executiv, Retail Banking

o      Petre PREDA - COO, Vicepresedinte Executiv

Fig. 1. Structura organizatorica a administratiei centrale a Bancii Comerciale Romane S.A.

   

1.3. Activitatea bancara a Bancii CR S.A.

Potrivit autorizatiei date de banca Nationala a Romaniei, banca are urmatorul obiect de activitate:

• acceptarea de depozite in lei si valuta de la persoane fizice si juridice, romane si straine (cod CAEN 6512);
• contractarea de credite in lei si valuta, operatiunile de factoring si scontarea efectelor de comert, inclusiv forfetare (cod CAEN 6512);
• emiterea de gestiunea instrumentelor de plata si de credit (cod CAEN 6512);
• plati de decontari (cod CAEN 6512);
• transferuri de fonduri (cod CAEN 6512);
• emiterea de garantii si asumarea de angajamente (cod CAEN 6512);
• tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumente monetare negociabile (cod CAEN 6512);
• tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu valuta (cod CAEN 6512);
• tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase si obiecte confectionate din acestea (cod CAEN 6512);
• tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu titluri de stat (cod CAEN 6512);
• actionarea ca agent custode pentru valori mobiliare (cod CAEN 6512);
• desfasurarea de activitati de depozitare pentru fonduri deschise de investitii si societati de investitii (cod CAEN 6512);
• inchirierea de casete de siguranta (cod CAEN 6512);
• consultanta financiar-bancara (cod CAEN 6513);
• operatiuni de mandat:

distribuirea de titluri de participare ale fondurilor deschise de investitii si actiuni ale societatilor de investitii (cod CAEN 6523);

efectuarea de operatiuni privind executia de casa a bugetului statului, in limitele mandatului primit (cod CAEN 6512);

negocierea si incheierea de contracte de asigurare si reasigurare pentru societatile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarea altor servicii privind incheierea si executarea unor asemenea contracte, conform Legii nr. 47/1991, art. 1 alin. 2 (cod CAEN 6720).

Banca acorda credite prin negociere cu solicitantul, in functie de bonitatea si solvabilitatea acestuia.

Banca este in drept sa solicite la acordarea creditelor garantii asiguratorii care sunt: bunurile ce se procura din creditul acordat, gajul imobiliar, inscrisuri asupra bunurilor de comert, ipoteca constituita asupra bunurilor imobiliare aflate in proprietatea debitorilor si garantiilor, scrisori de garantii bancare, cesiuni si alte active.

Banca stabileste, potrivit dispozitiilor legale, modul de gajare, conditiile in care bunurile care constituie garantia creditului raman in pastrarea clientului beneficiar de credite, precum si modalitatea in care poate dispune de acestea.

Creditele se acorda de catre banca pe baza contractului de imprumut, care se incheie cu beneficiarul acestuia si in care se consemneaza clauzele referitoare la volum, obiect, garantii, termene de rambursare, dobanda etc.

Contractul de credit are valoare de inscris autentic si constituie titlu executoriu.

Banca este indreptatita fata de clientii care nu-si indeplinesc angajamentele sau nu respecta clauzele din contractele de credite sa dispuna urmatoarele masuri:

recuperarea creditelor inainte de termen, atunci cand se constata instrainarea garantiilor prezentate, utilizarea creditelor in alte scopuri decat acelea pentru care au fost acordate, pastrarea in conditii necorespunzatoare a valorilor materiale aduse in garantie, sustragerea de la indeplinirea obligatiilor din contract;

valorificarea totala sau partiala a inscrisurilor care i-au fost date in garantie; banca recupereaza, din sumele rezultate din valorificarea inscrisurilor, creditele acordate, dobanzile si orice cheltuieli efectuate in legatura cu valorificarea, eventualul surplus remitandu-se imprumutatului;

declansarea, potrivit legii, a procedurii juridice de executare silita, punere in faliment si lichidare.

Banca nu va putea dobandi alte imobile decat cele necesare functionarii sale si pentru folosinta salariatilor sai.

Banca va putea totusi dobandi bunuri mobile si imobile pentru acoperirea creantelor sale ajunse la scadenta, dar nerestituite de clienti, fiind insa obligata sa le valorifice conform prevederilor legale.

Depozitele constituite si creditele acordate sunt purtatoare de dobanzi din momentul constituiri si, respectiv, al acordarii lor Dobanda este negociabila.

Banca poate emite, potrivit legii, pe termen scurt, mediu sau lung, obligatiuni si alte titluri de credit.

Banca efectueaza, pentru contul sau propriu sau al clientilor sai, vanzarea de obligatiuni, titluri si alte inscrisuri, precum si rascumpararea acestora.

Pentru titlurile sau efectele de comert primite in pastrare sau gaj, banca este obligata sa elibereze clientului o dovada din care sa reiasa toate elementele distinctive, valoarea nominala, numerele si seriile ce le poarta, precum si toate semnele ce le deosebesc de alte titluri purtand aceeasi denumire.

Banca nu poate valorifica sau incredinta altor persoane inscrisurile primite in pastrare sau gaj decat cu incuviintarea expresa a deponentului sau a constituitorului gajului, cu exceptia cazului in care clientul nu si-a indeplinit angajamentele fata de banca.

Banca primeste de la clientii sai bilanturile contabile, contul de profit si pierderi, situatia angajamentelor de plata si orice informatii si date referitoare la bonitatea, lichiditatea si solvabilitatea acestora.

Pentru realizarea obiectului de activitate, banca poate efectua urmatoarele activitati conexe:

• realizarea si furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie (cod CAEN 7220);
• prestari de servicii pentru clientela: evaluarea bunurilor mobiliare si imobiliare, in vederea admiterii acestora in garantia imprumuturilor; expertizarea documentatiilor tehnico-economice si a studiilor de prefezabilitate si fezabilitate de clienti, in vederea acordarii creditelor de investitii (cod CAEN 6713);
• efectuarea de tranzactii cu bunuri mobile si imobile in executarea creantelor bancii, precum si vanzarea cu imobile catre salariati, in conditiile legii (cod CAEN 7012);
• vanzarea catre clientii bancii a imprimatelor specifice activitatii bancare (cod CAEN 6713);
• efectuarea de tranzactii cu bunuri mobile si imobile in executarea creantelor bancii, precum si vanzarea de imobile catre salariati, in conditiile legii (cod CAEN 7012);
• inchirierea unor spatii devenite disponibile in imobilele bancii (cod CAEN 7020);
• organizarea si realizarea pregatirii profesionale a personalului in centrele proprii de pregatire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare si masa (cod CAEN 8042);
• asigurarea serviciilor de cazare si masa pentru salariati si familiile acestora in centrele de pregatire, in perioadele in care nu se desfasoara cursuri profesionale (cod CAEN 5511);
• asigurarea serviciilor de constituire si inregistrare la Arhiva Electronica a garantiilor reale mobiliare pentru creditele si scrisorile de garantie acordate clientilor bancii (cod CAEN 6713)

Prezentarea activitatii Bancii Comerciale Romane

Este foarte greu de prezentat activitatea unei banci cum este B.C.R., chiar daca este vorba de 10 ani de functionare, astfel incat prin aceasta sa-l edifici pe cititor in cele mai bune conditii.

Pentru Banca Comerciala Romana, acesti ani sunt foarte intensi si reflecta o ascensiune si dezvoltare rapida, un proces combinat cu acumulari cantitative si calitative, o cursa contra cronometru pentru un loc cat mai bun pe podium.

In primii 8 ani de activitate, capitalurile proprii inregistreaza o crestere de 362 ori. Chiar daca evolutia nu este pe masura dorita, nivelul atins in prezent a permis bancii sa se situeze, dupa clasamentul efectuat de revista ' The Banker ', pe primul loc intre bancile romanesti si pe un loc apreciabil intre primele 1000 de banci din lume.

Banca Comerciala Romana s-a prezentat mereu ca o banca disponibila pentru finantarea economiei reale, pentru sprijinirea proceselor de restructurare si retehnologizare.

In cadrul activitatii de creditare retinem urmatoarele aspecte mai importante:

Creditele au fost destinate cu prioritatile activitatilor productive, iar in cadrul acestora productiei pentru export ;

In acelasi timp, au fost sprijiniti agentii economici care au prezentat cereri si programe de restructurare si retehnologizare;

Dinamica creditului destinat clientilor din sectorul privat a fost superioara creditelor totale angajate;

Creditul in valuta a luat o mare amploare in ultimii ani, in conditiile in care banca s-a oferit sa asigure o parte insemnata din resursele pentru importurile din economie;

Au fost contractate importante linii de credit din strainatate destinate agentilor economici.
B.C.R. a conceput creditul din punctul de vedere al clientilor ca o sursa de finantare necesara desfasurarii, dezvoltarii sau restrucurarii lor, iar pentru banca reprezinta un plasament cu risc asumat in vederea obtinerii unei eficiente mult multumitoare.

In prezent, multe societati sunt supuse unui amplu program de restructurare si retehnologizare, programe care in general sunt sprijinite de B.C.R.. In aceste conditii, creditul in valuta capata o mare greutate.

Politicile fiscale, monetare si de curs aplicate in cursul primului trimestru al anului 2000 au fost subordonate obiectivelor stabilite de Executiv, respectiv o crestere economica de cca. 1-1,3% cu limitarea deficitului bugetar la trei procente ( 3% ) din PIB si a deficitului de cont curent de cca. 1,5 miliarde USD si reducerea ratei inflatiei in comparatie cu anul 1999.
Astfel, pentru primul trimestru al anului 2000, unul din cele mai importante obiective pe termen scurt atinse prin politica monetara, l-a constituit reducerea nivelului ratelor de dobanda in piata interbancara si a titlurilor de stat, cu efecte benefice in redcerea presiunii asupra bugetului de stat.

Scaderea deficitului de cont curent cu peste 1 miliard USD in 1999 fata de 1998 ce a avut la baza si scaderea importului cu 12% in 1999 fata de 1998 si cresterea exportului cu 2% in aceeasi perioada, a condus la inregistrarea unui excedent de valuta pe piata, tendinta care s-a mentinut si in trimestrul I al anului 2000. Mai mult, in luna februarie 2000 s-a inregistrat o crestere cu cca. 34% a exportului fata de aceeasi perioada a anului precedent conducand la un excedent al balantei comerciale in aceasta luna de 57,8 milioane USD, ceea ce confirma evolutia pozitiva de comprimare a deficitului de cont curent si consolideaza excedentul valutar din piata valutara interna. In luna februarie, vanzarile in numele clientilor au fost superioare cumpararilor de valuta cu cca. 142 milioane USD, iar in luna martie s-a inregistrat zilnic un excedent in medie de cca. 5 milioane USD.

Ritmul mediu al inflatiei din trimestrul I 2000 anualizat reprezinta 38,6%. Comparativ cu nivelul cumulat al inflatiei pentru intreg anul 1999 care a fost de 54,8%, s-a preconizat o reducere a acesteia in anul 2000.

Stabilitatea resurselor atrase de B.C.R. de la persoane fizice si juridice a condus la o interdependenta a bancii de depozitele atrase de piata interbancara cu cost ridicat si maturitate redusa.

Obiectivele majore ale bancii vizeaza in principal urmatoarele:

Consolidarea pozitiei pe piata;

Performantizarea activitatii, respectiv cresterea profitabilitatii si productivitatii

Gestionarea eficienta a riscurilor bancare.

Prestigioasa revista britanica de specialitate ' The Banker ', membra a grupului Financial Times, a nominalizat Banca Comerciala Romana drept ' Banca Anului ' in Romania. In sustinerea acordarii premiului, specialistii revistei au aratat ca: ' B.C.R. poate revendica pozitia de lider in fiecare segment al sistemului bancar romanesc, avand retele extinse de unitati teritoriale si de automate de eliberat numerar (ATM), o larga baza de clienti si reputatia de a fi una dintre cele mai sigure banci '. A fost apreciat, in mod deosebit, faptul ca ponderea Grupului B.C.R. a crescut, in ultimul an, de la 21% la 32% in totalul activelor detinute de banci si de la 21% la 46% in totalul capitalurilor proprii. Sectorul privat reprezinta peste 65% din portofoliul de imprumuturi neguvernamentale acordate de B.C.R. Au fost de asemenea remarcate eforturile depuse de banca pentru alinierea la practicile occidentale in domeniul comunicatiei on-line in reteaua de unitati, utilizarea facilitatilor de cash-management, promovarea dezvoltarii pietei de carduri si a transferului rapid de valuta prin Money-Gram. In legatura cu fuziunea B.C.R.-Bancorex, specialistii britanici au subliniat realizarea in timp record a procesului care a dus la intarirea, in fapt, a fortei Bancii Comerciale Romane si a pozitiei sale pe piata interna si internationala.

 Fig. 2. Structura plasamentelor

Activitatea internationala a Bancii Comerciale Romane

Obiectivul central al activitatii internationale B.C.R. a fost acela de a incuraja si a favoriza exportul de produse romanesti si importurile destinate retehnologizarii si restructurarii capacitatilor industriale, in scopul unei cat mai bune adaptari a productiei societatilor comercial din tara la cerintele pietei interne si externe.

Intrucat, marea majoritate a societatilor comerciale din industrie este clienta a B.C.R. si operatiunile de import-export se deruleaza in consecinta prin unitatile acestei banci.

Interventia Bancii Comerciale Romane in economie, in general, si in industrie, in special, in domeniul comertului exterior se deruleaza prin doua grupe mari de activitati: cele de procesare si cele de acordare de credite in lei si in valuta destinate exportului, productiei de export sau importului.

Activitatea de creditare in valuta a luat o mare extindere. In acest domeniu se utilizeaza curent creditarea in valuta sub forma unor linii de credit revolving pentru importul de materii prime, materiale, sau creditul pe termen mediu si lung pentru proiecte pentru care banca deruleaza alaturi de liniile de credit Banca-Banca, credite furnizor, credite cumparator, operatiuni de forfaiting si leasing.

Banca este angajata si in alte activitati bancare, care decurg din utilizarea unor imprumuturi BIRD sau a angajamentelor bancare intre firme si banci straine si romanesti de livrari reciproce in compensatie, operatiuni generate in principal de importuri de materii prime si exporturi de produse romanesti.

Perfectionarile impuse de cerintele practicilor internationale au condus la implementarea integrala a programului de reconciliere 'Nostro', care asigura punctarea automata a extraselor de cont primite de la banci straine cu documentele contabile existente in banca (in sistem Applibanque) pentru un numar mare de conturi.

CAPITOLUL 2

DECONTARI INTRA SI INTERBANCARE IN SISTEMUL BANCII CR S.A.

2.1. Forme si instrumente de plata

Decontarea este o operatie bancara prin care se vireaza mijloace banesti din si in contul unitatilor patrimoniale sau al persoanelor fizice deschise la banci.

In urma acestei operatiuni, se sting creante si datorii dintre parti.

Principalele forme de decontare dintre parti sunt:

a.        acceptarea;

b.       asigurarea cu anticipatie a sumelor necesare efectuarii unei plati;

Acceptarea este o forma de decontare prin care platile dintre agentii economici se efectueaza pe baza consimtamantului platitorului, consimtamant dat prin depunerea la banca a documentelor de decontare emise de catre platitor sau acceptate de catre acesta in urma initierii de catre beneficiar.[2]

Acceptarea poate fi:

expresa, atunci cand platitorul isi da acordul scris prin care ordona bancii sa plateasca, din contul sau, suma de bani cuvenita beneficiarului;

partiala, in cazul in care consimtamantul dat de platitor se refera doar la o parte din valoarea sau la o parte din cantitatea de bunuri prevazuta in documentul initial de decontare (plata partiala);

tacita, atunci cand platitorul nu s-a adresat bancii in interiorul termenului de prezentare pentru a autoriza efectuarea platii,

Asigurarea cu anticipatie a sumelor necesare efectuarii platii se face de catre platitor in urmatoarele forme:

acreditivul este o forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor, a executarii lucrarilor sau a prestarii serviciilor, dintr-o suma rezervata in acest scop si aflate la dispozitia bancii furnizorului.

scrisoarea de garantie este un document prin care banca platitorului confirma, la cererea acestuia, ca in anumite cazuri bine precizate va asigura pentru o anumita perioada de timp si in limita unei sume determinate, efectuarea platilor prevazute in scrisoare din credite bancare, in cazul in care la data solicitarii platii platitorul nu are alta disponibilitate.

Pentru acceptare, instrumentele de contare sunt:

ordinul de plata;

cecul;

cambia;

biletul la ordin.

Ordinul de plata este un instrument de plata care atesta initiativa decontarii din partea platitorului. Ordinul de plata este dispozitia neconditionata, data de catre emitentul acestuia unei societati bancare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani la o anumita data.

Ordinul de plata pune in legatura emitentul, care este persoana ce emite ordinul, platitorul, care este clientul bancii, si o terta persoana, care este clientul partener al platitorului.

Intre aceste trei parti se pot interpune terte banci, care efectueaza operatii de autentificare, acceptare sau refuz si receptionare.

Fig. 3. Circuitul ordinului de plata[3]

Circuitul ordinului de plata este urmatorul:

Operatie de vanzare-cumparare;

Emiterea ordinului de plata de catre platitor;

Banca platitorului debiteaza contul clientului si remite ordinul de plata bancii beneficiarului;

Banca beneficiarului crediteaza contul clientului beneficiar, op4eratia prin care se stinge creanta intre cei doi.

Cecul este un ordin scris dat unei banci, de a plati valoarea mentionata.
Este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilul corespunzator in aceste conturi.

Disponibilul este creat printr-un depozit bancar fie prin depuneri exprese in acest scop, fie prin obtinerea unui credit.

Tragatorul este cel care emite cecul; acesta da ordin neconditionat trasului care este o banca, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar (cumparator).

Tragatorul emite ordinul, beneficiarul (vanzatorul) il incaseaza, iar trasul il plateste.

Exista mai multe tipuri de cecuri:

cecul la purtator - este cecul prin care nu se indica expres denumirea beneficiarului;

cec certificat - este cecul prin care banca confirma pe cec existenta disponibilului necesar si persoana care a emis cecul;

cec de calatorie - este cecul prin care tragatorul poate contine plata acestuia dupa verificarea identitatii dintre semnatura sa si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare;

cec barat - este un instrument de decontare compensabil in care beneficiarul este intotdeauna o banca.

Bararea se realizeaza cu ajutorul a doua linii oblice si poate fi:

generala, in cazul in care intre cele doua linii nu se specifica numele bancii;

speciala, in cazul in care se specifica numele bancii.

Bararea generala se poate transforma in barare speciala, reciproca nefiind valabila.

cecul de virament - serveste la virarea sumei din contul emitentului in contul beneficiarului.

Fig. 4. Circuitul cecului[4]

Circuitul cecului este urmatorul:

Se elibereaza de catre banca platitorului un carnet de cec in baza disponibilului existent in cont;

Intre client si furnizor are loc o relatie comerciala;

Tragatorul intocmeste o fila de cec asupra bancii sale;

Tragatorul remite fila de dec beneficiarului;

Beneficiarul prezinta fila de dec bancii sale;

Banca beneficiarului prezinta la plata fila de cec trasului;

Trasul achita cecul bancii beneficiarului, operatie prin care se stinge creanta intre cei doi.

Cambia este un instrument de plata prin care o persoana, denumita tragator, da ordin altei persoane, denumita tras, de a plati, la vedere sau la termen, o suma de bani unei terte persoane indicate de beneficiar.[5]

Cambia pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.

Partile implicate sunt:

Tragatorul - este creditor, persoana care emite cambia si initiaza o relatie cambiala prin ordinul dat trasului de a plati o suma fixa beneficiarului.

Trasul - este debitorul, cel care va trebui sa plateasca beneficiarului suma trecuta pe cambie.

Beneficiarul - este persoana care va primi banii.

Pentru ca o cambie sa fie valida din punct de vedere juridic, trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:

denumirea de cambie;

ordinul neconditionat de a plati o suma de bani (in cifre si litere);

numele sau denumirea trasului - cel care trebuie sa plateasca;

scadenta, data la care cambia devine exigibila si trebuie platita;

locul platii - localitatea si banca unde se face plata;

numele si denumirea beneficiarului - persoana careia urmeaza sa i se plateasca suma de bani;

data si locul emiterii, ziua, luna, anul, precum si numele localitatii unde cambia a fost emisa;

semnatura tragatorului, emitentul cambiei.

Acestea sunt prevazute de Legea 83/1994.

Lipsa uneia dintre mentiunile obligatorii de pe fata titlului atrage nulitatea lui.

Operatiunile specifice cambiei sunt:

Acceptarea. Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatarul principal, ceea ce semnifica faptul ca acesta s-a angajat sa plateasca la scadenta suma inscrisa, oricarui posesor legitim al cambiei.

Trasul nu este obligat sa accepte cambia, dar o data acceptata, isi asuma obligatia de plata. Prezentarea pentru acceptare a unei cambii se face la domiciliul trasului.

Scadenta si plata. Data scadentei este data la care cambia devine exigibila si trebuie platita. Zilele de plata trebuie sa fie specificate clar pe cambie. Prezentarea la plata trebuie facuta la locul precizat pe cambie.

Girarea. Ca si cecul, cambiile pot circula prin gir sau andosare (cu exceptia cambiilor cu mentiunea "nu la ordin"). Prin gir, posesorul cambiei transfera toate drepturile ce decurg din cambie unei alte persoane. Orice giratar are, la randul sau, dreptul sa transmita cambia unei alte persoane.

Girul presupune mentionarea in scris, pe verso-ul cambiei, a ordinului neconditionat "platiti lui" cu indicarea noului posesor si semnatura celui car transmite cambia mai departe.

Cesiunea de creante. Daca tragatorul a inscris pe cambie cuvintele "nu la ordin", titlul poate fi transmis numai prin cesiune de creanta ordinara. Aceasta este o operatiune prin care creditorul, numit cedent, transmite dreptul sau de proprietate asupra cambiei altei persoane numira cesionar.

Avalizarea. Avalul reprezinta un act prin care o persoana garanteaza plata cambiei. Cel care da avalul se numeste avalist, iar cel pentru care s-a dat avalul se numeste avalizat. Avalul se va inscrie chiar pe cambie, utilizandu-se expresiile "Pentru aval" sau "pentru garantie" urmate de semnatura avalistului. Este obligatoriu pentru avalist sa indice persoana pentru care a fost dat avalul. Prin simpla mentiune "pentru aval" si semnatura avalistului, avalul se considera dat in favoarea tragatorului.

Scontarea. Posesorul cambiei va dori sa incaseze valoarea cambiei inainte de scadenta. Pentru a realiza acest lucru, el poate sconta (vinde) cambia la o banca comerciala. Prin scontare, posesorul cambiei obtine valoarea nominala a cambiei, mai putin agio.

Protestul. Daca trasul refuza plata cambiei la scadenta, posesorul cambiei trebuie sa initieze procedura de "protest de neplata" la judecatoria locului platii. Daca banca este beneficiara unei cambii, protestul trebuie sa fie intocmit de catre banca. Se poate adresa si "protest de neacceptare", daca trasul refuza acceptarea cambiei In urma hotararii judecatoresti urmeaza executarea silita.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, denumita emitent, se obliga sa plateasca unei alte persoane, denumita beneficiar, sau la ordinul acesteia, o suma de bani la scadenta.[6]

In biletul la ordin intervin doua parti:

emitentul (debitorul), cel care este dator sa oblige la plata;

beneficiarul (creditorul), cel care urmeaza sa incaseze suma.

Regulile care se aplica in legatura cu plata, scadenta, girarea si protestul sunt valabile si pentru biletul la ordin, singura exceptie fiind acceptarea. Conform legii, biletul la ordin nu se prezinta la acceptare, emitentul fiind, chiar din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia.

Acreditivul este principalul element de decontare interna corespunzator formei de asigurare cu anticipatie a unei sume pentru efectuarea platilor.

El presupune stipularea in contract a acestei forme de decontare, iar dupa inchiderea contractului, rezervarea sumei de catre cumparator la dispozitia si in banca furnizorului.

Fig. 5. Circuitul acreditivului[7]

Circuitul acreditivului este urmatorul:

1. Inchiderea contractului care are ca obiect o relatie comerciala a carei decontare se realizeaza prin acreditiv;
2. Cumparatorul da ordin bancii sale sa deschida un depozit cu destinatia acreditiv. Depozitul se deschide prin depunere de numerar de catre cumparator, prin virarea unei sume din contul curent la dispozitia furnizorului sau prin contractarea unui depozit bancar;
3. Banca cumparatorului instiinteaza banca furnizorului de deschiderea acreditivului si face operatiile necesare de inregistrare a virarii (debiteaza contul clientului sau);
4. Banca furnizorului evidentiaza, in contabilitatea sa, acreditivul deschis de catre clientul cumparator in numele furnizorului;
5. Banca furnizorului instiinteaza, prin extras de cont, pe furnizor in legatura cu deschiderea acreditivului si punerea lui la dispozitia sa;
6. Furnizorul livreaza marfa cumparatorului;
7. Furnizorul prezinta bancii documentele sale, prin care atesta livrarea bunurilor catre cumparator;
8. Banca furnizorului plateste din acreditiv suma inscrisa in documentul prezentat de furnizor si emite extras de cont prin care banca crediteaza contul furnizorului.

2.2. Contabilitatea decontarilor intrabancare

Decontarile interbancare sunt rezultatul relatiilor dintre clienti care au conturi la unitati bancare ce apartin aceleiasi retele.

Reflectarea in contabilitate a decontarilor intrabancare se face diferit, dupa cum partenerii de decontare au cont la aceeasi banca sau la unitati bancare cu amplasare teritoriala diferita, dar care apartin aceleiasi banci.

Daca partenerii au cont la aceeasi banca, dar la sucursale diferite, intervine contul "Decontari intrabancare" (341), care se foloseste in functie de pozitia unitatii bancare in decontarea respectiva, astfel:

Unitatea bancara care initiaza operatiunea este sediul A;

Unitatea bancara care primeste si finalizeaza operatiunea este sediul B.

Sediul A este unitatea bancara care primeste de la clientii sai documentele pe baza carora se initiaza operatiunea de decontare.

Inregistrarea generica pentru operatiunile de plata initiate este:

Cont platitor = Cont decontari intrabancare

analitic banca X (sediul B)

Sediul B este unitatea bancara care primeste ordinul de plata si executa operatiunea.

Inregistrarea generica pentru operatiunile de plata primite spre executare este:

Cont decontari intrabancare = Cont beneficiar

analitic Banca Y (sediul A)

In baza documentului primit de la clienti, bancile initiatoare emit un document intern, care se numeste aviz inter-sediu (OIS).

In functie de pozitia sediului A, avizul OIS poate fi:

aviz de creditare;

aviz de debitare.

Avizul de creditare se emite pe baza documentelor intocmite din initiativa platitorului. In acest caz, banca initiatoare a operatiei este pe pozitia de sediu A; ea este intotdeauna banca platitorului. Din punct de vedere contabil, avizul de creditare implica creditarea contului 341 "Decontari intrabancare".

Avizul de debitare se emite pe baza documentelor intocmite din initiativa beneficiarului, care fac obiectul unei operatii de incasare (cec, efecte de comert).

In acest caz, banca aflata pe pozitia de sediu A este banca beneficiara a sumei.

Din punct de vedere contabil, avizul de debitare implica debitarea contului 341 "Decontari intrabancare".

Transmiterea documentelor intre sedii

Transmiterea letrica este cel mai utilizat mod de transmitere si prezinta urmatoarele avantaje: transmiterea decontarii este autentica si se face cu cost redus. Are dezavantajul ca se prelungeste timpul de decontare.

Transmiterea telegrafica prezinta avantajul costului redus, dar are dezavantajul transmiterii unui volum insuficient de informatii.

Transmiterea prin fax prezinta ca avantaje volumul mare de informatii, posibilitatea transmiterii elementelor de identificare ale bancii initiatoare si ale clientului, iar ca dezavantaj costul relativ ridicat.

Transmiterea prin swift presupune interconectarea tuturor unitatilor bancare si a clientilor bancii la un centru de calcul unic.

Indiferent de modalitatea de transmitere, decontarile intrabancare impun un sistem de verificare care asigura decontarea in timp a operatiilor.

Modalitati de control al decontarilor intrabancare:

Controlul descentralizat se efectueaza prin implicarea in munca de control a unitatilor bancare participante la decontare. Verificarea se realizeaza prin incrucisarea decontarilor intre unitatile bancare aflate in pozitiile sediul A si sediul B.

A B

Fig. 6. Controlul descentralizat[8]

Controlul centralizat presupune interpunerea intre doua sedii a unei alte unitati bancare, pe pozitie de sediu controlor (centrala). Sediul A emite documente interne pe care le trimite sediului controlor. Sediul controlor remite documentele sediului B. Controlul are loc prin punctare intre sediul primitor si sediul controlor.

Fig. 7. Controlul centralizat[9]

Controlul mixt se deruleaza astfel:

Sediul A emite avizele intre sedii in doua exemplare: originalul se remite sediului B, copia se remite sediului controlor.

La primirea originalelor avizelor, sediul B deschide o cartoteca care cuprinde doua parti:

avize nepunctate in care se inscriu avizele primite de la sediul A in momentul sosirii lor;

avizele punctate, in care se trec avizele deja inregistrate in cartoteca sediului B si existente in situatia emisa de sediul controlor (tabulograma).

Sediul controlor elaboreaza pe baza copiilor avizelor o situatie numita tabulograma, care cuprinde denumirea sediului emitent A, denumirea sediului primitor B, felul avizului, felul documentului care a stat la baza intocmirii avizului si suma.

Periodic, sediul controlor trimite tabulograma sediului B pentru efectuarea punctarii.

In urma verificarii, pot aparea trei situatii:

valoarea tabulogramei = valoarea cartotecii;

valoarea tabulogramei < valoarea cartotecii;

In acest caz, se asteapta din parte sediului controlor emiterea si trimiterea sumei unei noi tabulograme.

valoarea tabulogramei - valoarea cartotecii.

Este situatia in care sediul controlor primeste mai multe avize decat sediul B. In acest caz, se impune contabilizarea diferentei dintre tabulograma si cartograma intr-un cont "Sume nepunctate din avizele intre sedii".

Diferentele existente in aceste conturi se solutioneaza prin interventia sediului controlor sau prin verificarea directa cu sediul B.

Fig. 8. Schema controlului mixt[10]

Operatiile de decontare intrabancara se efectueaza prin intermediul sistemului propriu de decontare al fiecarei societati bancare, sistem dezvoltat ca urmare a numarului de unitati bancare constituite.

Operatiile intrabancare se pot realiza si prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Aceasta situatie este acceptata doar cu titlu de exceptie, in cazul societatilor bancare nou infiintate.

In aceasta situatie, societatea bancara isi va deschide cont la BNR din localitatea sau judetul de resedinta.

Evidenta contabila este tinuta de conturile:

"Cont curent la Banca Nationala a Romaniei"

"Decontari intrabancare"

111 "Cont curent la Banca Nationala a Romaniei" este un cont de activ. Se debiteaza prin creditul conturilor:

101 "Casa" - cu sumele depuse in numerar la BNR;

3712 "Valori primite la incasare" - cu valoarea cecurilor, efectelor de comert incasate;

341 "Decontari intrabancare" - cu sumele incasate apartinand altor sedii;

112 "Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei" - cu creditele obtinute de la BNR;

142 "Imprumuturi primite de la banci" - cu creditele acordate de la alte banci;

7011 "Dobanzi de la Banca Nationala a Romaniei" - cu dobanzile incasate de la BNR pentru disponibilul din contul curent.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

101 "Casa" - cu sumele depuse in numerar la BNR;

3712 "Valori primite la incasare" - cu valoarea cecurilor, efectelor de comert incasate;

341 "Decontari intrabancare" - cu sumele incasate apartinand altor sedii;

112 "Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei" - cu creditele obtinute de la BNR;

142 "Imprumuturi primite de la alte banci" - cu creditele acordate de la alte banci;

7011 " Dobanzi de la Banca Nationala a Romaniei" - cu dobanzile incasate de la BNR pentru disponibilul din contul curent.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

101 "Casa" - cu sumele ridicate in numerar de la BNR;

121 "Cont de corespondent la banci(nostro)"- cu alimentari ale contului de corespondent;

142 "Imprumuturi primite de la banci" - cu rambursarile de credite;

131 "Depozite la banci" - cu depozitele deschise la alte banci;

6011 "Dobanzi la Banca Nationala a Romaniei" - cu dobanzile platite pentru creditele de refinantare acordate de BNR;

6019 "Comisioane" - cu comisioanele platite pentru operatiile efectuate de BNR.

Soldul debitor reflecta disponibilul din contul curent la Banca Nationala a Romaniei.

341 "Decontari intrabancare" - evidentiaza operatiile efectuate intre sediu si unitatile aceluiasi sediu si intre subunitatile respective.

Contul 341 este un cont bifunctional.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

2511 "Conturi curente" - cu sumele virate de alte subunitati ale bancii din contul clientilor;

111 "Cont curent la BNR" - cu sumele incasate prin BNR de la clienti ai subunitatilor.

Se debiteaza prin creditul conturilor:

2511 "Conturi curente" - cu sumele virate de alte subunitati ale bancii in contul clientilor;

111 "Cont curent la BNR" - cu sumele platite prin BNR pentru titulari ai subunitatilor.

Soldul creditor sau debitor reprezinta sume privind decontari intrabancare.

Aceste conturi de legatura trebuie verificate reciproc pe ansamblul retelei bancare, daca sunt egale si inverse, si se inchid unul prin altul la nivelul sediului controlor(centrala).

Exemplu:

Operatiile se deruleaza prin sistemul propriu de decontare intre sedii:

SC "X" are cont deschis la BCR din localitatea sa si dispune plata unei sume conform ordinului de plata, unui beneficiar cu cont deschis la alta unitate a BCR din alt judet.

Aceasta operatie bancara se va reflecta in contabilitatea celor doua banci astfel:

Sediul A(banca platitorului)

Aviz de creditare initiat pentru alta unitate bancara:

Sediul B(banca beneficiarului)

2.3. Contabilitatea decontarilor interbancare

Decontarile interbancare au loc intre parteneri cu conturi deschise la banci diferite. In functie de bancile care intra in relatie, decontarile interbancare pot fi:[11]

Decontarile intre bancile comerciale pentru efectuarea platilor si incasarilor generale de operatii ale clientilor bancii;

Imprumuturi pe care societatile bancare si le acorda reciproc;

Decontari cu Banca Nationala a Romaniei.

Fiecare categorie de decontari are o solutie specifica in contabilitate. Decontarile interbancare intre societati bancare se pot clasifica in functie de sediul bancilor care participa la decontare, astfel:

Decontari locale, cand cele doua banci isi au sediul in aceeasi localitate;

Decontari intrajudetene, cand cele doua banci au sedii diferite in acelasi judet;

Decontari interjudetene, cand bancile au sedii diferite in judete diferite.

Ca si decontarile intrabancare, decontarile interbancare pot fi initiate de platitor, pe baza ordinului de plata si a efectelor de comert, ori de beneficiar, pe baza cecului si a efectelor de comert.

Decontarile intre bancile comerciale au urmatoarele forme:

decontari intre bancile comerciale care nu au legaturi directe;

decontari intre bancile comerciale care utilizeaza sistemul conturilor de corespondent.

Decontari intre bancile comerciale care nu au legaturi directe. Acest tip de decontari se realizeaza prin intermediul retelei Bancii Nationale a Romaniei, prin casele de compensare multilaterala.

Exemplu:

In baza unui ordin de plata primit de la un client al sau, o banca comerciala trebuie sa vizeze o suma unui beneficiar cu cont deschis la o alta banca comerciala din acelasi judet.

In acest caz, banca platitorului devine banca initiatoare si banca prezentatoare la Casa de compensatie. Pe baza documentelor primite prin Casa de compensatie, va inregistra plata interbancara, debitand contul platitorului si creditand contul curent al bancii, astfel:

Banca beneficiarului este banca destinatara, primind si ea documentele de compensare de la Casa de compensatie, pe baza carora va debita contul curent al propriei banci si va credita contul clientului sau, astfel:

Aceste decontari se pot desfasura la nivel local, intrajudetean sau interjudetean.

La nivel intrajudetean se desfasoara astfel:

Fig. 9. Decontari interbancare la nivel judetean[12]

Casele de compensatie au functionat pana in 1996 grevate pe structura BNR. In iunie 1996, a aparut Legea Caselor de compensatie, care ofera posibilitatea infiintarii de institutii financiare private cu scop de compensare.

Pentru functionarea acestor Case de compensatie private este necesara aprobarea BNR. De la intrarea in vigoare a normelor privind compensarea la nivelul centralei BNR, s-a infiintat Directia de plati si decontari bancare, in cadrul careia functioneaza Serviciul de compensare multilaterala a platilor fara numerar pe suport de hartie.

Denumirea de compensare multilaterala se refera la:

decontarea intre parteneri pe baza creantelor si datoriilor;

participarea la compensare a tuturor bancilor comerciale fara o aderare expresa la acest tip de decontare;

compensarea se realizeaza in sedinte de compensare care au loc in fiecare zi lucratoare si sunt conduse de un inspector de compensare.

Societatile bancare care prezinta documentele spre compensare sunt obligate sa desemneze dintre angajati un reprezentant la sedintele de compensare care dobandeste calitatea de agent de compensare.

Institutiile bancare care participa la compensare, in functie de rolul lor in procesul compensarii, pot fi:

Unitatea bancara initiatoare este unitatea bancara care ordona decontarea fara numerar in contul sau propriu. Ea are initiativa inceperii decontarii. Banca initiatoare poate fi orice veriga componenta a unei retele bancare.

Unitatea bancara prezentatoare este aceea care introduce documentele in compensare. Ea trebuie sa fie o sucursala sau o centrala bancara. Totodata, banca prezentatoare apartine aceleiasi retele ca si banca initiatoare.

Unitatea bancara primitoare este unitatea bancara ce primeste documentele compensate, care ii pot fi destinate sau se refera la o alta unitate bancara din aceeasi retea cu ea. Aceasta unitate trebuie sa fie o sucursala sau o centrala bancara.

Unitatea bancara destinatara (beneficiara) finalizeaza operatiile de decontare prin compensare. Ea poate fi orice veriga componenta a unei retele, insa trebuie sa apartina aceleiasi retele bancare ca si banca primitoare.

Instrumentele de decontare compensabile sunt:

ordinul de plata;

cecul de virament.

Ordinul de plata compensabil poate avea, in procesul de compensare, mai multe circuite:

circuitul local, atunci cand compensarea se realizeaza intre doua unitati bancare care au sediul in aceeasi localitate in care se gaseste si o casa de compensatie;

circuit intrajudetean, cand bancile participante la compensatie au sedii in localitati diferite situate in acelasi judet in care exista o casa de compensatie;

circuitul interjudetean, cand bancile au sedii in judete diferite, compensarea realizandu-se:

in judetul platitorului, cand exista casa de compensatie si unitatea bancara a bancii beneficiarului este in judetul platitorului;

in judetul beneficiarului, cand exista casa de compensatie si banca platitorului are unitate bancara in judetul de destinatie;

in Bucuresti sau intr-un judet unde exista casa de compensatie, dar cele doua banci, situate in judete diferite, nu dispun de o casa de compensatie la nivelul judetelor respective.

Atunci cand exista sucursala in judetul de destinatie circuitul interjudetean al ordinului de plata este urmatorul:

Clientul platitor intocmeste ordin de plata pe care il remite bancii sale;

Banca platitorului devine banca initiatoare, care trimite ordinul de plata prin reteaua intrabancara bancii prezentatoare (sucursala din judetul de destinatie);

Banca prezentatoare introduce ordinele de compensare in Casa de compensatie;

Serviciul de compensare din BNR trimite documentele compensate sucursalei din judetul de destinatie;

Banca destinatarului si initiatoare instiinteaza pe cei doi clienti prin extrase de cont de efectuarea decontarii prin compensare.

Circuitul cecului de virament poate fi: local, intrajudetean, interjudetean.

Deosebirea consta in aceea ca cecul trebuie supus acceptarii platitorului.

Circuitul cecului in sistem interbancar si interjudetean prin sucursala din judetul de destinatie este urmatorul:

Clientul beneficiar remite cecul bancii sale care devine banca initiatoare;

Banca initiatoare trimite, prin reteaua interbancara, cecul sucursalei din judetul de destinatie (banca prezentatoare);

Banca prezentatoare introduce cecul scriptic la compensare la Banca Nationala a Romaniei din judetul platitorului;

Banca Nationala a Romaniei remite cecul bancii platitoare, care verifica cecul si debiteaza contul clientului sau cu suma din cecul acceptat si instiinteaza clientul sau prin "extras de cont";

Banca Nationala a Romaniei este instiintata de acceptarea cecului si efectueaza compensarea efectiva si transmite documentele bancii primitoare (sucursala bancii initiatoare);

Banca initiatoare primeste documentele platite de platitor, crediteaza contul clientului beneficiar si transmite extras de cont acestuia.

La nivelul interjudetean pot aparea trei situatii:

Decontari interbancare prin transferul sumelor prin BNR din judetul de destinatie.

Realizarea acestor decontari presupune ca societatea bancara care a initiat operatiunea sa aiba sucursala in judetul de destinatie.

Astfel, societatea bancara initiatoare a operatiunilor de decontare, in urma gruparii documentelor pe judete de destinatii, prin sistemul propriu de decontare intrabancara, remite documentele, insotite de avizul de creditare si dispozitie de plata centralizatoare.

Dispozitia de plata centralizatoare este un document interbancar, destinat decontarilor interbancare. El se intocmeste de banca initiatoare in patru exemplare, care au urmatorul circuit:

primul exemplar se retine de BNR;

exemplarele 2 si 4 se anexeaza la extrasul de cont al societatii bancare beneficiare;

exemplarul 3 se anexeaza la extrasul de cont al societatii bancare platitoare.

Decontarile interbancare prin Banca Nationala a Romaniei se realizeaza cu ajutorul contului 111 "Cont curent la BNR".

Exemplu:

In baza unui ordin de plata, o banca comerciala trebuie sa vizeze o suma unui beneficiar cu cont la alta societate bancara din alt judet.

Societatea bancara platitoare are sucursala in judetul de destinatie.

In acest caz, in circuit intra trei unitati bancare:

unitatea bancara initiatoare;

unitatea bancara prezentatoare, din judetul de destinatie, dar care apartine aceleiasi societati bancare ca si cea initiatoare;

banca de destinatie, care este banca beneficiarului.

Operatiunile, in acest caz, se prezinta in urmatoarea succesiune:

Banca platitorului devine banca initiatoare, primeste documentele de plata de la clientul sau si intocmeste avizul de creditare, pe care il remite, prin reteaua intrabancara, bancii similare din judetul de destinatie, care apartine aceleiasi societati bancare, inregistreaza plata intrabancara debitand contul clientului sau si crediteaza contul de decontare intrabancara astfel:

Unitatea bancara din judetul de destinatie devenind unitate prezentatoare va intocmi documentele de compensare, pe care le va prezenta la Casa de compensatie din propriul judet si va face viramentele catre banca de destinatie, reflectandu-se prin formula contabila:

Banca de destinatie primeste documentele de compensare, inregistreaza cresterea disponibilitatilor bancare la BNR si crediteaza contul curent al clientului, astfel:

Decontari interbancare realizate prin transferul sumelor prin BNR din judetul in care s-a initiat operatiunea.

Acest tip de decontare interbancara are loc in cazul in care societatea bancara care a initiat operatiunea nu are sucursala in judetul de destinatie.

Etapele sunt urmatoarele:

Societatea bancara initiatoare grupeaza documentele pe societatile bancare destinatare, insotite de dispozitiile de plata centralizatoare, pe care le remite BNR din judetul in care s-a initiat operatia;

BNR efectueaza operatiile de decontare intre societatile bancare (platitoare si beneficiara), apoi expediaza documentele societatii bancare beneficiare din judetul in care s-a initiat operatia;

Sucursala societatii bancare beneficiare din judetul in care s-a initiat operatia grupeaza documentele pe societati beneficiare prin sistemul propriu de decontare intrabancara, vireaza sumele in contul acestora si remite documentele.

Exemplu:

O societatea bancara trebuie sa vireze o suma, conform ordinului de plata unui beneficiar cu cont deschis la alta societatea bancara din alt judet.

Societatea bancara platitoare nu are sucursala in judetul de destinatie.

In acest caz, intra in circuit trei unitati bancare:

unitatea bancara initiatoare;

unitatea bancara primitoare, din judetul in care s-a initiat operatiunea;

unitatea de destinatie, care este banca beneficiarului.

Operatiunile, in acest caz, se prezinta astfel:

Banca platitorului este banca initiatoare si prezentatoare; va intocmi documentele de compensare si de viramente, pe care le prezinta la Casa de compensatie, iar pe baza acestora va face inregistrarea:

Unitatea bancara din judetul de destinatie apartinand societatii bancare destinatare devine, in acest caz, baca primitoare, adica cea care primeste documentele de compensare pe care le remite, prin reteaua intrabancara, unitatii bancare de destinatie, operatie reflectata prin formula contabila:

Unitatea de destinatie, primind documentele de compensare prin reteaua intrabancara, va credita contul beneficiarului si va debita contul de decontari intrabancare astfel:

Decontari interbancare prin transferul sumelor intre societatile bancare prin sistemul de decontari ale BNR.

Acest tip de decontare interbancara are loc in cazul in care banca initiatoare nu are sucursala in judetul de destinatie si nici banca destinatara nu are sucursala in judetul in care s-a initiat operatiunea.

Etapele sunt urmatoarele:

Societatea bancara care a initiat operatiunea grupeaza documentele pe unitati bancare destinatare in functie de natura operatiilor (creditoare si debitoare) si in functie de modalitatea de transmitere. Aceste documente se remit propriei centrale bancare;

Centrala bancii comerciale initiatoare remite documentele centralei BNR pentru compensare;

Centrala BNR, dupa compensare, remite documentele centralei societatii bancare de destinatie, care le remite la randul sau bancii de destinatie.

Exemplu:

O societatea bancara trebuie sa vireze o suma pe baza unui ordin de plata prezentat de un client al sau, unui beneficiar cu cont la o societate bancara din alt judet. Cele doua societati bancare nu au sucursale in cele doua judete.

In acest caz, intra in circuit patru unitati bancare:

unitatea bancara initiatoare;

centrala bancara a unitatii initiatoare, ca banca prezentatoare la compensare;

centrala bancii comerciale destinatare ca banca primitoare;

unitatea bancara destinatara.

Succesiunea operatiilor, in acest caz, este urmatoarea:

Banca initiatoare primeste documentele de la clientul sau, pe care le remite propriei centrale bancare, reflectandu-se prin formula contabila:

Centrala bancii comerciale initiatoare, care devine banca prezentatoare, intocmeste documentele de compensare, iar la baza documentelor de compensare se face inregistrare:

Centrala bancii comerciale de destinatie, primind documentele de compensare, in calitate de banca primitoare va face inregistrarea:

Banca de destinatie, primind documentele de compensare de la propria centrala, va credita contul beneficiarului prin inregistrarea:

Obiectul compensarii multilaterale il constituie platile interbancare fara numerar, pe suport de hartie, care depasesc un anumit plafon valoric stabilit prin regulamentul de compensare.[13]

Astfel, plafonul a fost stabilit in 1994 la 10 milioane lei, dupa care a fost ridicat la 1 miliard lei, pentru ca apoi sa fie redus la 500 milioane lei, in functie de anumite consideratii de ordin practic.

Pentru platile de valori mari, peste plafonul valoric stabilit, banca initiatoare depune documentele de plata direct la sucursala BNR, ne mai asteptand sedintele de compensare, iar sucursala, la randul sau, transmite operatiunea de plata centralei BNR prin propria retea.

In acest caz, succesiunea inregistrarilor este urmatoarea:

La banca initiatoare:

La centrala bancara a bancii initiatoare:

La centrala bancara a bancii destinatare:

La banca destinatara:

Decontari intre bancile comerciale care utilizeaza sistemul conturilor corespondente

Pentru accelerarea decontarilor interbancare, bancile pot folosi conturi corespondent. In functie de apartenenta, acestea pot fi:

contul "nostro" operabil la banca proprietara a disponibilului din cont;

contul "loro" sau "vostro", operabil la banca ce gestioneaza disponibilitatile altei banci.

Contul "nostro" evidentiaza depunerile de disponibilitati la vedere ale unei banci la alta banca.

Contul "loro" evidentiaza depunerile de disponibilitati la vedere apartinand altor banci, gestionate de una din bancile componente ale sistemului bancar roman.

Contul "nostro" este un cont de plasamente, deci este cont de activ, in timp ce contul "loro" evidentiaza surse atrase de catre banca rezidenta si este cont de pasiv.

121 "Conturi de corespondent la banci (nostro)" este un cont de activ. Evidentiaza disponibilitatile la vedere in lei si valuta aflate in banci romanesti sau straine.

Se debiteaza prin creditul conturilor:

2511 "Conturi curente" - cu incasarile in contul clientilor prin contul de corespondent;

253 ""Conturi de depozite" - cu constituiri de depozite si deschidere de acreditive prin contul de corespondent;

142 "Imprumuturi primite de la banci" - cu imprumuturi obtinute de la alte banci in contul de corespondent;

7019 "Comisioane" - cu comisioanele incasate pentru operatiile efectuate in contul de corespondent;

7012 "Dobanzi la conturile de corespondent" - cu dobanzile incasate pentru disponibilul din contul de corespondent;

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb" - cu contravaloarea in lei a incasarilor in valuta.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

2511 "Conturi curente" - cu retragerile si platile din conturile clientilor prin contul de corespondent;

253 "Conturi de depozite" - cu platile din acreditivele deschise si din depozitele constituite;

142 ""Imprumuturi primite de la banci" - cu imprumuturile rambursate;

3021 "Titluri de tranzactie" - cu achizitionari de titluri de valoare achitate din contul de corespondent;

3011 "Titluri primite in pensiune livrata" - cu titluri de plasament primite in pensiune livrata si achitate din contul de corespondent;

6019 "Comisioane" - cu comisioanele platite din contul de corespondent;

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb" - cu contravaloarea in lei a platilor in valuta.

Soldul debitor reflecta disponibilitatile la vedere in lei si valuta, in contul corespondent la banci din tara si strainatate.

122 "Conturi de corespondent la bancile (loro)" este un cont de pasiv. Evidentiaza disponibilitatile la vedere in lei si valuta ale bancilor din tara si strainatate.

Se crediteaza prin debitul conturilor:

2511 "Conturi curente" - cu sumele virate din conturile clientilor in conturile de corespondent;

243 "Conturi de depozite" - cu platile efectuate din acreditive in conturile de corespondent;

142 "Imprumuturi primite de la banci" - cu rambursari de imprumuturi prin contul de corespondent;

141 "Credite acordate bancilor" - cu credite acordate in contul de corespondent";

6012 "Dobanzi la conturile de corespondent" - cu dobanzile platite prin contul de corespondent.

Se debiteaza prin creditul conturilor:

2511 "Conturi curente" - cu sumele virate in contul clientilor prin contul corespondent;

253 "Conturi de depozit" - cu constituire de depozite, deschideri de acreditive prin contul de corespondent;

141 "Imprumuturi primite de la banci" - cu imprumuturi primite prin contul de corespondent.

Soldul creditor reflecta disponibilitatile in lei si valuta ale bancilor comerciale la o banca.

Exemplu:

O societatea comerciala depune un ordin de plata la o unitate a unei societati bancare unde are cont deschis, pentru a plati o suma unui beneficiar cu cont deschis la alta societate bancara din alt judet. Decontarea are loc prin contul de corespondent al bancii destinatare la banca initiatoare.

Sediile secundare nu isi pot deschide si gestiona cont de corespondent.

Decontarea are loc prin conturile de corespondent, utilizand contul "nostro", iar banca platitoare este banca rezidenta. Ea gestioneaza disponibilitatile celeilalte banci, utilizand contul "loro".

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

Unitatea bancara initiatoare intocmeste documentul de plata - aviz de creditare - pe care il remite sucursalei:

Sucursala bancii initiatoare primeste documentele de plata si crediteaza contul "loro".

Banca destinatara debiteaza contul "nostro" si crediteaza contul beneficiarului:

Imprumuturi acordate reciproc intre bancile comerciale

Necesitate mentinerii unei inalte capacitati de creditare, presupune, in anumite perioade, obtinerea de lichiditati pe baza imprumuturilor dintre componentele sistemului bancar. In functie de banca ce acorda imprumuturile, acestea pot fi:

imprumuturile de refinantare a activitatii bancare acordate reciproc intre bancile comerciale;

imprumuturi de refinantare acordate de BNR.

Imprumuturi acordate intre bancile comerciale pot fi:

in lei, acordate de o banca comerciala romana;

in valuta, acordate de o banca comerciala din strainatate.

In functie de scadenta imprumuturile, ele pot fi pe termen scurt , mediu si lung.

Evidenta contabila a imprumuturilor intre bancile comerciale se realizeaza diferit, dupa cum bancile pot fi debitoare sau creditoare.

In cazul bancilor comerciale debitoare (care primesc imprumutul), contabilitatea imprumuturilor primite de la alte banci comerciale se tine cu ajutorul contului 142 "Imprumuturi primite de la banci". Contul se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II, in functie de criteriile de clasificare a imprumuturilor amintite:

1421 "Imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la banci"

1422 "Imprumuturi la termen primite de la banci"

1423 "Imprumuturi financiare primite de la banci"

1427 "Datorii atasate"

Contul 142 este cont pasiv.

Se crediteaza cu:

valoarea imprumuturilor primite de la alte banci comerciale si cu diferentele nefavorabile din reevaluarea creditelor in valuta.

Se debiteaza cu:

cu valoarea imprumuturilor rambursate bancilor comerciale creditoare si cu diferentele favorabile din reevaluarea creditelor in valuta.

Soldul creditor reprezinta imprumuturile de rambursat.

Imprumuturile primite sunt generatoare de dobanzi, care reprezinta datorii atasate si, in acelasi timp, o cheltuiala cu dobanzile inregistrate in contul de cheltuieli 6014 "Dobanzi la imprumuturile de la banci".

Contul 1427 "Datorii atasate" este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu dobanda calculata si neajunsa la scadenta (6014).

Se debiteaza cu dobanzile platite (111, 121, 122),

Soldul creditor reprezinta dobanzile calculate si neachitate.

Pentru bancile creditoare, evidenta contabila a imprumuturilor acordate altor banci comerciale se realizeaza cu contul 141 "Credite acordate bancilor", cont de activ, deoarece acordarea creditelor reprezinta un plasament pentru bancile comerciale.

Acest cont se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II in functie de scadenta:

1411 "Credite de pe o zi pe alta cordate de la banci"

1412 "Credite la termen acordate de la banci"

1413 "Credite financiare acordate de la banci"

1417 "Creante atasate"

Fiind conturi de plasament, sunt conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea creditelor acordate altor banci si cu diferentele din reevaluarea creditelor in valuta.

Se crediteaza cu valoarea creditelor rambursate la scadenta si cu diferentele nefavorabile din reevaluarea creditelor in valuta.

Soldul debitor reprezinta credite acordate si nerambursate.

Pentru bancile creditoare, dobanzile aferente acordate reprezinta creante atasate si, concomitent, venituri inregistrate in contul 7014 "Dobanzi de la creditele acordate bancilor".

Contul 1417 "Creante atasate" este un cont de activ.

Se debiteaza cu dobanzile calculate si neajunse la scadenta aferente creditelor acordate (7014).

Se crediteaza cu dobanzile incasate (111, 121, 122).

Aplicatie:

O banca comerciala obtine de la alta societate bancara un imprumut pe termen de 3 luni de 120 milioane lei. Imprumutul s-a acordat la 1 martie si se ramburseaza in rate egale la 1 aprilie, 1 mai, 1 iunie. La rambursarea fiecarei rate scadente se achita si dobanda care este de 40% pe an.

Tabelul 1

Tabloul de rambursare[14]

mil. lei

Contabilitatea acordarii imprumutului:

La banca debitoare:

1 martie 200x

Imprumut primit de la alta societate bancara:

La banca creditoare:

1 martie 200x

Imprumut acordat altei societati bancare:

Contabilitatea rambursarii imprumutului:

La banca debitoare:

31 martie 200x

Se inregistreaza dobanda datorata neajunsa la scadenta:

1 aprilie 200x

30 aprilie 200x

Se inregistreaza dobanda neajunsa la scadenta:

1 mai 200x

Se ramburseaza rata si dobanda:

30 mai 200x

Se inregistreaza dobanda datorata neajunsa la scadenta:

1 iunie 200x

Se ramburseaza rata si dobanda:

La banca creditoare:

31 martie 200x

Se inregistreaza dobanda aferenta neajunsa la scadenta:

1 aprilie 200x

Se incaseaza rata si dobanda la scadenta:

30 aprilie 200x

Se inregistreaza dobanda aferenta creditului acordat neajunsa la scadenta:

1 mai 200x

Se incaseaza rata si dobanda la scadenta:

30 mai 200x

Se inregistreaza dobanda aferenta creditului acordat neajunsa la scadenta:

1 iunie 200x

Se incaseaza rata si dobanda la scadenta:

2.4. Rolul si importanta Centralei Incidentelor de Plata (CIP) in cadrul decontarilor intra si interbancare

Centrala Incidentelor de Plati, denumita "CIP", este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.

Datele specifice incidentelor de plati sunt transmise, difuzate si valorificate pe baza informatiilor, chiar anterioare platii, continute in evidente si care sunt ocazionate de acte si fapte avand potential fraudulos, litigios si/sau producand riscuri de neplata, inclusiv dintre cele care pot afecta finalitatea decontarii.

CIP organizeaza si gestioneaza un fisier de interes general, numit Fisier national de incidente de plati (FNIP), care va fi structurat astfel:

Fisierul national de cecuri (FNC);

Fisierul national de cambii (FNCb);

Fisierul national de bilete la ordin (FNBO).

Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR) este un fisier alimentat automat de FNIP cu incidentele de plati majore inregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice, inclusiv banci.

Din proprie initiativa, precum si la solicitarea oricarei banci, CIP poate organiza si alte fisiere referitoare la incidentele de plati.

Informatiile privind incidentele de plati vor fi mentinute in baza de date a CIP pe o perioada de 7 ani de la data inscrierii.

Transmiterea cererilor, declaratiilor si anularile de incidente de plati de la nodul de acces la CIP se face pe suport electronic, exceptie facand cererile sau declaratiile pentru care, in cuprinsul prezentului regulament, se prevede o alta modalitate de transmitere.

Accesarea sistemului informatic al CIP de catre persoanele acreditate la CIP de la nodul de acces se face pe baza numelui si parola de acces unice atribuite de Banca Nationala a Romaniei.

Persoanele declarate care sunt si nod de acces la CIP au obligatia asigurarii, la sediul lor, a conditiilor tehnice care sa permita transmiterea cu operativitate, fara alterari, pe suport electronic, a informatiilor privind incidentele de plati.

Unitatile teritoriale ale bancilor vor putea fi nod de acces la CIP o perioada de pana la un an de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament. Dupa expirarea acestui termen vor putea fi nod de acces CIP numai centrelor bancilor.

Banca Nationala a Romaniei va asigura, la sediul sau central, conditiile tehnice care sa permita inregistrarea, gestionarea si difuzarea, cu operativitate, fara alterari, pe suport hartie sau pe suport electronic, dupa caz, a informatiilor privind incidentelor de plati.

Fluxul informational privind incidentele de plati este prezent in Anexa 1.

Inscrierea informatiilor in FNIP poate fi efectuata daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

aceasta a fost ceruta de catre o persoana declaranta;

cererea, declaratia sau anularea a fost luata in evidenta de catre CIP.

BNR gestioneaza in cadrul CIP, o baza de date proprie care contine informatiile privind incidentele de plati comunicate on-line de toate unitatile bancare romanesti, prin modurile de acces autorizate de BNR. La Centrala BCR fiinteaza patru noduri de acces prin care se notifica zilnic, la CIP incidentele de plati semnalate de unitatile BCR prin persoanele autorizate de conducerile acestora. Operatiunea de notificare la CIP este efectuata de catre persoanele acreditate de BNR sa faca lucrul acesta. Acestea au si rolul de intermediar intre unitati si CIP pentru toate problemele legate de incidentele de plati.

Permanent BNR ofera posibilitatea centralelor bancilor sa extraga din baza de date a CIP informatii despre incidentele de plati. Lucrul acesta este posibil numai in nodurile de acces si poate fi facut doar de catre persoanele acreditate, folosind o interfata software pusa la dispozitie de BNR. Informatiile sunt furnizate sub forma a doua fisiere de tip HTML (pentru informarea dumneavoastra, puteti gasi doua asemenea fisiere cu extensia HTM pe serverul de comunicatii FTP, in folder-ul public/cip).

Comunicarile CIP nu contin toate datele despre incidentele de plati notificate pana la un moment dat, ci doar informatii despre:

persoanele notificate de catre bancile in interdictie bancara ca urmare a refuzarii la plata din motive majore de cecuri;

instrumentele de plata (cecuri/ cambii/ bilete la ordin) pierdute/ furate/ distruse/ anulate declarate ca atare de unitatile BCR.

CIP nu transmite comunicari despre:

instrumentele refuzate la plata din diverse motive;

persoanele cu risc datorat refuzarii la plata de cambii si bilete la ordin;

Comunicarile BNR cu informatii partiale despre incidentele de plati (cele doua fisiere de tip HTML) sunt preluate zilnic intr-un nod de acces la inceputul programului de lucru pentru ca perioada zilnica de notificare se incheie la ora 24), si preluate printr-o aplicatie software realizata de Directia de Informatica a BCR. In urma prelucrarii rezulta un set de fisiere de tip DBF:

Modulul de interogare (verificare), vechi sau nou, se poate instala pe un numar nelimitat de calculatoare si poate fi folosit de orice persoana interesata din unitate (informatician, ofiter de credite, administrator de cont etc.), conform instructiunilor transmise de centrala. Inainte de inceperea verificarilor trebuie ca respectiva persoana sa se asigure ca prestatia sa de lucru, in directorul aplicatii, are ultimele fisiere de interogare create de Centrala (pentru aceasta este nevoie de sprijinul serviciilor informatice respective).

Modul de interogare este un instrument de lucru pentru serviciile interesate ale unitatilor BCR. Informatiile furnizate de acesta sunt de uz intern si nu pot fi furnizate clientilor.

Conform Regulilor CIP, orice (potential) client are dreptul de a se adresa oricarei unitati bancare a BCR pentru a solicita informatii de la BNR/CIP. In acest caz, o persoana autorizata a unitatii solicitate formuleaza o Cerere de consultare si o transmite imediat la Centrala. Aici o persoana acreditata interogheaza baza de date a CIP, primeste un raspuns scris care este transmis lectric unitatii in cauza spre a fi remis clientului solicitant, contra comision.

Persoanele autorizate de la unitati, daca solicita notificarea de incidente de plata, au obligatia de a verifica daca notificarea s-a facut efectiv la Cip si daca s-a inregistrat corect, astfel:

imediat si obligatoriu prin procedura de interogare (verificare), pentru persoanele declarate in interdictie bancara si pentru instrumentele de plata declarate P/F/D/A;

analizand anexele corespunzatoare remise lectric de Centrala (pentru orice tip de incident).

CAPITOLUL 3

PERSPECTIVE IN SISTEMUL DECONTARILOR BANCARE

3.1. Optimizarea activitatii privind decontarile intra si interbancare

3.2. Eficientizarea activitatii de decontari intra si interbancare la BANCA CR S.A.

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

1. Bannock G., Manser W, Dictionar international de finante englez-roman, Editura Universal Dalsi, Bucuresti, 2000.

2. Basno C, Dardac N, Operatiuni bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.

3. Collin P.H. Jollife A., Dictionar international de contabilitate, Editura Universal Dalsi, Bucuresti, 2000.

4. Dedu V, Enciu A, Contabilitate bancara, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

5. Dragan C.M., Sisteme avansate de contabilitate bancara, Editura Contconsult, The European Audit, Bucuresti, 1998.

6. Ionescu C.L., Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica, Bucuresti, 2006.

7. Ionescu C.L., Economia si rolul bancilor, Editura Economica, Bucuresti, 2006.

8. Kiritescu C, Dobrescu E, Bancile, Mica enciclopedie, Editura Expert, Bucuresti, 1998.

9. Mihai I., Tehnica si managementul operatiunilor bancare, Editura Expert, Bucuresti, 2002.

10. Stroescu Ion, Contabilitate bancara, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005.

11. BNR, Circulara 6/2000 privind reflectarea unor operatiuni in contabilitate si intocmirea unor situatii financiar-contabile de catre banci.

12. BNR, Norma nr. 9/2002 privind reflectarea in contabilitatea bancilor a operatiunilor cu instrumente financiare derivate si intocmirea situatiilor financiar-contabile aferente.

13. BNR, Normele-cadru nr. 15/1994 privind ordinul de plata pe suport de hartie.

14. BNR, Normele-cadru nr. 6/1994 privind cambia si biletul la ordin.

15. BNR, Normele-cadru nr. 7/1994 privind comertul facut de societatile comerciale si celelalte societati de credit cu cecuri, pe baza Legii 59/1934 asupra cecului, modificata prin Legea nr. 83/1994.

16. BNR, Regulamentul nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport de hartie.

17. BNR, Regulamentul nr. 8/1994 privind ordinul de plata.

18. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 704/1993 privind Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/ 1991.

19. Legea contabilitatii nr. 82/1991.

20. Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei.

21. Legea nr. 443/2004 pentru modificarea si completarea Legii 58/1998 privind activitatea bancara.

22. Legea nr. 485/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998.

23. Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

24. Legea nr. 58/1998, Legea bancara.

25. Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

26. Legea nr. 83/1994 pentru aprobarea unor ordonante ale Guvernului emise in baza Legii nr. 58/1993 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat.

27. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1982/2001 privind aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit.