Tehnologie Afaceri Scoala Didactica Legislatie Familie

Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Organizarea si conducerea contabilitatii stocurilor si productiei in curs de executie

Organizarea si conducerea contabilitatii stocurilor si productiei in curs de executie

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

1. Fluxul informational financiar-contabil specific stocurilor si productiei in curs de executie

Purtatorii primari de informatii privind stocurile pot fi grupati in :

a) Purtatori de infomatii utilizati pentru intrarile de materii prime, materiale auxiliare si materiale consumabile sunt: Nota de receptie si constatare de diferente, Fisa de magazie, Fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta, Fisa limita de consum, Bon de consum, Factura fiscala (aferenta cumpararii), Registrul stocurilor.

b) Purtatori de infomatii utilizati pentru iesirile de produse finite sunt: Bon de predare, transfer, restituire; Lista de inventariere, Dispozitia de livrare, Aviz de expediere, Avizul de insotire a marfii, Factura fiscala (aferenta vanzarii).

1. Factura fiscala[1]este intocmita manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea produselor si serviciilor, de catre compartimentul de desfacere, pe baza dispozitiei de livrare a avizului de insotire a marfurilor sau altor documente. Factura fiscala se intocmeste de platitorii de TVA, fiind utilizata ca document de pe baza caruia se deconteaza produsele, lucrarile si serviciile prestate, document de insotire a marfurilor pe timpul transportului, document de incarcare in gestiunea primitorului, document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si cumparatorului. Exemplarul trei se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil al furnizorului, iar exemplarul numarul unu la compartimentul financiar-contabil al cumparatorului.

La furnizor exemplarul doi se arhiveaza la compartimentul de desfacere, iar exemplarul trei la compartimentul financiar-contabil atasat cu exemplarul trei al facturii ; iar al cumparator la compartimentul financiar-contabil exemplarul unu, impreuna cu exemplarul unu al facturii.

2. Nota de receptie si constatare diferente

Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, nota de receptie se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. In cazul in care bunurile materiale sosesc in transa, se intocmeste un exemplar pentru fiecare transa, care se anexeaza mai apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe verso se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie.

Nota de receptie serveste ca:

document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

document justificativ pentru incarcarea in gestiune;

act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;

document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Bonul de consum

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de catre compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii care solicita materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul. Bonul de consum colectib se intocmeste, in principiu, pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.

Bonul de consum serveste ca:

document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material (cod 14-3-4/A), respectiv a mai multor materiale (colectiv-cod 14-3-4/aA);

document de scadere din gestiune;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

4. Bonul de predare - transfer - restituire

I.           In cazul utilizarii ca bon de predare a produsului la depozit

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie a produselor de catre sectie, atelier etc.

Serveste ca:

document de predare la magazie a produselor;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;

sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;

sursa de date pentru calculul si plata salariilor.

II.In cazul utilizarii ca bon de transfer intre doua gestiune aflate in incinta unitatii

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura ce se efectueaza transferul intre gestiunile din incinta aceleiasi unitati. In cazul gestiunilor dispersate teritorial se intocmeste Aviz de insotire a marfii.

Serveste ca:

dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta in incinta unitatii;

document justificativ pentru scaderea din gestiunea predatorului si de incarcare in gestiunea primitorului.

III.In cazul utilizarii ca bon de restituire

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura restituirii valorilor materiale, de catre organul care efectueaza restituirea (sectie, atelier etc.) si care semneaza la rubrica corespunzatoare. Nu se completeaza rubrica "Unitatea".

Serveste ca:

dispozitie de restituire a valorilor materiale nefolosite (materiale si semifabricate);

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

Fisa de magazie

Se intocmeste intr-un singur exemplar, separat pentru fiecare tip de material, dee catre:

Compartimenrul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele din antet) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control), coloana in care semneaza si organul de control financiar cu ocazia controluluii gestiunii;

Gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica. Inregistrarile in fise se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatie inregistrata si obligatoriu zilnic. Pentru valorile materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distincte.

Persoanele desemnate de la departamentul finaciar contabil verifica inopinat, cel putin o data pe luna, modul in care se fac inregistrarile in fisele de magazie.

Fisele de magazie servesc ca:

document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor din cadrul depozitului;

document de inregistrare in contabilitatea analitica in cazul metodei operativ-contabile (pe solduri);

sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor.

6. Raportul de gestiune

Evidenta operativa a marfurilor si ambalajelor din cadrul unitatilor de desfacere cu amanuntul se tine cu ajutorul raportului de gestiune, care poate fi zilnic sau periodic, dupa cum stabileste conducerea unitatii.

Raportul de gestiune zilnic se intocmeste in doua exemplare de catre gestionar, pentru fiecare gestiune in parte. Dupa reportarea soldului din ziua precedenta, in coloana de "Marfuri" si "Ambalaje" se inscriu in ordinea intocmirii lor, documentele de intrari din ziua respectiva. La sfarsitul zilei se stabileste totalul intrarilor plus soldul, dupa care se inscriu datele privind vanzarile si alte iesiri de marfuri si se totalizeaza. Se determina, apoi, soldul scriptic de marfuri si ambalaje la sfarsitul zilei. In raportul de gestiune se inscriu atat cumpararile si vanzarile de marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri de marfuri si ambalaje, care au ca effect modificarea in plus sau in minus a soldului de marfuri sau ambalaje, cum ar fi: modificari de pret, transferal intre gestiuni, distrugerea marfurilor degradate etc.

Documentele pe baza carora se intocmeste raportul de gestiune pot fi: nota de receptie si de constatare diferente, monetarul, inventarul de schimbare de pret, procesul verbal de scadere din gestiune etc.

Exemplarul doi al raportului de gestiune ramane in carnet, iar exemplarul 1 se trimite la compartimentul financiar-contabil, unde se verifica si se confrunta cu datele din evidenta anlitica. Eventualele erori se comunica gestionarului pentru a le rectifica si a pune de acord soldul scriptic din evidenta operativa cu cel din evidenta contabila.

Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleasi elemente ca si raportul zilnic, cu deosebirea ca inscrierea acestora in formular se face pe anumite perioade de timp (5, 10, 15 zile), soldul stabilindu-se la sfarsitul fiecarei perioade. Raportul se competeaza zilnic, in doua exemplare, documentele de intrare si iesire completandu-se in ordine cronologica, fara a se face o grupare a lor pe intrari si iesiri.

Bonul de primire in consignatie

Se intocmeste de catre unitatile de consignatie in doua exemplare. La primirea obiectelor se face descrierea caracteristicilor obiectelor si se stabileste pretul de vanzare. Ambele exemplare sunt semnate de catre deponent si pretuitor, din care primul exemplar este predat acestuia drept dovada ca a predat obiectul pentru vanzare.

Bonul de primire serveste ca:

dovada de primire/predare a obiectului spre vanzare in consignatie;

act de plata catre deponent;

document de inregistrare in contabilitate.

Borderoul de primire al obiectelor in consignatie

Se intocmeste zilnic, in doua exemplare, de pretuitor sau de persoana desemnata cu evaluarea obiectelor primite de la deponenti. Se semneaza de catre pretuitor predare si de gestionar, pentru primirea obiectelor.

Serveste:

la centralizarea obiectelor primite spre vanzare in consignatie;

ca document de incarcare in gestiune a obiectelor primite spre vanzare;

ca document de inregistrare in contabilitate.

Borderoul de iesire al obiectelor din consignatie

Se intocmeste zilnic, in doua exemplare, de catre gestionar, pe baza bonului de vanzare sau facturilor, pe care il semneaza.

Registrul stocurilor

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul de compartimentul finaciar-contabil la sfarsitul fiecarei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar si produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica, prin inscrierea stocurilor din fisele de magazie si evaluarea lor cu preturile de inregistrare.

Registrul stocurilor foloseste ca intrument de evaluare a stocurilor de valori materiale si de verificare a concordantei inregistrarilor din fisele de magazie cu cele din contabilitate.

In figura nr.1 sunt prezentate relatiile pe care le are sistemul de gestiune cu celelalte entitati, interne, cat si externe firmei.

  Nota de receptie

si constatare diferente Lista

Factura inventar

Documente

insotire materiale Proces verbal

de inventariere

  Comanda

aprovizionare

  Situatie cheltuieli

Plan productie materiale pe

comenzi

Fisa Situatie comenzi

tehnologica in curs de executie

Documente tranzactii Plan conturi analitice

Materiale Nota contabilitate

Fisa magazie materiale

Lista imputatii

Referate

Rapoarte aprovizionare Date

angajati

Figura nr. Diagrama de context a sistemului de gestiune a stocurilor

2 Sistemul de conturi specific stocurilor de materii prime, materiale si productie

Materiile prime au o pondere insemnata in totalul mijloacelor materiale circulante, indeosebi in unitatile patrimoniale cu activitate de productie de bunuri.

Contul 301 "Materii prime" tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime care "participa direct la fabricarea produselor si se gasesc in produsul finit, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata". 

Acest cont, dupa continutul economic, este un cont de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila este cont de activ.

Cu ajutorul contului 301 "Materii prime", in cazul utilizarii inventarului permanent, sunt inregistrate in contabilitate toate intrarile si iesirile de materii prime din patrimoniu, permitand stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor de materii prime, atat din punct de vedere calitativ, cat si valoric. Diferentele ce apar la sfarsitul exercitiului financiar intre soldul scriptic al contului 301 "Materii prime" si datele faptice rezultate in urma inventarierii fizice, sunt regularizate in mod diferit . Astfel, plusurile se inregistreaza in debitul contului 301 "Materii prime" in corespondenta cu contul 601 "Cheltuieli cu materiile prime", iar minusurile in creditul contului 301 "Materii prime" si in debitul contului 601 "Cheltuieli cu materiile prime". Functiunea contului 301 "Materii prime" este prezentata in figura nr.4.

D Contul 301"Materii prime" C

D 401, 408, 542, 446 C D 601 C

1 7 D 371 C

D 351, 401 C 8

2 D 451, 452, 481, 482 C

D 456 C 9

3 D 658, 671 C

10

D 341, 345 C

4 D 351 C

D 601, 758 C 11

5

D 451,452, 481, 482 C

6

Sfd

Figura nr. Functiunea contului 301 "Materii prime"

Explicarea figurii nr.2:

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate.

Valoare la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti.

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse ca aport in natura la capital.

Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materie prima in aceeasi unitate

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime constate plus la inventariere si a celor primate cu titlu gratuit..

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati.

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri.

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare.

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate societatilor din grup, altor societati legate prin participatii, unitate sau subunitati.

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatiile si pierderile din calamitati.

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise pentru prelucrare sau in custodie la terti.

Contul 302 "Materiale consumabile" este un cont sintetic de gradul I, care are ca obiect de inregistrare activele circulante materiale care participa in procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit, precum si cele necesare procesului de circulatie, aflate in patrimoniul unitatii.

In sfera acestor active circulante materiale consumabile se inscriu o gama larga de elemente, care se diferentiaza in anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfasurarea contului 301, in conturi sintetice de gradul II, astfel:

- 3021 "Materiale auxiliare";

- 3022 "Combustibili";

- 3023 "Materiale pentru ambalat";

- 3024 "Piese de schimb";

- 3025 "Seminte si materiale de plantat";

- 3026 "Furaje";

- 3028 "Alte materiale consumabile".

Materialele consumabile si conturile sale sintetice de gradul II, dupa continutul economic sunt conturi de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila sunt conturi de activ.

In cazul aplicarii inventarului permanent in contabilitatea stocurilor de materiale consumabile, conturile de gradul II ce se deschid in cadrul contului neoperational 302 reflecta atat valoarea stocurilor de bunuri ce au aceasta natura, precum si intrarile si iesirile de materiale consumabile.

Metoda inventarului intermitent presupune renuntarea in a se utiliza pe parcursul anului conturile sintetice de gradul II, deschise in cadrul contului neoperational 302 "Materiale consumabile" pentru a se evidentia intrarile si iesirile din patrimoniu a conturilor 3021, 3022, 3023, 3024, 3026, 3028, nefiind posibila stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor scriptice de materiale consumabile, atat valoric cat si cantitativ.

Iesirea din gestiunea unitatii a materialelor consumabile se face pe mai multe cai [4] ,cum ar fi :consumul productiv, lipsuri, degradari in depozitul unitatii, in urma vanzarii, prin livrarea la o intreprindere din cadrul grupului sau intre unitate si subunitati, prin distrugere in urma unor calamitati, in urma trimiterii spre prelucrare sau in custodie la terti.

Functiunea contului 302 " Materiale consumabile"  este similara cu a contului 301.

Materiile prime si materialele consumabile pot fi evaluate si inregistrate in contabilitate la pretul standard cu conditia de a se evidentia diferit diferentele de pret (plus sau minus) dintre costul de achizitie si pretul de inregistrare prestabilit. Aceste diferente se tin cu ajutorul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale".

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie (taxe vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).

Dupa continutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar dupa functiunea contabila este cont de activ. Soldul debitor al contului evidentiaza diferente de pret aferente materialelor existente in stoc.

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente de pret se cumuleaza cu soldurile conturilor de materiale si se formeaza valoarea stocurilor la costul de achizitie.

Functiunea contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se prezinta astfel :

D  Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" C

D 401 C D 301, 302, 303 C

1 3

D 601, 602, 603 C

D 601, 602, 603 C

2 4

Sfc  Sfd

Figura nr. 5 Functiunea contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Explicarea figurii nr.5 :

1. Diferente de pret in plus (costul de achizitie nesete mai mare decat pretul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrastate in gestiune.

2. Diferente de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune.

Diferente de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate.

4. Diferente de pret in plus aferente materiilor prime si materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune .

Contul 331"Produse in curs de executie" tine evidenta stocurilor de produse in curs de executie (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute de procesul tehnologic, respectiv productia neterminata) existente la sfarsitul perioadei.

Este un cont de activ dupa functiunea sa contabila si de active circulante dupa functiunea sa economica.

Operatiile privind contul 331 "Produse in curs de executie" se prezinta in figura nr.4 :

D Contul 331 "Produse in curs de executie" C

D 711 C D 711 C

1 2

Sfd

Figura nr. 6 Functiunea contului 331 "Produse in curs de executie"

Explicatii la figura nr.6:

1. Valoarea la cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar (711).

2. Scaderea din gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare (711).

Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei.

Contul 332 "Lucrari si servicii in curs de executie" tine evidenta lucrarilor si serviciilor in curs de executie existente la sfarsitul perioadei.

Acest cont functioneaza asemanator contului 331 "Produse in curs de executie".

Contul 341 "Semifabricate"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de semifabricate cu functiunea contabila de cont de activ.

Operatiile privind contul 341 "Semifabricate se prezinta in figura nr.5.

D  Contul 341 "Semifabricate" C

D 711 C D 711 C

1 4 D 301, 302 C

D 451, 452, 481, 482 C 5

2 D 354 C

D 354, 401 C 6

3 D 451, 452, 481, 482 C

7

D 671 C

8

Sfd

Figura nr. 7 Functiunea contului 341 "Semifabricate"

Explicatii la figura nr.7:

Valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a semifabricatelor intrate in gestiune din activitatea proprie si plusurile constatate la inventariere;

Valoarea semifabricatelor aduse de la terti;

Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati;

Valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a semifabricatelor vandute si a lipsurilor constatate la inventariere;

Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor consumate in aceeasi unitate;

Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor trimise la terti;

Valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati;

Valoarea pierderilor din calamitati.

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 345 "Produse finite" tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite, avand functiunea de cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite.

Functiunea acestui cont este aceeasi cu a contului 341 "Semifabricate".

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 346 "Produse reziduale"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse reziduale (rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri).

Functiunea sa este aceeasi cu a contului 341 "Semifabricate".

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 348 "Diferente de pret la produse"

Cu ajutorul acestui cont se tin evidenta diferentelelor intre pretul standard (prestabilit) si costul de productie la produse.

Este un cont rectificativ al valorii de inregistrare al produselor si are aceeasi functiune ca si contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale".

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc.

Provizioane pentru deprecierea materiilor prime si materialelor

Constituirea provizioanelor are la baza principiul prudentei. Provizioanele nu sunt obligatorii din punct de vedere fiscal, cum sunt din punct de vedere contabil.

Provizioanele pentru stocuri se realizeaza pentru a acoperii riscurile ce sunt generate de reduceri, scaderea intamplatoare a volumului acestora . Aceste provizioane se realizeaza in prezent, in vederea acoperirii unor riscuri ce pot apare in viitor.

Provizioanele se constituie pe baza diferentelor dintre pretul zilei (mai mic), fiind inregistrat la sfarsitul exercitiului cand s-a facut inventarul, si valoarea contabila (mai mare) a respectivelor elemente patrimoniale.

Contabilitatea provizioanelor se inregistreaza cu ajutorul grupei 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a produselor in curs de executie" ce cuprinde 9 conturi de provizioane, cu ajutorul carora se evidenteaza provizioanale ce sunt constituite pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, productie in curs de executie, produse, animale, marfuri si ambalaje.Aceste conturi sunt conturi de pasiv, din punct de vedere al functiei contabile si conturi rectificative, dupa continutul economic.

Daca la sfarsitul anului se observa o depreciere mai mica decat provizionul existent, se contabilizeaza virarea excedentului de provizion la contul de venituri adecvat ( 7814''Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante). La sfarsitul exercitiului financiar in care s-a obtinut venitul respectiv in urma diminuarii provizioanelor, se transfera soldul contului 7814 contului 121 "Profit si pierdere", influentand rezultatul financiar al exercitiului in care s-a facut virarea partiala a provizionului.

Provizioanele pot fi anulate, adica virate in integral la venituri, in cazul in care acestea au devenit fara obiect. In acest caz se debiteaza conturile din grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie" in corespondenta cu creditarea contului 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante". Functiunea conturilor 391 "Provizioane pentru deprecierea materiilor prime", 392 "Provizioane pentru deprecierea materialelor", 393 "Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie", 394 "Provizioane pentru deprecierea produselor este prezentata in figura nr.6 :

Conturile 391 "Provizioane pentru deprecierea materiilor prime", 392 "Provizioane pentru deprecierea materialelor", 393 "Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie", 394 "Provizioane pentru deprecierea produselor

D C

D 781 C D 681 C

1 2

Sfc

Figura nr. 8 Functiunea conturilor 391 "Provizioane pentru deprecierea materiilor prime", 392 "Provizioane pentru deprecierea materialelor" , 393 "Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie", 394 "Provizioane pentru deprecierea produselor"

Explicatii la figura nr .8:

Valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs, constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane.

Sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

Inregistrarea provizioanelor are la baza doua metode :

a)metoda generala sau reluarii provizionului-a fost adoptata in cadrul reformei contabile din Romania si se bazeaza pe compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate

Atat calcului cat si inregistrarea in cadrul acestei metode, se face in doua variante[7]:

1.varianta calcularii si inregistrarii pe fiecare categorie de conturi, cum se face in cazul conturilor sintetice de gradul intai din grupa 39 "Provizioane contabile pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie"

2. varianta calcularii si inregistrarii provizioanelor in mod global la productia si stocurile in curs de executie.

b) metoda anularii globale a provizionului presupune anularea soldului initial creditor al provizioanelor ce au fost calculate pa baza inventarului.

Calculul si inregistrarea in contabilitatea financiara a operatiilor cu stocuri si productie in curs de executie

1. Contabilitatea materiilor prime

S.C. Vastex S.A.cumpara pe 7.02.2005 de la un furnizor pe baza facturii nr. 421569 bumbac in valoare de 648 000 000 lei, cost prestabili fiind de 650 000 000 lei. Pe data de Societatea cumpara pe data de 12 februarie 2005 fire in valoare de 980 000 000 lei conform avizului de insotire a marfii nr. 547/12 feb. 2005. In data de 17 februarie primeste de o unitate din cadrul grupului materii prime in valoare de 15 000 000 lei. Pe 22 februarie se constata conform procesului verbal de constatare nr. 2 degradarea unui lot de bumbac in valoare de 2 650 000 lei. Societatea descarca gestiunea, pe 27 februarie, de bumbac in valoare de 10 580 014 000 lei si fire achizitionate in valoare de 548 560 000 lei conform fisei limita de consum nr.12 din data de 27 februarie.

Registru jurnal nr.1

2 Contabilitatea materialelor consumabile

Societatea se aprovizioneaza in data de 2 februarie 2005 cu materiale auxiliare in valoare de 289 000 000 lei de la un furnizor intern pe baza facturii nr. 548478/12.02.2005, materiale de ambalat in valoare de 78 500 000 lei pe baza aceleiasi factura. Pe baza de BCF-uri societatea achizitioneaza combustibili in valoare de 470 000 lei pe data de 15 februarie care sunt consumati pentru un transport. Pe data de 17 februarie societatea primeste de la terti materiale prelucrate in valoare de 8 500 000 lei. Tot in aceesi zi achizitioneaza materiale auxiliare in valoare de 145 000 000 lei pe baza facturii nr. 485724, costul prestabilit fiind de 150 000 000 lei Societatea cumpara piese pe data de 18 februarie in valoare de 10 500 000 lei conform facturii nr. 4587932/18.02.2005, pret prestabilit fiind de 10 350 000 lei. Pe data de 20 februarie se dau in consum piese in valoare de 616 000 lei conform bonului de consum 12/20.02.2005. Pe data de 21 februarie se dau in consum conform bonului de consum nr. 14/21.02.2005 coloranti si chimicale in valoare de 75 850 000 lei.

Societatea achizitioneaza pe 3 februarie SDV-uri in valoare de 789 000 lei conform facturii nr. 435589/02.2005 si constata in aceeasi zi a unui plus de obiecte de inventar in una din gestiuni in valoare de 355 000 lei conform notei de predare nr.9. In date de 8 februarie de dau in consum obiecte de inventar in valoare de 545 000 lei conform bonului de consum nr.19. In data de 11 sunt aduse de la terti obiecte de inventar in valoare de 4 500 000 conform contractului nr.3/14.01.2005. In data de 16 februarie sunt duse obiecte de inventar in valoare de 6 000 000 lei la magazinul propriu pentru a fi vandute conform avizului de insotire a marfii nr. 32. S-au obtinut din productie proprie obiecte de inventar conform notei de predare nr.47/18.02.2005. Pe data de 25 s-a retinut cota-parte salariatilor pentru echipamentele de lucru in valoare de 4 500 000 lei conform statului de salarii nr. 12/25.02.2005. Pe data de 28 februarie se constata obiecte degradate in valoare de 320 000 lei conform procesului verbal de constatare nr. 12.

Registru jurnal nr.2

Contabilitatea produselor finite si in curs de executie

Pe data de 1 februarie se scade din gestiune productia in curs de executie inregistrata la sfarsitul lunii ianuarie pe baza raportului de gestiune nr. 43/28.01.2005 in valoare de 98 000 000 lei. La sfarsitul lunii februarie (28 februarie 2005) pe baza raportului de gestiune nr.57/28.02.2005 se constata o productie in curs de executie in valoare de 85 565 000 lei.

La inceputul lunii februarie se inregistreaza soldurile diferentelor de pret la semifabricate fire tip A si B in valoare de 6 500 000 lei, sold debitor, respectiv 8 900 000, sold creditor. Soldurile initiale ale celor doua produse finite sunt de 67 000 000 lei, respectiv 58 000 000 lei. Societatea a obtinut din productie proprie pe data de 16 februarie fire tip A in valoare de 57 000 000 lei, cost prestabilit de 51 000 000 pe baza raportului de productie nr. 45/16.02.2005. Pe baza avizului de insotire nr.475/21.02.2005 se aduc fire tip B de la terti in valoare de 45 525 000 lei. S-au transferat de la sectia C la sectia D semifabricate fire tip A in valoare de 20 500 000 lei si tip B in valoare de 8 500 000 lei pe baza bonului de transfer nr. 45/24.02.2005 spre a fi prelucrate in continuare. Se constata fire tip A degradate conform raportului de gestiune nr.18/28.02.2005 in valoare de 500 000 lei.

La inceputul lunii se inregistreaza un stoc de 784 200 000 lei de produse finite. Pe data de 14 februarie se inregistreaza conform contractului nr.34/11.02.2005 o donatie in valoare de 4 000 000 de lei produse finite. Conform notei de predare nr. 74/15.02.2005 se inregistreaza productia de produse finite in valoare de 748 000 000 lei. Conform fisei de magazie nr.41/21.02.2005 se inregistreaza produse finite in valoare de 8 540 000 lei virate in contul de materiale consumabile retinute ca rezerve de productie. Pe data de 28 februarie se constata o lipsa de produse finite conform procesului verbal de constatare nr. 14 in valoare de 1 200 000 lei.

Se inregistreaza conform notei de predare nr. 12/2.02.2005 produse reziduale rezultate din activitate proprie in valoare de 15 000 000 lei. Se destocheaza gestiunea de produse reziduale in valoare de 26 500 000 lei conform facturii nr.7485/15.02.2005 in urma vanzarii acestora. Se trimit conform contractului nr. 65/24.05.2005 produse reziduale spre prelucrare la terti in valoare de 12 500 000 lei. In urma unui incendiu se constata conform procesului verbal de constatare nr. 15/28.02.2005 distrugerea unor produse reziduale in valoare de 525 000 lei.

Registru jurnal nr. 3

K_A =

K_B =

4. Prezentarea in situatiile financiare anuale a informatiilor referitoare la stocuri si productiei in curs de executie

Stocurile nu se reevalueaza, dar pot fi prezentate la valoarea realizabila neta doar daca aceasta este sub valoarea costului.

Astfel, la data bilantului stocurile pot fi prezentate la :

cost, daca costul stocurilor este mai mic decat valoarea realizabila neta;

valoarea realizabila neta, daca costul stocurilor este mai mare decat valoarea realizabila neta.

Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului, costurile necesare vanzarii.

In mod normal, recunoasterea stocurilor nu ridica probleme. Totusi exista cazuri cand norma legala a tranzactiilor nu reflecta realitatea economica. In asemenea cazuri, trebuie utilizat principiul prevalentei economicului pentru a determina daca stocurile respective trebuie sa fie recunoscute ca active (leasing, consignatie).

Recunoastere[8]

Includerea in costul de achizitie al stocurilor a tuturor costurilor atribuibile are influenta directa asupra rezultatului. Astfel, recunoaterea pe cheltuiala perioadei a unor elemente de cost precum taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-manipulare si a altor cheltuieli direct atribuibile, conduce la diminuarea rezultatului perioadei si fundamentarea necorespunzatoare a pretului de vanzare al stocurilor respective sau al produselor rezultate in urma prelucrarii stocurilor achizitionate.

Determinarea directa si includerea in valoarea stocurilor de produse finite, semifabricate sau productie in curs de executie a elementelor corespunzatoare de cost are o influenta semnificativa asupra rezultatului perioadei, intrucat nu toate cheltuielile se include in valoarea acestora. Astfel, regia fixa se aloca costului de prelucrare pe baza capacitatii normale de productie, iar regia nealocata se recunoaste pe cheltuiala perioadei in care a aparut.

Alte costuri de include in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Prin urmare, pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normale admise, cheltuielile de depozitare, regiile generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in foram si in locul in care se gasesc in prezent si costurile de desfacere nu se include in costul stocurilor, ci trebuie reflectate pe cheltuiala perioadei.

Includerea costurilor indatorarii in costul de achizitie se poate face numai in conformitate cu prevederile IAS 23 "Costurile indatorarii"- tratament alternative permis si de SIC 2 "Consecventa - Capitalizarea costurilor indatorarii".

Costurile indatorarii pot fi incluse in costul stocurilor care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau vanzarii (productie cu ciclu lung de fabricatie), in conditiile prevazute de IAS 23 "Costurile indatorarii".

Societatea trebuie sa aleaga metoda optima de determinare a costurilor stocurilor astfel incat sa se aproximeze cat mai exact costul actuala al stocurilor.

Metodele de determinare a costului stocurilor sunt grupate conform tratamentelor contabile acceptate de IAS 2 "Stocuri", astfel:

tratament de baza: metoda FIFO (formula "primul-intrat, primul-iesit") sau a costului mediu ponderat (CMP);

tratament alternativ: metoda LIFO (formula "ultimul-intrat, primul-iesit").

Conform IAS 2 "Stocuri", costul stocurilor este nerecuperabil daca acele stocuri au suferit deteriorari, au fost uzate moral integral sau partial sau preturile lor de vanzarea s-au diminuat. Costul stocurilor este nerecuperabil si in conditiile in care au crescut costurile estimate pentru realizarea marfurilor sau costurilor estimate necesare pentru a se efectua vanzarea. Practica diminuarii valorii costurilor sub cost, pana la valoarea realizabila neta, este consecventa cu principiul conforma caruia activele nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce se poate obtine din utilizarea sau vanzarea lor.

Exemple de situatii cand ar fi necesara o ajustare semnificativa a valorii prin reducerea costului pana la valoarea realizabila neta se inregistreaza atunci cand:

a)               stocul a fost degradat, avariat (depreciere ireversibila), reducerea respectiva se include pe cheltuieli de exploatare si daca aceste cheltuieli sunt imputabile se inregistreaza si venitul corespunzator;

b)               stocul s-a uzat moral total sau partial (depreciere ireversibila), reducerea se inregistreaza pe cheltuiala de exploatare;

c)               a scazut pretul de vanzare al stocurilor respective, deprecierea poate fi reversibila, reducerea se inregistreaza pe cheltuiala de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante;

d)              cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa sau degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta acestora.

Minimul dintre cost si valoarea realizabila neta trebuie calculata element cu element, cu exceptia situatiilor in care evaluarea elementelor nu poate fi facuta in practica, iar elementele stocului sunt similare sau inrudite.

La stabilirea valorii realizabile nete trebuie efectuata o analiza temeinica a circumstantelor in care se afla stocurile respective. Se iau in considerare atat conditiile de piata, cat si scopul pentru care sunt detinute stocurile.

Conform tratamentelor contabile, atunci cand stocurile sunt vandute, valoarea contabila a stocurilor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a aparut.

Procesul de recunoasterea ca o cheltuiala a valorii stocurilor vandute duce la conectarea costurilor la venituri.

Fiscal

Toate metodele de determinare a costului stocurilor prezentate mai sus sunt acceptate din punct de vedere fiscal, conform prevederilor art. 19, alin. 2 din Codul fiscal, cu conditia ca metoda de evaluare sa fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului financiar.

Conform acestor prevederi contribuabilii nu pot opta pentru inregistrarea ratelor la venituri impozabile, la termenele prevazute in contract, cheltuielile corespunzatoare fiind deductibile la aceleasi termene scadente. Aceasta regula fiscala se aplica in cazul vanzarii stocurilor cu plata in rate de bunuri mobile si imobile produse de contribuabili si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate.

Evaluare initiala

Stocurile se inregistreaza in contabilitate la costul achizitiei sau costul productiei, dupa caz.

Costul de achizitie cuprinde valoarea platita furnizorului precum si toate costurile colaterale achizitiei: transport, asigurare, taxe nerecuperabile si alte costuri suportate de societate pentru aducere stocurilor in locul si in forma care se gasesc in prezent.

Costul de productie cuprinde costurile directe de productie si costurile indirecte rational repartizate. Determinarea costului de productie se face prin identificarea specifica a costurilor individuale, deoarece societatea executa produse numai pe baza de comanda si in mare parte unicate. Aceasta situatie impune identificarea costurilor pe comenzi.

Conform Reglementarilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001, stocurile trebuie prezentate la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.

Retratare

La retratare se vor elimina elemente din soldul stocului de produse finite sau materiale (ex. Cheltuieli generale de administrare).

In anul urmator retratarii se urmareste descarcarea gestiunii de produse finite, materii prime si materiale care s-au efectuat prin inregistrarea contabila.

- se urmareste valoarea stocului de produse finite care s-a scazut din evidenta si se storneaza valoarea eliminata din cost la retratare:

In cazul stocurilor de materii prime si materiale se urmareste daca acestea au fost consumate sau vandute la valoarea initiala (cost inainte de retratare) si se storneaza cheltuielile cu stocurile in limita ajustarilor efectuate la retratare.

La retratare conturilor de stocuri se constata ca s-a omis constituirea unor provizioane pentru stocuri depreciate si se face inregistrarea contabila:

In anul de aplicare efectiva se urmareste daca s-au vandut, consumat sau casat stocurile pentru care s-au constituit provizioane la retratare si se reiau provizioanele la venituri:

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.