Obiectul si obiectivul contabilitatii

Obiectul si obiectivul contabilitatii

Obiectul contabilitatii raspunde la intrebarea: Ce studiaza cont. sau care este materia care se inregistreaza in contabilitate? Obiectivul contabilitatii se refera la scopul urmarit de normalizatorii, producatorii si auditorii de informatii contabile. In esenta, obiectivul cont. este de a furniza informatii utile.

In general exista un consens asupra faptului ca in contabilitate se inregistreaza, claseaza si regrupeaza informatii referitoare la miscarile de valori avand ca origine activitatea intreprinderii si asupra faptului ca pe baza informatiilor furnizate de catre cont. se reflecta in situatia intreprinderii precum si in rezultatele acesteia.

Obiectul contabilitatii este abordat potrivit urmatoarelor conceptii: juridica, economica, financiara. Conceptia juridica cu privire la obiectul contabilitatii porneste de la ipoteza ca nu toate faptele administrative sunt reflectate si controlate, ci numai drepturile si obligatiile  impreuna cu bunurile economice corespunzatoare. Conform acestei conceptii, cont. este stiinta care elaboreaza si aplica postulatele, principiile, normele si procedeele cu ajutorul carora se asigura evidenta, calculul, analiza, controlul patrimoniului in vederea reflectarii situatiei si a furnizarii informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori. Conform acesteia, putem defini patrimoniul ca fiind totalitatea drepturilor, informatiilor cu valoare economica, apartinand unui subiect de drepturi si obligatii precum si totalitatea bunurilor la care acestea se refera.

Conceptia economica sustine ca in obiectul de studiu al cont. este inclus ansamblul de elemente al unei entitati. Intr-o abordare traditionala acest ansamblu este denumit capital. Numerosi autori sustin ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie mod. succesiv al capitalului privit sub dublu aspect. Pe de-o parte, aspectul concret ca avere si pe de alta parte, aspectul abstract ca izvor de provenienta precum si calculul rezultatelor.

Conceptia financiara este o varianta atat a conceptiei juridica cat si a conceptiei economice cu privire la obiectul contabilitatii. Aceasta conceptie isi propune sa ofere raspuns la intrebarea: Intreprinderea este apta datorita structurii activelor sale sa faca fata datoriilor sale atunci cand ele ajung la scadenta? Pentru a raspunde e nevoie de 3 termeni: lichiditate, solvabilitate, exigibilitate. Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un element activ (bunuri si servicii) sa fie convertit in disponibilitati banesti. Solvabilitatea se refera la posibilitatea onorarii obligatiilor intr-o perioada > de timp. Exigibilitatea indica perioada de timp dupa care o datorie devine scadenta si ca urmare trebuie achitata.

Particularitatile contabilitatii:

inregistreaza evenimente economice trecute,

inregistrarea se face pe baza de documente justificative

foloseste etalonul banesc (monetar)

are un obiect propriu de cercetare

are o metoda proprie de cercetare

Functiile contabilitatii:

functia de inregistrare si prelucrare a datelor

functia de observare si informare

functia de control gestionar

functia juridica

functia previzionala

Situatiile financiare:

a) bilantul - pozitie financiara,

b) contul de profitsi pierdere, 

c) situatia cursurilor de trezorerie

d) situatia modificarii capitalurilor proprii

e) politici contabile

Directivele europene:

a) directiva a 4a pentru situatiile anuale

b) directiva a 7a pentru situatiile financiare consolidate (societatile de grup)

c) directiva a 8a

Utilizatorii informatiilor contabile:

investitorii

creditorii financiari (bancile)

salariatii

guvernul, autoritatile statului

furnizorii si alti creditori comerciali

publicul larg

clientii

instantele judecatoresti

managerii

Sistemul contabil intr-un singur circuit; sistemul contabil in dublu circuit (dualism contabil) -> cont. financiara si cea interna de gestiune.

Calitati ale informatiei contabile:

inteligibilitatea

oportunitatea

relevanta 

echilibrul intre avantaje si costuri

credibilitatea

echilibrul intre diferite variante calitative

comparabilitatea

imaginea fidela