Lucrarile pregatitoare care precedeaza intocmirea raportului financiar anual

lucrarile pregatitoare care precedeaza intocmirea raportului financiar anual

intocmirea raportului financiar anual este precedata de un lucru de pregatire semnificativ care la majoritatea intreprinderilor agricole include urmatoarele masuri:

Efectuarea inventarierii totale a patrimoniului, decontarilor si datoriilor;

precizarea componentei si marimii cheltuielilor si veniturilor anticipate, precum si decontarea acestora la consumuri, cheltuielile ti veniturile anului curent (de gestiune);

Repartizarea consumurilor indirecte de productie si calcularea costului efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate;

Intocmirea inregistrarilor de corectare (rectificare) la capitolul conturilor pentru evidenta operatiilor de decontare (de exemplu, cu titularii de avans, bugetul etc.), activelor si datoriilor pe termen lung care urmeaza a fi decontate (stinse) pe parcursul unei perioade nu mai mare de un an;

Efectuarea reevaluarii activelor pe termen lung in cazul modificarii esentiale a preturilor la ele;

Precizarea valorii stocurilor de marfuri si materiale;

Inchiderea conturilor contabilitatii de gestiune (in primul rand, a conturilor activitatilor de baza si auxiliare);

Determinarea si reflectarea in evidenta a diferentelor de curs aferente mijloacelor banesti si decontarilor in valuta straina (euro, dolari S.U.A., hrivne ucrainene s. a.);

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli (cu exceptia cheltuielilor privind impozitul pe venit);

Calcularea sumei efective a cheltuielilor privind impozitul pe venit si decontarea ei la rezultatul financiar total al intreprinderii.

In continuare sunt examinate succint esenta si particularitatile efectuarii fiecarei din masurile enumerate mai sus.

Conform articolului 24 din Legea contabilitatii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 fiecare subiect economic este obligat sa efectueze inventarierea totala a elementelor activului si pasivului nu mai putin de o data pe an cu scopul confirmarii veridicitatii datelor contabile ti a informatiei din raportul financiar anual.

Pentru efectuarea inventarierii in gospodarie se creeaza doua tipuri de comisii:

o comisie de inventariere permanenta;

comisii de inventariere de lucru (temporare).

Prima comisie are o componenta stabila si activeaza pe parcursul intregului an. In ea se includ conducatorul intreprinderii sau adjunctul, contabilul-sef, inginerul-sef, conducatorii subdiviziunilor structurale de baza, alti specialisti competenti. Aceasta comisie indrumeaza, organizeaza si verifica lucrul comisiilor de inventariere temporare, in caz de necesitate (cand, de exemplu, au fost incalcate grav regulile de efectuare a inventarierii la sectoare concrete) in baza dispozitiei conducatorului intreprinderii efectueaza inventarieri repetate, examineaza explicatiile persoanelor care au comis lipsuri sau alterari (defectari) ale patrimoniului, adopta decizii privind regularizarea daunei materiale etc.

Comisiile de inventariere de lucru (temporare) se formeaza pe termenul efectuarii inventarierii la un sector sau altul (depozit, ferma, brigada etc.), iar in componenta lor intra, de regula, de la trei pana la cinci lucratori care cunosc bine particularitatile si destinatia patrimoniului verificat. Este interzis de a include in comisia de lucru gestionarii verificati, precum si contabilul care tine evidenta bunurilor in cauza. Membrii comisiei de lucru examineaza patrimoniul verificat in natura, il numara, il cantareste sau il masoara, completeaza listele de inventariere, intocmesc borderourile de colationare etc.

Dupa incheierea inventarierii totale comisia permanenta intocmeste un proces-verbal, in care include propunerile privind reflectarea lipsurilor, alterarilor, surplusurilor sau resortarii, modul si termenul recuperarii prejudiciului, ameliorarea conditiilor de pastrare si utilizare a patrimoniului etc. In continuare acest proces-verbal se aproba de conducatorul intreprinderii.

Divergentele dintre datele contabile si cele efective depistate in consecinta inventarierii se regularizeaza in modul urmator:

surplusurile stocurilor de marfuri si materiale, titlurilor de valoare pe termen scurt si mijloacelor banesti se trec la intrari si se includ in componenta altor venituri operationale;

lipsurile stocurilor de marfuri si materiale in limitele normelor perisabilitatii naturale se caseaza din decontul gestionarilor respectivi si se raporteaza la majorarea consumurilor indirecte de productie;

lipsurile stocurilor de marfuri si materiale asupra normelor perisabilitatii naturale, pierderile din alterarea (defectarea) diferitor bunuri in marimea costului lor efectiv, precum si lipsurile titlurilor de valoare pe termen scurt si mijloacelor banesti independent de cauzele acestora si prezenta sau lipsa persoanelor culpabile se caseaza din decontul lucratorilor respectivi cu includerea lor in componenta altor cheltuieli operationale;

pierderile de active curente in consecinta evenimentelor exceptionale in marimea valorii de intrare sau costului efectiv (inclusiv pierderile din pieirea semanaturilor culturilor de toamna sub recolta anului viitor, depistate in lunile septembrie-decembrie[1]) se raporteaza la pierderile exceptionale;

surplusurile de active nemateriale si toate tipurile de active materiale pe termen lung se trec la intrari si se includ in componenta veniturilor din activitatea de investitii;

lipsurile de active pe termen lung in marimea valorii lor de bilant indiferent de cauze si prezenta sau lipsa persoanelor culpabile se caseaza din decontul unor lucratori concreti si se includ in componenta cheltuielilor activitatii de investitii;

pierderile din pieirea, distrugerea sau defectarea activelor pe termen lung conditionate de calamitati naturale sau alte evenimente exceptionale se raporteaza la pierderile exceptionale. Aceste pierderi se evalueaza la marimea valorii de bilant a activelor iesite sau defectate partial. In cazul defectarii (distrugerii) partiale marimea pierderilor se determina cu ajutorul unor experti autorizati.

Dupa efectuarea inventarierii totale si reflectarea divergentelor depistate in conturile contabile se procedeaza la precizarea componentei si marimii cheltuielilor anticipate cu decontarea lor dupa destinatie. De obicei la intreprinderile agricole in componenta cheltuielilor anticipate se reflecta valoarea pneurilor si acumulatoarelor noi instalate pe automobile (tractoare), taberele de vara si tarcurile pentru animale, santurile cu caracter necapital pentru pastrarea masei de siloz sau senaj, valoarea de bilant a mijloacelor fixe transmise in arenda finantata, plata de subscriere la editiile periodice (de exemplu, la revistele "Contabilitate si audit", "Agricultura Moldovei" s. a.), plata efectuata in avans pentru bunurile luate in arenda operationala etc. De mentionat ca aceste cheltuieli se divizeaza in evidenta in cheltuieli pe termen lung (cu termenul de decontare mai mare de un an) si cheltuieli curente (cu termenul de decontare mai mic sau egal cu un an), iar marimea lor inainte de intocmirea raportului financiar anual in mod obligatoriu se precizeaza (inclusiv si prin inventarierea anumitor obiecte in natura).

Pentru decontarea corecta a cheltuielilor anticipate dupa destinatie un rol important revine selectarii argumentate a:

modului de decontare - liniar (in parti egale) sau proportional cantitatii (volumului) produselor fabricate, serviciilor prestate, timpului lucrat etc.;

momentului inceperii decontarilor - simultan cu inregistrarea acestor cheltuieli in conturi sau peste un timp oarecare;

periodicitatii decontarii - lunar, trimestrial sau in alte termene prevazute de politica de contabilitate a intreprinderii;

metodei de decontare la consumuri sau cheltuielile perioadei de referinta - directa (fara utilizarea anumitor conturi intermediare) sau indirecta (cu utilizarea, de exemplu, a contului intermediar 251);

duratei decontarii dupa destinatie - cateva luni, un an sau o perioada mai indelungata.

Toate aceste intrebari, de regula, se solutioneaza din timp (adica pe parcursul anului) in functie de continutul economic al unui sau altui tip de cheltuieli anticipate. De exemplu, plata de abonare la revista "Contabilitate si audit" pe jumatatea a doua a anului 2007, varsata in luna mai;

se reflecta in debitul contului 251, intrucat ea se refera la o perioada nu mai mare de un an;

se deconteaza la cheltuielile generale si administrative cu ajutorul modului liniar, fiindca revista in cauza se editeaza lunar, iar plata de subscriere (abonare) nu-i diferentiata pe numere aparte;

se raporteaza dupa destinatie incepand cu luna iulie 2007 cand intreprinderea va primi numarul sapte al editiei periodice in cauza;

se include in cheltuielile perioadei de gestiune lunar, intrucat informatia din revista se foloseste de specialisti permanent;

se deconteaza dupa destinatie pe parcursul a sase luni pornind de la termenul pe care a fost efectuata abonarea;

se raporteaza la cheltuielile perioadei de referinta prin metoda directa, deoarece pentru cheltuielile anticipate curente nici in planul de conturi si nici in literatura de specialitate nu-i prevazuta alta metoda (facultativa sau alternativa).

Prin urmare, in procesul lucrarilor pregatitoare care precedeaza intocmirea raportului financiar anual (adica in luna decembrie) serviciul contabil trebuie:

sa continue sau sa incheie decontarea unor tipuri concrete de cheltuieli anticipate;

sa inceapa decontarea anumitor tipuri de cheltuieli inregistrate in luna noiembrie (de exemplu, plata de arenda achitata pe 5 luni inainte);

sa stabileasca modul de decontare in anul viitor a acelor tipuri de cheltuieli care au fost suportate in luna decembrie (de exemplu, plata pentru abonarea la editiile periodice).

In mod analogic se procedeaza si cu veniturile anticipate, adica se precizeaza componenta si marimea lor, precum si se deconteaza partea respectiva dupa destinatie. Veniturile anticipate sunt numite de asemenea venituri necastigate, deoarece in momentul inregistrarii inca n-au fost indeplinite toate conditiile pentru reflectarea lor in componenta veniturilor perioadei de gestiune. De obicei la intreprinderile agricole in componenta veniturilor anticipate se inregistreaza plata de arenda primita pe cateva luni inainte, valoarea de rascumparare a mijloacelor fixe transmise in arenda finantata, sumele care urmeaza a fi incasate de la persoanele culpabile in scopul recuperarii daunei materiale, sumele reclamatiilor inaintate, dar inca neachitate de alti subiecti economici etc. Ca si in cazul cheltuielilor anticipate aceste venituri se divizeaza in venituri pe termen lung (cu termenul de decontare mai mare de un an) si venituri curente (cu termenul de decontare mai mic sau egal cu un an). In afara de aceasta, pentru decontarea veniturilor anticipate este important de a selecta corect momentul, modul, periodicitatea, metoda si durata decontarii. Toate aceste intrebari urmeaza a fi solutionate strict individual, tinand cont de esenta si particularitatile unui sau altui tip de venituri anticipate. Mai detaliat acest material este expus in intrebarile 6. 2 "Contabilitatea veniturilor anticipate pe termen lung" si 7. 3 "Contabilitatea altor datorii financiare pe termen scurt".

Dupa decontarea cheltuielilor si veniturilor anticipate dupa destinatiei se trece la repartizarea consumurilor indirecte de productie. In conformitate cu paragraful 5 din S.N.C. 3 "Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii" prin consumuri indirecte de productie se subinteleg consumurile care sunt legate de organizarea productiei, deservirea si conducerea subdiviziunilor de productie (brigazi, ferme, ateliere, sectii de prelucrare a materiei prime agricole s. a.). ele nu pot fi raportate in mod direct la obiecte concrete de evidenta a consumurilor (culturi, specii de animale, tipuri de produse industriale fabricate etc.). De aceea pe parcursul anului consumurile indirecte de productie se acumuleaza in conturi analitice distincte (de exemplu, "Consumuri comune ale fitotehniei", "Consumuri comune ale sectorului zootehnic", "Consumuri comune ale brigazii pomicole" s. a.), iar in continuare se repartizeaza proportional bazei selectate: suma retribuirii muncii personalului de productie, suma tuturor consumurilor directe, suma consumurilor tehnologice diminuata cu valoarea semintelor, nutreturilor ti materiei prime etc.

In conformitate cu paragraful 11 din S.N.C. 2 "Stocurile de marfuri si materiale" toate consumurile indirecte de productie se divizeaza in consumuri variabile si consumuri constante (sau fixe). Prima grupa de consumuri depinde de modificarea volumului de productie (de exemplu, salariile suplimentare ale brigadierilor, sefilor de ferma, conducatorilor de echipe s. a.), iar cea de-a doua - nu (de exemplu, salariile de functie ale conducatorilor de veriga medie enumerati mai sus). Consumurile indirecte de productie variabile se repartizeaza in marimea totala indiferent de recolta medie la un hectar sau productivitatea anuala a unui animal. Pe cand in cazul repartizarii consumurilor indirecte de productie constante in mod obligatoriu se tine cont de gradul de valorificare a capacitatii de productie, adica se ia in considerare in ce masura a fost obtinuta recolta medie sau productivitatea proiectata. Cota nerepartizata a consumurilor indirecte de productie constante se deconteaza la alte cheltuieli operationale si in costul produselor fabricate in anul de gestiune nu se include.

In continuare este prezentat un exemplu legat de repartizarea consumurilor indirecte de productie ale sectiei de producere a sucurilor naturale din mere si struguri.

Exemplu. pe parcursul anului 2007 la sectia de producere a sucurilor naturale, aflata la bilantul intreprinderii agricole, s-au inregistrat urmatoarele date privind consumurile directe si indirecte, precum si cantitatea produselor fabricate:

salariul personalului de productie la fabricarea sucului din mere - 114500 lei;

salariul personalului de productie la fabricarea sucului din struguri - 72000 lei;

suma consumurilor indirecte de productie variabile - 36200 lei;

suma consumurilor indirecte de productie constante - 70925 lei;

cantitatea fabricata a sucului din mere - 720 tone in conditiile cand capacitatea normativa de productie constituie 800 tone;

cantitatea fabricata a sucului din struguri - 260 tone in conditiile cand capacitatea normativa de productie constituie 400 tone.

In conformitate cu politica de contabilitate a intreprinderii, la bilantul careia se afla sectia industriala in cauza, drept baza pentru repartizarea consumurilor indirecte de productie serveste salariul lucratorilor de baza (personalului de productie).

Conform conditiilor exemplului de mai sus pentru repartizarea consumurilor indirecte de productie este necesar de efectuat urmatoarele calcule si de intocmit astfel de inregistrari contabile:

Determinarea sumei totale a salariului personalului de productie:

114500 + 72000 = 186500 lei;

Determinarea coeficientului pentru repartizarea consumurilor indirecte de productie variabile:

Determinarea coeficientului pentru repartizarea consumurilor indirecte de productie constante:

Determinarea gradului de valorificare a capacitatii de productie normative in cazul producerii sucului din mere:

Determinarea gradului de valorificare a capacitatii de productie normative in cazul producerii sucului din struguri

determinarea sumei consumurilor indirecte de productie variabile care urmeaza a fi incluse in costul:

sucului din mere.114500 x 0,1941 = 22225 lei,

sucului din struguri72000 x 0,1941 = 13975 lei;

determinarea sumei consumurilor indirecte de productie constante care urmeaza a fi incluse in costul:

sucului din mere.114500 x 0,38029 x 0,9 = 39189 lei,

sucului din struguri72000 x 0,38029 x 0,65 = 17798 lei;

determinarea sumei totale a consumurilor indirecte de productie repartizate:

variabile..22225 + 13975 = 36200 lei,

constante.39189 + 17798 = 56987 lei;

determinarea cotei (sumei) nerepartizate a consumurilor indirecte de productie constante:

70925 - 56987 = 13938 lei;

decontarea sumei consumurilor indirecte de productie repartizate:

debit contul 811,

credit contul 813 - in suma de 93187 lei (36200 + 56987);

Decontarea cotei (sumei) nerepartizate a consumurilor indirecte de productie constante:

debit contul 714,

credit contul 813 - in suma de 13938 lei.

Dupa repartizarea consumurilor indirecte de productie dupa destinatie si decontarea cotei (sumei) nerepartizate a consumurilor indirecte de productie constante la cheltuielile perioadei se procedeaza la calcularea costului efectiv unitar al produselor fabricate, activelor biologice suplimentare obtinute si serviciilor prestate (de transport, mecanizate, de aprovizionare ci diferite tipuri de energie etc.).

Prin costul efectiv unitar al produselor (activelor biologice suplimentare, serviciilor) se subinteleg consumurile (resursele consumate) pentru fabricarea (prestarea) lor cu scopul obtinerii venitului. Trebuie de mentionat ca determinarea costului efectiv este precedata de un sir de lucrari pregatitoare importante, al caror nomenclator exhaustiv este prezentat in paragraful 66 din S.N.C 6 "Particularitatile contabilitatii la intreprinderile agricole". In particular, pentru determinarea costului produselor de baza, conjugate si secundare din fitotehnie se cere de efectuat urmatoarele operatii:

de repartizat pe articole pe culturi anuale distincte consumurile privind incorporarea ingrasamintelor minerale sau organice si aratul de toamna din anul trecut;

de decontat cota-parte a cheltuielilor anticipate (de exemplu, aferente sapatului santurilor cu caracter necapital pentru punerea silozului sau fanajului la pastrare);

de determinat costul efectiv al serviciilor prestate de activitatile auxiliare si de repartizat dupa destinatie sumele abaterilor dintre costul efectiv si cel planificat;

de repartizat consumurile privind irigarea proportional numarului de hectare udate sau volumului apei debitate pe campuri;

de repartizat consumurile privind intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor stationare pentru trierea cerealelor proportional cantitatii produselor conditionate;

de repartizat consumurile privind intretinerea fasiilor forestiere de protectie a campurilor proportional suprafetelor ocupate cu diferite culturi pe lanurile protejate;

de decontat o parte din consumurile apiculturii pentru miere si polenizare la consumurile aferente culturilor polenizate (floarea soarelui, livezi pe rod s. a.);

de calculat suma consumurilor aferente produselor secundare in conformitate cu normativul elaborat in gospodarie;

de determinat costul efectiv al produselor de baza sau conjugate cu ajutorul unor metode argumentate din punct de vedere economic si care tin cont de particularitatile cultivarii unor sau altor culturi;

de repartizat dupa destinatie sumele abaterilor dintre costul efectiv si cel planificat al produselor de baza, conjugate si secundare.

Drept unitate de calculare a costului serveste de obicei un chintal de produse sau un cap de produsi (vitei, purcei etc.).

In continuare sunt prezentate trei exemple legate de determinarea costului efectiv al produselor agricole si activelor biologice suplimentare, precum si de repartizarea sumelor abaterilor.

Exemplu. Pe aria mecanizata a gospodariei au fost transportate din camp 3500 chintale de grau de toamna cu umiditatea 19 %. Dupa uscarea, sortarea si curatirea recoltei cu ajutorul unor masini stationare s-au obtinut 3074 chintale de cereale valoroase (conditionate) cu umiditatea 16 %, 200 chintale de deseuri furajere si 100 chintale de gunoi (deseuri neutilizate). Scazamantul (sau micsorarea masei fizice a cerealelor in consecinta reducerii umiditatii cu 3 %) a constituit 126 chintale. Prin analiza de laborator s-a constatat ca deseurile furajere contin 30 % de cereale. In afara de aceasta, din camp au fost evacuate si scartuite 2000 chintale de paie. normativul consumurilor aferente paielor este egal in gospodarie cu 12 %. Suma totala a consumurilor privind cultivarea graului de toamna (inclusiv consumurile aferente definitivarii recoltei pe arie) a constituit 284000 lei. Din suprafata totala a semanaturilor de grau de toamna 10 hectare au pierit sub influenta conditiilor climaterice nefavorabile. Prin calcul s-a stabilit ca consumurile aferente semanaturilor pierite au constituit la momentul decontarii 12000 lei.

Costul planificat unitar este egal cu: 81 lei - la grau, 24 lei - la deseurile furajere si 18 lei - la paie. La finele anului toate produsele obtinute se aflau in stoc la depozit sau in alte locuri de pastrare.

Conform conditiilor exemplului de mai sus pentru determinarea costului efectiv si decontarea sumelor abaterilor este necesar de efectuat urmatoarele calcule si de intocmit astfel de inregistrari contabile:

Decontarea consumurilor aferente semanaturilor pierite de grau de toamna cu raportarea lor la pierderile exceptionale:

debit contul 723,

credit contul 811 - in suma de 12000 lei;

Excluderea consumurilor aferente semanaturilor pierite din suma totala a consumurilor privind cultivarea graului de toamna:

284000 - 12000 = 272000 lei;

Determinarea consumurilor aferente paielor si costului efectiv al unui chintal de paie:

272000 x 12 : 100 =32640 lei,

32640 : 2000 = 16,32 lei;

Excluderea consumurilor aferente paielor din suma ramasa a consumurilor privind cultivarea graului de toamna:

272000 - 32640 = 239360 lei;

Determinarea cantitatii de cereale care se contin in deseurile furajere:

200 x 30 : 100 = 60 q;

Determinarea cantitatii totale de cereale comensurabile supuse calcularii:

3074 + 60 = 3134 q;

Determinarea costului efectiv al unui chintal de:

cereale..239360 : 3134 = 76,38 lei,

deseuri furajere.76,38 x 30 : 100 = 22,91 lei;

Determinarea sumei abaterilor in raport la un chintal de:

cereale..76,38 - 81,00 = (4,62) lei,

deseuri furajere.22,91 - 24,00 = (1,09) lei,

paie16,32 - 18,00 = (1,68) lei;

Decontarea sumelor abaterilor dupa destinatie:

debit contul 216 - in suma de (14202) lei [(4,62) x 3074],

debit contul 211 - in suma de (3425) lei [(1,68) x 2000] + [(1,09) x 60],

credit contul 811 - in suma de (17627) lei .

Nota. Paiele si deseurile furajere urmeaza a fi contabilizate in componenta materialelor cu destinatie agricola.

Exemplu. Pentru producerea legumelor in sere de primavara gospodaria a suportat consumuri in suma de 326299 lei, inclusiv 1820 lei - valoarea semintelor de praz, 8080 lei - valoarea semintelor de castraveti si 8170 lei - valoarea semintelor de tomate. Sub praz au fost repartizati 100 m² din suprafata serelor, sub castraveti - 1200 m² si sub tomate - 800 m². durata perioadei de vegetatie a constituit: la praz - 60 de zile, la castraveti - 140 zile, iar la tomate - 100 de zile. Cantitatea produselor inregistrate este egala cu: 18 chintale - la praz, 220 chintale - la castraveti si 50 chintale - la tomate. Toata recolta a fost vanduta pe piata contra numerar. Costul planificat unitar constituie: 300 lei - la praz, 700 lei - la castraveti si 1300 lei - la tomate.

Conform conditiilor exemplului de mai sus pentru determinarea costului efectiv si decontarea sumelor abaterilor este necesar de efectuat urmatoarele calcule si de intocmit astfel de inregistrari contabile:

Excluderea valorii semintelor din suma totala a consumurilor privind producerea legumelor in sere:

326299 - 1820 - 8080 - 8170 =308229 lei;

Determinarea numarului de metri patrati-zile pe fiecare cultura legumicola si in ansamblu pe sere:

praz.60 x 100 = 6000 m²-zile,

castraveti..140 x 1200 = 168000 m²-zile,

tomate.100 x 800 = 80000 m²-zile,

total254000 m²-zile;

Determinarea costului efectiv al unui metru patrat-zi:

308229 : 254000 = 1,2135 lei;

Determinarea sumei consumurilor repartizate (comune) pe fiecare cultura legumicola:

praz.6000 x 1,2135 = 7281 lei,

castraveti..168000 x 1,2135 = 203868 lei,

tomate.80000 x 1,2135 = 97080 lei;

Determinarea sumei totale a consumurilor (directe si indirecte) pe fiecare cultura legumicola:

praz.1820 + 7281 = 9101 lei,

castraveti..8080 + 203868 = 211948 lei,

tomate.8170 + 97080 = 105250 lei;

Determinarea costului efectiv al unui chintal de fiecare tip de legume:

praz.9101 : 18 = 505,61 lei,

castraveti..211948 : 220 = 963,40 lei,

tomate.105250 : 50 = 2105,00 lei;

determinarea sumei abaterilor in raport la un chintal de:

praz.505,61 - 300 = 205,61 lei,

castraveti..963,40 - 700 = 263,40 lei,

tomate.2105 - 1300 = 805 lei;

Decontarea sumei abaterilor dupa destinatie:

debit contul 711,

credit contul 811 - in suma de 101899 lei [(205,61 x 18) + (263,40 x 220) + (805 x 50)].

Exemplu. in anul 2007 consumurile privind intretinerea cirezii de baza a bovinelor pentru lapte au constituit in gospodarie 1200000 lei. Consumurile planificate aferente evacuarii si stocarii gunoiului de grajd sunt egale cu 85000 lei si la finele anului n-au fost recalculate (revizuite). Pe parcursul anului au fost obtinute 3345 chintale de lapte cu continutul de grasime 3,68 % si 100 de produsi (vitei) cu masa medie a unui cap 28 kg. Costul planificat al unui chintal de lapte constituie 250 lei, iar al unui cap de produsi - 925 lei. Toata cantitatea de lapte muls a fost vanduta intreprinderii prelucratoare, iar produsii au fost lasati in gospodarie pentru cresterea ulterioara si completarea cirezii de baza.

Conform conditiilor exemplului de mai sus pentru determinarea costului efectiv si decontarea sumelor abaterilor este necesar de efectuat urmatoarele calcule si de intocmit astfel de inregistrari contabile:

Excluderea consumurilor planificate privind evacuarea si stocarea gunoiului de grajd din suma totala a consumurilor privind intretinerea septelului adult:

1200000 - 85000 = 1115000 lei;

Determinarea sumei consumurilor care urmeaza a fi incluse in costul laptelui:

1115000 x 90 : 100 = 1003500 lei;

Determinarea costului efectiv al unui chintal de lapte cu calitatea depersonalizata (adica indiferent de continutul de grasime):

1003500 : 3345 = 300 lei;

Determinarea sumei consumurilor care urmeaza a fi incluse in costul produsilor:

1115000 x 10 : 100 = 111500 lei;

Determinarea costului efectiv al unui cap de produsi cu masa vie depersonalizata (adica indiferent de greutate):

111500 : 100 = 1115 lei;

Determinarea sumei abaterilor in raport la un:

chintal de lapte 300 - 250 = 50 lei,

cap de produsi.. 1115 - 925 = 190 lei;

Decontarea sumei abaterilor dupa destinatie:

debit contul 711 - in suma de 167250 lei (50 x 3345),

debit contul 212 - in suma de 19000 lei (190 x 100),

credit contul 811 - in suma de 186250 lei (167250 + 19000).

Dupa determinarea costului efectiv si decontarea sumelor abaterilor dupa destinatie se procedeaza la intocmirea inregistrarilor de corectare privind decontarea soldului creditor al contului de activ si soldului debitor - al conturilor de pasiv. De obicei astfel de solduri se formeaza cand:

pentru evidenta creantelor (activelor) si datoriilor (pasivelor) intreprinderile utilizeaza pe parcursul anului un cont imbinat (de activ si pasiv), desi conform Planului de conturi in astfel de cazuri trebuie utilizate doua conturi diferite: unul - de activ, iar altul - de pasiv. De exemplu, in contul 221 sau 521 intreprinderile pot sa tina evidenta decontarilor privind facturile comerciale cu toti subiectii economici, in contul 227 - decontarile cu toti titularii de avans indiferent de faptul, daca li s-au acordat sau nu avansuri pentru executarea misiunilor gospodaresti, in contul 539 - decontarile cu toti ceilalti debitori si creditori (arendasi si arendatori, reclamati si reclamanti etc.);

in procesul efectuarii platilor s-au comis supraplati (de exemplu, din partea cumparatorilor sau in favoarea lucratorilor intreprinderii).

In conformitate cu paragraful 30 din S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" activele si datoriile nu se sting reciproc, in legatura cu ce din Planul de conturi au fost excluse conturile imbinate de activ si pasiv. Insa cu scopul simplificarii si facilitarii lucrarilor contabile gospodariile pot sa imbine operatiile de reflectare a activelor si pasivelor in cadrul unui singur cont. Astfel de imbinare nu se considera incalcare a regulilor de tinere a contabilitatii cu conditia ca inainte de intocmirea bilantului contabil (atat trimestrial, cat si anual) se efectueaza inregistrarile de corectare respective legate de decontarea soldului creditor al conturilor de activ si soldului debitor al conturilor de pasiv.

In continuare sunt prezentate trei exemple legate de efectuarea unor asemenea inregistrari de corectare, in consecinta carora se asigura delimitarea stricta a activelor si datoriilor in rapoartele financiare.

Exemplu. In conformitate cu politica de contabilitate aprobata gospodaria nu utilizeaza contul 532, iar toate decontarile cu titularii de avans independent de faptul, daca lor li s-a acordat avans sau nu, se reflecta in contul 227. In decembrie 2007 au avut loc cinci operatii privind decontarile cu titularii de avans, informatia despre care este prezentata in tabelul 5.

Tabelul 5

Inregistrarile contabile privind operatiile cu titularii de avans

in decembrie 2007

Conform conditiilor exemplului de mai sus este necesar de efectuat urmatoarele actiuni care vor permite de a preveni stingerea reciproca a creantelor si datoriilor in bilantul contabil anual:

Completarea registrului nr. 2.27 (tabelul 6) in baza datelor din tabelul 5 cu aplicarea modului liniar-pozitional de efectuare a inscrierilor:

Tabelul 6

Registrul nr. 2.27 (formular simplificat) pe luna decembrie 2007

Titularul de avans	Soldul la inceputul lunii		Rulajul pe luna		Soldul la sfarsitul lunii
	debit	credit	debit	credit	debit	credit
A
I. Lungu
P. Plamadeala
I. Balan
V. Cojocari
Total

decontarea soldului creditor care s-a creat la contul 227 la contul de pasiv respectiv destinat evidentei operatiilor efectuate de titularii de avans fara primirea prealabila a mijloacelor banesti:

debit contul 227,

credit contul 532 - in suma de 2000 lei.

Exemplu. Pe luna decembrie 2007 personalului intreprinderii i s-a calculat salariu in suma totala de 76400 lei cu reflectarea acestei sume in creditul contului 531. in aceeasi luna s-au efectuat diferite plati in favoarea lucratorilor in suma totala de 42400 lei. In procesul inregistrarii sumelor in conturile personale ale angajatilor si determinarii soldurilor la finele anului s-a constatat ca la doua persoane au fost comise supraplati, ceea ce a conditionat formarea soldului debitor respectiv in marime de 200 si 300 lei.

Conform conditiilor acestui exemplu este necesar de intocmit urmatoarea inregistrare contabila:

Decontarea soldului debitor care s-a creat la contul 531 la contul de activ respectiv destinat evidentei creantelor pe termen scurt ale personalului privind retribuirea muncii:

debit contul 227,

credit contul 531 - in suma de 500 lei (200 + 300).

Exemplu. In prima jumatate a lunii decembrie anul 2007 gospodaria a vandut intreprinderii de fabricare a produselor lactate lapte integral in suma totala de 32400 lei (inclusiv taxa pe valoarea adaugata in marime de 8 %). Pe 25 decembrie cumparatorul a transferat in contul curent in valuta nationala al gospodariei 33000 lei, adica cu 600 lei mai mult decat se cuvenea. In ianuarie 2008 in procesul inventarierii (verificarii) decontarilor eroarea a fost depistata si rectificata printr-o inregistrare contabila de corectare pe luna decembrie, intrucat raportul financiar anual inca nu era aprobat si prezentat. Rectificarea erorii avea drept scop prevenirea aparitiei soldului creditor la contul 221.

Conform conditiilor acestui exemplu este necesar de intocmit urmatoarele inregistrari contabile:

Calcularea creantei cumparatorului pentru laptele integral vandut:

debit contul 221 - in suma de 32400 lei,

credit contul 611 - in suma de 30000 lei [32400 - (32400 : 108 x 8)],

credit contul 534 - in suma de 2400 lei [(32400 -32400) sau ( 32400 : 108 x 8)];

Incasarea mijloacelor banesti de la cumparator:

debit contul 242,

credit contul 221 - in suma de 33000 lei;

Decontarea soldului creditor care s-a creat la contul 221 la contul de pasiv respectiv destinat evidentei datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale:

debit contul 221,

credit contul 521 - in suma de 600 lei (33000 - 32400).

Cota-parte a activelor si datoriilor pe termen lung care urmeaza a fi decontata (stinsa) pe parcursul anului urmator se determina la finele anului de gestiune pentru astfel de obiecte de evidenta:

imprumuturi acordate altor intreprinderi;

creante;

avansuri acordate organizatiilor de constructie si altor subiecti economici;

cheltuieli anticipate;

credite bancare primite;

imprumuturi primite de la alte intreprinderi sau persoane fizice;

avansuri primite;

venituri anticipate etc.

Cota-parte a fiecarui tip de active sau datorii pe termen scurt care urmeaza a fi decontata sau stinsa pe parcursul anului urmator se determina prin calcul, tinand cont de conditiile creditarii, avansarii, investirii, abonarii, chiriei etc. Sumele obtinute se reflecta prin inregistrari contabile in debitul conturilor 231, 232, 224, 229 si 251 din creditul conturilor 131, 132, 136, 134 si 141 (la capitolul activelor) si prin inregistrari contabile in debitul conturilor 411, 412, 413, 421, 422, 424 si 426 din creditul conturilor 511, 512, 513, 539, 515, 523 si 516 (la capitolul datoriilor). Totodata in schimbul conturilor enumerate din clasa 5 "Datorii pe termen scurt" poate fi utilizat contul 514, daca aceasta este prevazut de politica de contabilitate a intreprinderii. in continuare sunt prezentate trei exemple legate de determinarea si reflectarea in evidenta a cotei-parte curente a activelor si datoriilor pe termen lung.

Exemplu. In decembrie 2007 intreprinderea a acordat un imprumut altei gospodarii in suma de 200000 lei pe un termen de doi ani. Suma indicata a fost virata din contul curent in valuta nationala. Conform clauzelor contractului imprumutul urmeaza a fi rambursat (stins) anual in parti egale.

Conform conditiilor exemplului de mai sus este necesar de intocmit urmatoarele inregistrari contabile:

Acordarea imprumutului cu diferentierea (divizarea) sumei lui in functie de termenul rambursarii:

debit contul 131 - in suma de 100000 lei (200000 : 2),

debit contul 231 - in suma de 100000 lei (200000 - 100000),

credit contul 242 - in suma de 200000 lei;

Reflectarea cotei-parte curente a activelor pe termen ling in decembrie 2008:

debit contul 231,

credit contul 121 - in suma de 100000 lei.

Exemplu. Admitem ca suma imprumutului acordat si termenul lui sunt aceleasi ca in exemplul precedent. Insa conform clauzelor contractului imprumutul urmeaza a fi stins printr-o suma totala.

In baza conditiilor acestui exemplu este necesar de intocmit urmatoarele inregistrari contabile:

Acordarea imprumutului:

debit contul 131,

credit contul 242 - in suma de 200000 lei;

Reflectarea cotei-parte curente a activelor pe termen lung in decembrie 2008:

debit contul 231,

credit contul 131 - in suma de 200000 lei.

exemplu. Pe 30 decembrie 2007 intreprinderea a transmis in arenda finantata cladirea neutilizata a depozitului, a carei valoare de rascumparare este egala cu 240000 lei (fara taxa pe valoarea adaugata). Termenul arendei constituie 5 ani. Valoarea de rascumparare urmeaza a fi recuperata (stinsa) anual in suma de 48000 lei (240000 : 5).

Conform conditiilor exemplului de mai sus este necesar de intocmit urmatoarele inregistrari contabile:

Reflectarea cotei-parte a valorii de rascumparare care urmeaza a fi recuperata pe parcursul anului 2008:

debit contul 229,

credit contul 515 - in suma de 48000 lei;

Reflectarea celeilalte parti a valorii de rascumparare care urmeaza a fi recuperata dupa anul 2008:

debit contul 134,

credit contul 422 - in suma de 192000 lei (240000 - 48000);

Reflectarea cotei-parte curente a creantei pe termen lung in decembrie 2008 (este vorba despre acea parte a valorii de rascumparare care urmeaza a fi recuperata pe parcursul anului 2009):

debit contul 229,

credit contul 134 - in suma de 48000 lei;

Reflectarea cotei-parte curente a datoriilor pe termen lung in decembrie 2008:

debit contul 422,

credit contul 515 - in suma de 48000 lei.

Nota. Inregistrarile contabile a treia si a patra se vor intocmi si la finele fiecarui an urmator (cu exceptia ultimului an al termenului de arenda).

La sfarsitul anului in termene comode pentru specialisti se efectueaza de asemenea reevaluarea activelor nemateriale si activelor materiale pe termen lung. Reevaluarea este necesara pentru aceea ca valoarea de bilant a mijloacelor fixe, terenurilor si altor active pe termen lung sa nu difere de valoarea lor venala la data intocmirii bilantului contabil. Modalitatea efectuarii reevaluarii si reflectarii rezultatelor obtinute in evidenta este expusa in intrebarea 4.1 "Contabilitatea diferentelor din reevaluarea activelor pe termen lung".

In conformitate cu paragraful 7 din S.N.c. 2 "Stocurile de marfuri si materiale" toate bunurile din componenta grupei 21 urmeaza a fi reflectate in bilantul contabil (atat trimestrial, cat si anual) la suma cea mai mica din costul lor si valoarea realizabila neta. Totodata costul bunurilor aflate in stoc la depozit sau in alte locuri de pastrare (utilizare), precum ti costul productiei in curs de executie poate fi determinat in mod diferit, in dependenta de interesele intreprinderii si politica de contabilitate aplicata. De exemplu, materialele si produsele de fabricatie proprie sunt evaluate in evidenta curenta a intreprinderilor agricole la cost planificat cu corectarea la finele anului pana la costul efectiv, stocurile de marfuri si materiale cumparate - la cost efectiv determinat prin metodele identificarii, FIFO, LIFO si costului mediu ponderent etc. Totodata in dependenta de metoda de evaluare selectata soldul unuia si aceluiasi tip de bunuri cumparate (de exemplu, silitra amoniacala) poate avea costuri diferite.

La randul sau valoarea realizabila neta se determina:

la capitolul produselor destinate vanzarii - in baza preturilor contractuale (daca au fost incheiate contractele respective cu cumparatorii) sau a preturilor de piata curente (daca contractele n-au fost incheiate);

la capitolul tuturor bunurilor destinate necesitatilor de productie - in baza costului acestora.

In procesul determinarii valorii realizabile nete din valoarea de vanzare probabila (contractuala sau curenta de piata) se exclud cheltuielile probabile privind organizarea vanzarilor (adica cheltuielile nerecuperabile de sortare, ambalare, incarcare, transportare etc.).

Pentru precizarea valorii stocurilor de marfuri si materiale in gospodarii se creeaza o comisie speciala care pe fiecare grupa de stocuri omogene intocmeste un proces-verbal. in el se includ numai acele bunuri, costul carora depaseste valoarea realizabila neta. In procesul-verbal de evaluare se indica urmatoarele informatii:

denumirea stocurilor de marfuri si materiale;

unitatea de masura;

cantitatea (numarul, volumul);

costul unitar al stocurilor;

valoarea realizabila neta unitara a stocurilor;

costul global al stocurilor cu denumirea data (adica marimea soldului in lei din contul analitic respectiv);

valoarea realizabila neta globala a stocurilor cu denumirea data;

diferenta (adica depasirea indicatorului al saselea asupra indicatorului al saptelea).

Suma diferentei la toate tipurile de stocuri de marfuri si materiale (adica depasirea costului acestora asupra valorii realizabile nete) se constata ca cheltuieli ale perioadei de gestiune si se deconteaza in luna decembrie printr-o inregistrare contabila in debitul contului 714 din creditul conturilor 211-217 (cu exceptia contului 214). In consecinta acestei inregistrari in bilantul contabil anual toate bunurile din subcapitolul 2.1. "Stocuri de marfuri ti materiale" vor fi reflectate:

sau la costul efectiv (cand acesta este mai mic decat valoarea realizabila neta);

sau la valoarea realizabila neta (cand aceasta este mai mica decat costul efectiv).

In continuare este prezentat un exemplu legat de precizarea valorii stocurilor de marfuri si materiale.

Exemplu. La 31 decembrie 2007 in gospodarie existau in stoc 6 tipuri de produse si materiale, datele despre care sunt prezentate in tabelul 7. Primele cinci tipuri de stocuri sunt destinate vanzarii, iar celelalte - utilizarii pentru necesitati de productie.

Conform conditiilor acestui exemplu precizarea valorii stocurilor de marfuri si materiale urmeaza a fi efectuata in urmatoarea succesiune:

Determinarea diferentelor pe stocurile respective cu inscrierea datelor in tabelul 8;

Tabelul 7

Stocurile de produse si materiale la 31 decembrie 2007

Tabelul 8

Calculul diferentelor pentru estimarea stocurilor de produse, lei

Decontarea sumei total a diferentelor la cheltuielile perioadei de gestiune:

debit contul 714,

credit contul 216 - in suma de 40290 lei.

Dupa precizarea valorii stocurilor de marfuri si materiale si decontarea diferentelor la alte cheltuieli operationale se procedeaza la inchiderea conturilor contabilitatii de gestiune, care la majoritatea intreprinderilor agricole sunt destinate evidentei consumurilor directe si indirecte ale activitatilor de baza si auxiliare, inregistrarii produselor (recoltei) obtinute si serviciilor prestate. Acestea sunt conturile 811, 812 si 813.

Modalitatea repartizarii consumurilor indirecte de productie si inchiderii contului 813 a fost examinata la inceputul acestei intrebari.

Inchiderea conturilor 811 si 813 se reduce, de fapt, la decontarea sumelor diferentelor (abaterilor costului efectiv de la cel planificat) pe directiile de prestare a serviciilor si de iesire a produselor fabricate, tinand cont de soldul acestora la depozit sau in alte locuri de pastrare. Trebuie de mentionat ca decontarea sumelor diferentelor se efectueaza aparte pe fiecare cont analitic (de exemplu, "Grau de toamna sub recolta anului 2007", "Porumb pentru boabe", "Cireada de baza a bovinelor pentru lapte", "Autocamioane", "Transportul cu tractiune animala" etc.). daca la un tip oarecare al activitatilor de baza sau auxiliare exista productie in curs de executie (de exemplu, consumuri privind semanatul graului de toamna sau rapitei de toamna sub recolta anului 2008, consumuri aferente reparatiei capitale neterminate a tractorului in atelierul mecanic de reparatii s. a.), atunci suma acesteia in marimea consumurilor efective se raporteaza la contul 215 al contabilitatii financiare. in consecinta actiunilor enumerate conturile 811 si 812 se inchid, soldul lor devine egal cu zero si in bilantul contabil anual (precum si cel trimestrial) nu se reflecta.

In continuare este prezentat un exemplu legat de inchiderea contului de calculatie 811.

Exemplu. Pe anul 2007 la intreprindere sunt urmatoarele date privind consumurile activitatii de baza si recolta obtinuta:

consumuri aferente livezii de meri pe rod - 450000 lei;

costul planificat al recoltei obtinute - 300000 lei;

costul efectiv al unui chintal de mere - 300 lei;

costul planificat al unui chintal de mere - 200 lei;

recolta globala de mere - 1500 chintale;

cantitatea de mere vandute - 1000 chintale;

cantitatea de mere livrate cu titlul de filantropie - 100 chintale;

cantitatea de mere puse la pastrare - 400 chintale.

In afara de aceasta, consumurile pentru semanatul rapitei de toamna sub recolta anului 2008 au constituit 40000 lei.

Conform conditiilor acestui exemplu este necesar de intocmit urmatoarele inregistrari contabile:

Decontarea sumelor abaterilor costului efectiv de la cel planificat pe directiile de iesire a merelor tinand cont de soldul lor la depozit:

debit contul 711 - in suma de 100000 lei [(300 - 200) x 1000)],

debit contul 713 - in suma de 1000 lei [(300 - 200) x 100)],

debit contul 216 - in suma de 40000 lei 200) x 400)],

credit contul 811 - in suma de 150000 lei 200) x 1500)];

Raportarea soldului productiei in curs de executie privind rapita de toamna la contul respectiv al contabilitatii financiare:

debit contul 215,

credit contul 811 - in suma de 40000 lei.

In consecinta acestor inregistrari contabile contul 811 se inchide si sold la finele anului n-are (vezi tabelul 9).

Daca gospodaria utilizeaza si alte conturi ale contabilitatii de gestiune (de exemplu, conturile 821 si 822), atunci inchiderea lor se efectueaza in modul urmator:

Tabelul 9

Contul 811 (schema simplificata) conform situatiei la

31 decembrie 2007, lei

Debit  credit

soldul creditor al contului 821 se deconteaza prin inregistrarea de stornare (adica cu semnul "minus") in debitul contului 217;

soldul debitor al contului 822 se deconteaza in debitul contului 712 sau 538 (in dependenta de varianta de evidenta selectata in politica de contabilitate).

Dupa inchiderea conturilor contabilitatii de gestiune se trece la recalcularea activelor si pasivelor, exprimare in valuta straina, conform cursului de schimb al Bancii Nationale a Moldovei la data intocmirii bilantului contabil, adica la 31 decembrie. Pe fiecare tip de active si pasive in cauza diferenta de curs se determina astfel: din echivalentul in lei la data efectuarii operatiei sau determinat la data intocmirii bilantului contabil precedent (adica la 30 septembrie) se scade echivalentul in lei determinat privind cursul la 31 decembrie. Daca diferenta obtinuta este pozitiva (aceasta are loc cand cursul valutei straine fata de leul moldovenesc se micsoreaza), atunci ea se raporteaza :

la capitolul activelor valutare - la cheltuielile activitatii financiare;

la capitolul capitalului nevarsat (aporturilor neefectuate de investitorii straini) - la micsorarea capitalului suplimentar;

la capitolul pasivelor valutare - la veniturile din activitatea financiara.

Daca, insa, diferenta obtinuta este negativa (aceasta are loc in cazul cand cursul valutei straine fata de leul moldovenesc creste), atunci ea se raporteaza:

la capitolul activelor valutare - la veniturile din activitatea financiara;

la capitolul capitalului nevarsat - la majorarea capitalului suplimentar;

la capitolul pasivelor valutare - la cheltuielile activitatii financiare.

In afara de aceasta, daca intreprinderea primeste mijloace banesti in valuta straina cu titlul de finantare speciala, atunci diferentele de curs determinate se raporteaza nu la veniturile sau cheltuielile activitatii financiare, ci la majorarea sau micsorarea finantarilor cu destinatie speciala. Asemenea caz a fost examinat in intrebarea 6.3 "Contabilitatea finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala".

In continuare este prezentat un exemplu legat de determinarea diferentelor de curs la data intocmirii bilantul contabil anual cu expunerea modalitatii de reflectare a sumelor respective in conturile contabile.

Exemplu. La 31 decembrie 2007 in gospodarie exista urmatoarele solduri aferente activelor si pasivelor exprimate in valuta straina:

creante pe termen scurt privind facturile comerciale - 10000 dolari S.U.A cu echivalentul in valuta nationala de 115000 lei;

contul curent in valuta straina - 5000 euro cu echivalentul in valuta nationala de 82000 lei;

capital nevarsat - 20000 dolari S.U.A. cu echivalentul in valuta nationala de 228000 lei;

datorii pe termen scurt privind facturile comerciale - 8000 euro cu echivalentul in valuta nationala de 132000 lei.

Cursul oficial de schimb stabilit de banca Nationala a Moldovei la data de 31 decembrie 2007 a constituit:

pentru un dolar S.U.A. - 11,3 lei;

pentru un euro - 16,6 lei.

Conform conditiilor exemplului de mai sus este necesar de efectuat urmatoarele calcule si de intocmit astfel de inregistrari contabile:

Determinarea echivalentului in lei si a diferentei de curs pe fiecare tip de active si pasive exprimate in valuta straina cu inscrierea datelor obtinute in tabelul 10:

tabelul 10

calculul diferentelor valutare de curs la data intocmirii

bilantului contabil anual

Reflectarea diferentei de curs aferente creantelor cumparatorilor:

debit contul 722,

credit contul 221 - in suma de 2000 lei;

Reflectarea diferentei de curs aferente contului curent in valuta straina:

debit contul 243,

credit contul 622 - in suma de 1000 lei;

Reflectarea diferentei de curs aferente capitalului nevarsat:

debit contul 312,

credit contul 313 - in suma de 2000 lei;

Reflectarea diferentei de curs aferente datoriilor comerciale:

debit contul 722,

credit contul 521 - in suma de 800 lei.

Dupa determinarea si contabilizarea diferentelor valutare de curs se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli (cu exceptia cheltuielilor privind impozitul pe venit). In consecinta acestei actiuni care se efectueaza cu ajutorul inregistrarilor contabile se determina rezultatul financiar (profit sau pierdere) pana la impozitare. Modalitatea inchiderii conturilor 611-623 si 711-723 la finele anului a fost examinata in intrebarea 4.3 "Contabilitatea rezultatului financiar total", precum si in capitolele 13-15.

In incheiere se determina suma efectiva a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit cu decontarea ei la rezultatul financiar total. Metodologia calculelor respective si inregistrarile contabile necesare au fost expuse in intrebarea 15.4 "Contabilitatea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit".