Necesitatea si importanta situatiei financiare finale in analiza financiara a firmei

Necesitatea si importanta situatiei financiare finale in analiza financiara a firmei.

Activitatea economica care se desfasoara la nivel macro si microeconomic, constituie obiect al culegerii, transmiterii, prelucrarii si valorificarii informatiilor economice in vederea cunoasterii si conducerii fenomenelor si proceselor care au loc in toate treptele organizatorice,

diferitelor verigi ale economiei nationale presupune organizarea informatiilor economice in sisteme informationale, corespunzatoare obiectivelor si sarcinilor activitatii fiecarei unitati. Prin urmare este necesara existenta unui sistem informational economico-social.

Bilantul contabil ofera informatiile necesare pentru evaluarea situatiei financiare a intreprinderii, caracterizand structura si nivelul resurselor si utilizarilor la care a recurs agentul economic in decursul unei perioade de gestiune.

Obiectivul situatiilor financiare finale este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile la nivelul intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice.

Toate eceste informatii satisfac necesitatile comune ale majoritatii utilizatorilor informationale, nefinanciare si predictive.

Ca obiectiv secundar al situatiilor financiare este definita garantarea transparentei printr-o prezentare completa si fidela a informatiilor in luarea deciziilor.

Pozitia financiara este influentata de :

resursele economice pe care intreprinderea le controleaza;

structura financiara a intreprinderii.

O intreprindere are o pozitie financiara pozitiva, in cazul cand are trezoreria pe plus.

Aceasta conditie indica faptul ca   intreprinderea , ca subiect de drept are posibilitatea sa plateasca obligatiunile fata de terti, atat pe parcursul desfasurarii activitatii sale cat si la lichidarea sa.

Modificarile pozitiei financiare pot fi definite in diverse moduri cum sunt:

fondul de rulment si fluxurile de fonduri;

trezoreria neta si fluxurile de fonduri.

Operatiile de investitie au ca obiect alocarea sau utilizarea surselor de finantare pentru procurarea bunurilor, activelor cu folosinta indelungata, denumite imobilizari.

Operatiile de finantare vizeaza crearea resurselor de finantare a imobilizarilor.

Informatiile despre structura financiara sunt utilie pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare, sansele intreprinderii de a primi finantare in viitor si modurile in care profiturile si fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate intre cei care au un interes fata de intreprindere.

lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii.

Lichiditatea se refera la disponibilitatile de numerar in viitorul apropiat, dupa luarea in

calcul a obligatiilor financiare aferente perioadei.

Solvabilitatea se refera la disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare in care urmeaza sa se onoreze angajamentele financiare scadente.

capacitatea intreprinderii de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara

activitatea.

Activitatea unitatilor patrimoniale s-a desfasurat in cadrul relatiilor de echilibru intre activ si pasiv, cheltuieli si venituri. In aceste conditii, problema care s-a ridicat in fata gestionarului de resurse a fost aceea a gasirii unor modele care sa-i permita sa cunoasca si sa dirijeze structurile proprii patrimoniului.

A aparut astfel bilantul ca model de armonizare si eficientizare a relatiilor intre activ si pasiv.

Rolul bilantului ocupa un loc central, atat prin prisma eforturilor de sintetizare a datelor contabile pentru intocmirea lui , cat si a numarului mare a celor carora li se adreseaza.

Sub aspect contabil, bilantul contabil reprezinta un document care reflecta sintetic in expresie valorica, in activ mijloacele economice dupa componenta lor materiala iar in pasiv aceleasi mijloace dupa sursele lor de formare in cadrul unei entitati economice administrative.

Rolul bilantului este de a inventaria averea intreprinderii in scopul determinarii valorii reale a acesteia.

Pentru realizarea functiilor contabile de informare, decizie si control este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi, calcule contabile, in documente de sinteza expresive si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor interesati de gestiunea intreprinderii in calitate de :

investitori;

creditori financiari, pentru a vedea daca imprumutul si dobanda vor fi rambursate la

scadenta;

furnizori , pentru a obseva posibilitatea de incasare a creantelor la termen;

clienti, angajati si sindicat;

Guvern si instituitii ale statului;

Datorita importantei intocmirii bilantului, pentru caracterizarea modului de gestionare a patrimoniului, obligativitatea anuala a incheierii acestuia este stipulata prin legea contabilitatii ( art 27).

constituie mijloc de cunoastere, control si analiza a activitatii agentilor economici;

datele pe care le contine se refera la prezentarea indicatorilor efectivi privind exercitiul

curent si cel precedent asigurind analiza evolutiei acestora de la un an la altul;

informatiile pe care le ofera stau la baza fundamentarii a numeroase decizii privind activitatea curenta si cea de perspectiva;

constituie un factor mobilizator pentru imbunatatirea continutului si organizarii evidentei contabile, care trebuie sa asigure datele necesare, exacte si la timp, in vederea elaborarii sale in mod corespunzator si la termenele prevazute.

Bilantul contabil isi poate indeplini rolul care ii revine in procesul de luare a deciziilor daca indeplineste anumite conditii:

reflectarea realitatii privind elementele de activ si de pasiv;

caracterul complet si unitar al bilantului;

simplitatea si claritatea bilantului contabil;

respectarea metodologiei de determinare a indicatorilor;

rolul bilantului este scos in evidenta prin prezentarea situatiei financiare a oricarei

unitati patrimoniale, in mod grupat , concis si generalizat.