NECESITATEA INTRODUCERII CONTABILITATII IN PARTIDA DUBLA LA PRIMARIILE COMUNALE. AVANTAJELE ACESTEIA.

NECESITATEA INTRODUCERII CONTABILITATII IN PARTIDA DUBLA LA PRIMARIILE COMUNALE. AVANTAJELE ACESTEIA.

Ratificarea de catre Parlamentul Romaniei a Cartei Europene a Autonomiei Locale a impus obligativitatea respectarii prevederilor acesteia, in care un loc aparte il ocupa necesitatea realizarii autonomiei locale, bazata pe dezvoltarea resurselor financiare ale colectivitatilor teritoriale. In acelasi timp, realizarea unei reforme profunde a administratiei publice locale s-a constituit intr-o conditie sine qua non a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Una dintre componentele esentiale ale acestui proces de reforma este descentralizarea unor activitati importante in domeniul finantelor publice locale (aspect asupra caruia am staruit in subcapitolul anterior) care conduce la stabilirea si alocarea mai eficienta a resurselor financiare, la armonizarea interesului public cu cel privat si la stimularea dezvoltarii economice locale.

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale, de restructurare a mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si al armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele locale a determinat imbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare a administratiei publice locale in corelatie cu responsabilitatile transferate.

Procesul de descentralizare bugetara, initiat incepand cu anul 1999 (cand o serie de activitati, actiuni au fost transferate de la Guvern la autoritatile locale) este considerat premiza de eficientizare a administratiei publice deoarece gestionarea problemelor locale poate fi realizata cu mai multa suplete si in conditii de raport cost-beneficiu, considerabil superioare de catre administratiile locale, comparativ cu cea centrala.

In bugetele locale au fost incluse actiuni noi incepand din anul 1999, treptat precum : sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap; sustinerea sistemului de protectie a copilului; centre de consultanta agricola; crese; ajutoare sociale; invatamant preuniversitar de stat; s.a.

In conditiile aratate mai sus, contabilitatea organizata si condusa la

nivelul autoritatilor locale, trebuia potrivit legii sa asigure informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului anual de executie a bugetelor locale.

La nivelul comunelor normele dupa care era condusa si organizata contabilitatea, erau norme aprobate printr-un ordin al Ministrului Finantelor (O.M.F.P nr. 60/ 1973), care stabileau evidenta tehnic-operativa la primariile comunale, norme aplicabile in masura in care nu contraveneau altor dispozitii legale aprobate dupa 1989. De asemenea, in conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind contabilitatea unitatilor bugetare aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor nr. 596/ 1970, primariile comunale au fost exceptate de la regula organizarii si conducerii contabilitatii in partida dubla, regula care se aplica celorlalte categorii de institutii publice.

Chiar si reglementarile noi cuprinse in Legea contabilitatii nr. 82/1991 au inclus prevederea potrivit careia consiliile locale comunale puteau conduce contabilitatea in partida simpla, (pornind de la cunoasterea unei realitati, respectiv un anume grad de cunoastere al contabililor de primarii comunale), cu conditia sa asigure:

a)        inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara utilizarea unui cont corespondent;

b)        stabilirea totalului debitului si al creditului, precum si a soldului fiecarui cont.

In  aceste conditii primariile comunale conduceau contabilitatea in

partida simpla cu ajutorul registrelor de contabilitate prevazute de normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice (o imbinare intre registrele si evidenta operativa din 1973, cu norme privind intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiar contabila aprobate prin O.M.F.P. nr. 1850/ 2004):

Registrul inventar;

Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe;

Fisa de cont analitic pentru valori materiale;

Registru pentru evidenta veniturilor;

Registrul pentru evidenta cheltuielilor si altor operatiuni.

Formularele de raportare trimestriala erau astfel concepute incat prin

completare cu date din evidentele cuprinse in registrele enumerate anterior, si sistemul de codificare a randurilor pe care sunt inscrisi indicatorii faceau posibila centralizarea si obtinerea bilantului centralizat la nivel de judet, chiar daca la nivelul primariilor nu se intocmeau note contabile, balante de verificare a conturilor sintetice si implicit pe baza acestora, bilantul contabil.

Intrarea in vigoare a primei legi a finantelor publice locale si cresterea autonomiei financiare a autoritatilor administratiei publice locale si indeosebi descentralizarea unor actiuni din domeniul invatamantului preuniversitar, sanatatii si agriculturii, a facut ca in finantarea locala sa apara institutii (scoli, crese, oficii consultanta agricola, etc.) care aplicau contabilitatea in partida dubla. In vederea raportarii elementelor patrimoniale si a executiei bugetare primariile comunale aveau obligatia primirii si centralizarii de situatii financiare de la ordonatori tertiari de credite care utilizand contabilitatea in partida dubla, au impus in fapt cunoasterea de catre contabilii de la primariile comunale a planului de conturi pentru institutiile publice, a continutului si structurii formularelor de raportare a acestora.

In acelasi timp existau din ce in ce mai multe primarii comunale ai caror contabili erau absolventi de facultati economice de profil, ai unor licee economice sau de invatamant liceal, cu experienta in domeniu care cunosteau contabilitatea institutiei publice in partida dubla, dar pe care nu o puteau aplica activitatii proprii deoarece erau ingraditi de normele Ministerului Finantelor Publice.

Acestei realitati i-au devenit opozabile reglementarile europene in domeniul contabilitatii publice, reglementari care presupun contabilitate in partida dubla utilizand principiul dreptului constatat, fapt pentru care se impunea trecerea la aplicarea acestor reglementari si de catre primariile comunale.

Inconvenientele susprezentate au fost inlaturate prin normele in vigoare de la 01 ianuarie 2006 care prevad ca institutiile publice, fara exceptie, au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla cu ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi general aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/ 2005.

In acest scop s-a realizat transpunerea indicatorilor financiari-bugetari existenti in evidentele primariilor (registrele amintite si raportarea la finele anului 2005) ca solduri initiale, pe planul de conturi general a elementelor de activ si pasiv, dupa caz.

Si in acest caz contabilitatea de casa este acompaniata (dublata) de contabilitatea de angajamente, primariile comunale inregistrand nu numai ce au incasat si platit ci si ceea ce au de incasat (drepturi izvorate din obligatiile contribuabililor) ori de obligatii de platit rezultate din angajamente bugetare si legale.

Avantajele pe care le prezinta, in general noua contabilitate publica, si care se regasesc si la nivelul autoritatilor publice locale pot fi sintetizate si redate succint astfel:

- pune accent pe transparenta si acuratete pentru prezentarea unei imagini fidele a elementelor privind activele si datoriile, veniturile si costurile activitatilor desfasurate;

- este mai completa decat contabilitatea pe baza de executie de casa (de numerar) pentru ca are in vedere toate operatiunile economice, nu numai fluxul de numerar;

- solicita institutiile publice sa tina evidenta activelor fixe, sa calculeze si sa inregistreze amortizarea acestora, sa identifice deprecierea suplimentara si sa ajusteze valoarea acestora pana la valoarea de piata permitand managerilor sa inteleaga impactul activelor fixe si folosirea lor adecvata oferind posibilitatea unui mai bun managament in procesul decizional de alocare a resurselor;

- ajuta la identificarea modului eficient de folosire a resurselor si obliga managementul sa-si asume responsabilitatea pentru utilizarea tuturor resurselor;

- arata modul cum au fost finantate activitatile si cum a fost obtinut numerarul necesar pentru achitarea datoriilor si imprumuturilor;

- informatiile despre venituri sunt esentiale pentru luarea deciziilor privind modul de administrare a creantelor fiscale, pentru luarea masurilor privind cresterea gradului de colectarea a creantelor fiscale si prezinta pozitia fiscala la un moment dat;

- informatiile privind cheltuielile sunt importante pentru luarea unor decizii sanatoase cu privire la finantarea serviciilor viitoare si a resurselor alocate;

permite masurarea tuturor costurilor serviciilor furnizate intr-o

baza agregata si permite pentru o mai buna analiza masurarea costurilor programelor si activitatilor