Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Operatiuni privind situatia fluxurile de trezorerie

Operatiuni privind situatia fluxurile de trezorerie


CONTABILITATE

SITUATIA MODIFICARILOR CAP. PROPRII

Rezultand din IAS 1 Prezentarea situatilor financiare, intrepriderile trebuie sa prezinte o situatie care sa evidentieze: a)profitul net sau pierderrea neta a perioadei; b)fieacare element de venit si cheltuiala, castig sau pierdere este recunoscut direct in capitalul propriu; c)efectul cumulativ al modificarilor politicilor contabile si corectia erorilor fundamentare abordate la tratamentele de baza din IAS 8.; d)tranzactiile de capital cu propietarii si distributiile de catre acestia; e) soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la inceputul perioadei si la data bilantului si modificarile pe parcursul perioadei; f)o reconciliere intre val. contabila a fiecarei clase de capital propriu, prime de capital si fiecare rezerva la inceputul si la sfarasitul perioadei prezentand distinct fiecare modificare.

prin natura lor modificarile de capital propriu reprezinta cresterea sau reducerea activului net in cursul perioadei determinate de pierderile si castigurile capitalizate cum sunt:plusvalorile si minusvalorile din reevaloare, dif. de curs valutar si dividentele primite care sunt recunoscute direct ca modificari de capitaluri proprii impreuna cu tranzactiile de capital si distribuirile catre propietarii intreprinderii.



Operatiuni privind situatia fluxurile de trezorerie

IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar stabileste cerinte privind prezentarea sit. fluxurilor de numerar si informatiile pe care trebuie sa le contina. Informatiile sunt folositoare utilizatoilor sit. financiare oferind o baza de evaloare capacitatii intreprinderii de a genera numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective. Asa cum sunt definite in IAS7, numerarul cuprinde disponibilit. banesti si depozite la vedere iar echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide care sunt usor convertibile.

Operatiile de numerar sunt grupate pe 3 activitati: exploatare, investitie si finantare. Ptr. fiecare functie pornim de la analiza comparativa incasari si plati, se dermina luxurile de numerar ce intra sau ies si echivalentele de numerar.

Activit. de exploatare- formula de principiu de calcul a aestui indicator este: venituri incasate -chelt. platite. Indicatorul -analiza calculat fiind fluxul net de trezorerie privind exploatarea. Se pot folosi 2 met ptr determinarea fluxului de trezorerie din exploatare, met. capacitatii de autofinantare si met. fluxurilor de exploatare. Met. cap. de autofinantare se bazeaza pe corectarea cap. de autofinantare cu variatia necesarului in fond de rulment. Corespunzator celor 2 variante de stabilire: excedentul brut de exploatare si rezultatul net contabil se diferentiaza si modul de structurare a datelor.

.Astfel in cazul in care se porneste de la excedentul brut de exploatare, fluxul de trezorerie se construieste astfel:

EBE-variatia necesarului in fond de rulment=excedentul de trezorerie din exploatare +/- alte venit. din expl. si alte chelt. de exploatare/financiare /exceptionale-variatia necesarului in fond de rulment in afara exploatarii-impozitul pe profit=flux de trezorerie provenit din exploatare sau afectat exploatarii.

. in cazul in care se porneste de la rezultatul net contabil, fluxul de trezorerie se construieste astfel: rezultatul net+chelt. calculate-venit. calc. + transferuri de chelt in contul de chelt de repartizat asupra mai multor exercitii +/- plusurile si minusuile de valoare din cesiunea activelor- capacitate de autofinantarea- variatia necesarului de fond de rulment din exploatare(-in afara exploatarii).

Metoda directa se bazeaza pe delimitarea fluxurilor de incasari-plati proprii fiecarei activitati. Formula de calcul se prezinta astfel: . incasari de la clienti-plati catre furnizori si angajati=numerar generat din exploatare- dobanzi platite+dividente incasate+/-alte incasari-plati privind chelt. si venit-impozitul pe profit+/-incasari/plati din elemente extraordinare=fluxul de numerar net din activiatatile de exploatare.

Activitati de investitii - sunt opratii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul: . inacasari rezultae din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale+incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor finaciare+rambursarea obtinuta din creante imobilizate-plati din achizitionarea de imobilizari necorporale si financiare-plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare-cheluieli de repartizat pe mai multe exercitii= fluxul numerar provenit din operatii de investitie.

Activitati de finantare - sunt activ. ce includ fluxurile de trezorerie generate de finantarea pe termen lung. Formula de calcul incasari din cresterii de capit. proprii +cresterile de datorii finantare-plati privind reduceri de cap. proprii -ramburasri de datorii finaciare-dividente varsate asociatilor-avansuri pe termen lung primite de la terti=fluxul de numerar provenit din opratii de finantare.

CONTABILITATE SI INFLATIE- ALTERNATIVE KLA EVALOAREA BAZATA PE COSTUL ISTORIC

Bilantul contabil se intocmeste in conditiile in care baza de evaluare a patrimoniului o reprezinta costul istoric. Intr-o perioada a unei puternice variatii a preturilor sau de hiperinflatie, conventia costului istoric ofera o imagine distorsionata asupra situatiei patrimoniuluisi a rezultatului obtinut. A ocoli acesta realitate inseamna ca in sit. financiare s fie consemnate rezultate fictive deoarece costurile istorice inregistrate la intrare anterior vanzarilor sunt exprimate in unitati de cont care nu au aceiasi valoare cu valoarea de realizare bazata pe pretul de vanzare la iesire.

Solutii ptr. remedierea insuficientelor folosirii costului istoric ca baza de evaluare ofera IAS15 privind contabilitatea variatiilor de pret si IAS 29 privind retratarea situatiilor financiare in economiile hiperinflationiste.

Cele 2 standarde ofera 2 metode de reflactare a variatiilor de pret in situatiile financiare. Prima consta in a exprima informatia financiara in puterea constanta de cumoarare sau puterea generala de cumparare, iar cea de a doua in inlocuirea costului istoric prin costul actual sau costul curent. Prin combinarea celor 2 metode reiese o a treia modalitate denumita metoda in termeni reali.

Aplicarea celor 3 met. impun regruparea elementelor patrimoniale in monetare si nemonetare.

Elemente nemonetare: imobilizari necorporale, corporale, financiare in titluri de participare, stocuri si productia in curs de executie, chelt. inregistrate in avans, capital si rezerve, fondul de dezvoltare, alte fonduri, repartizari la fondul de dezvoltare, provizioane reglementate.

Elemente monetare: toate celelalte lemente bilantiere altele decat cele scrise la nemonetare.

METODA IN PUTERE CONSTANTA DE CUMPARARE

consta in a retrata partial sau in totalitate posturile din bilantul contabil in functiile de variatile nivelului general al preturilor. Corectiile modifica unitatea de evaluare, fara a modifica baza de evaluare(costul istoric). Rezultatul e determinat ulterior mentinerii puterii generale de cumparare a cap. proprii. Profitul reprezinta cresterea puterii de cumparare investita in cursul perioadei. Numai acea parte din cresterea preturilor activelor care depaseste cresterea nivelului general al preturilor poate fi privita ca profit. Restul e tratat ca regularizare ptr. mentinerea capitalului.

Formula ptr. retratarea elem. nemonetare e:

Val. retratata la data bilantului=val. la costul istoric la data bilantului*factorul de conversie

Fact. de conversie=indicele general al pret. la 31.12 N/Indicele general al pret. pe luna sau anual cand s-a produs intrarea.

Un element specific il constituie calculul castigurilor sau pierderilor din detinerea de elemente monetare.

Rel de calcul:

Castig sau pierdere din detinerea de elem. mon. la 31.12.N=Castig sau pierdere privind sit. neta monetara la 31.12.N + castig sau pierdere privind sit. neta monetara la 31.12.N comparativ cu sit. neta monetara la 31.12.N-1.

Sit. neta monetara=Acive monetare-Pasive monetare

Formula de retratare a rezultatului in costuri istorice:

.Rez. in cost. ist. (profit sau pierdere)+profit din retratarea veniturilor in puterea curenta de cumparare-pierdere din retratarea chelt. in puterea cur. +/-rezultatul(profit sau pierdere) din expunere la inflatie a elem. monetare=REZULTAT(PROFIT SAU PIERDERE) IN TERMENI REALI

Contul de profit si pierdere:

.Venituri din exploatare retratate in puterea curenta de cumparare-chelt. ptr. exploatare retratate in puterea curenta de cumparare+/- castigul/pierderea din detinerea de elem monetare=Rezultatul din expl.in puterea curenta de cumparare+venituri finaciare retratate in puterea curenta de cumparare+castigul din indatorare-chelt finaciare in puterea curenta de cumparare=rezultatul curent in puterea curenta de cumparare +/- rezultatul exceptional(profit sau pierdere)in puterea curenta de cumparare=rezultatul brut al exercitiuli(profit sau pierdere)-impozit pe profit retratat in puterea curenta de cumparare=REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (PROFIT SAU PIERDERE) retratate in puterea curenta de cumparare.

METODA IN COSTURI CURENTE

se bazeaza pe costul de inlocuire drept criteriu de masura, daca acesta e mai mare decat valoarea neta de realizare se retine cea mai mare dintre aceste doua.

Contabilitatea in costuri curente pastreaza unitatea de masura nominala, dar modifica baza de evluare a activelor. Rezultatul exercitiului trebuie structurat astfel:

a)         Rezultatul din activitate(RA)= Venituri realizate-Chelt. corespondente veniturilor realizate evaluate in costuri curente

b)         Rezultat din detinerea activelor consumate(RDAC)=chelt corespondente veniturilor realizate evaluate in cost curente-chelt. coresp. veniturilor realizate evaluate in costuri istorice

c)         Rezultat din detinerea activelor neconsumate(RDAN)=activele neconsumate in costuri curente-active necons. in costuri istorice


Formula ptr. determinarea rezultatului in termeni reali:

.rezultatul contabil in costuri istorice-profitul din retratarea costului de achizitie al stocurilor-profitul din retratarea chelt. cu amortizarea-profitul din retratarea activelor de regularizare-/+rezultet(pierdere sau profit)din retratarea fond. de rulment monetar din exploatare-/+rez. (profit sau pierder)din gradul de indatorare=Rezultat(profit sau pierdere)in termeni reali

Contul de profit sau pierdere

.Rezultatul din exploatare in cost. istorice-dif. din retratarea chelt. privind amortizarea - dif. din retratarea chelt. privind consumurile -dif. din retratarea fondului de rulment monetar din exploatare=Rezultatul din expl in cost curent(piedere)+venituri financiare-chlet. financiare =rezultat curent(pierdere)+/- rezultat execptional =rezult brut al exercitului-impozit pe profit=rezultatul exercitiului.

METODA IN TERMENI REALI SAU MIXTA

Aplicarea metodi se face astfel:

Determinarea cap. proprii la deschiderea exercitiului;

Prin compararea capitalurilor proprii in costuri curente la 31.12.N cu cap. proprii la 31.12. N-1in lei la 31.12.N se determina rez net al exercitiului N in termeni reali;

Determinarea rezervei de mentinere a cap. proprii reale.

contabilitatea fuziunii sc

Def. fuziunii=operatiile financiare prin care o soc preia prin absorbtie patrimoniul altei soc sau 2 sau mai multe soc care prin unire creeaza o noua soc.

Clasificare: -fuziuneprin absorbtie totala sau partiala;-fuz. prin reuniune sau contopire.

CONTABILITATEA LICHIDARII SC

Def. =lichidarea urmeaza dizolvarii. ea cuprinde ansamblu de op. ec. si fin. prin care se realizeaza vanzarea activelor, se platesc datoriilesi se partajeaza activul net realizat din lichidare.

Cazuri de dizolvare:-trecerea timpului convenit prin ctr de soc ptr. functionarea intrep.;-realizarea ob. de activ. ptr care s-a creat sau imposibilitatea realizarii obiectivului;-falimentul;-reducerea cap. soc.sub minimul legaliar asoc nu prezinta interes ptr. completare;- reducerea nr. de actinari sub 5fara completare in 6 luni;- alte cauze.

Forme de lichidare:-lichidarea conventionala(hotarata de AGA);- lichidarea legala

Probleme financiar contabile: a) inventarierea si evaluarea patrimoniului inainte de lichidare, probl. se rezolva in baza normelor MF publice.potrivit acestei norme evaluarea se face la val de inventar care e o valoare actuala-ea este estimata in functie de pretul pietei utilitatea si starea in care se afla activulsau datoria in momentul evaluarii. Valoarea lichidativa are o determinare subiectiva, ea devine reala in mom. in care se vand activele si se platesc datoriile; b) intocmirea bilantului contabil inainte de lichidare; c) determinarea activului net pe baza rel MET. DEDUCTIVA :.activ bilantier - sursele atrase-datorii+posturile de regularizare de pasiv(ct472/473)+ct 112( fondul de participare la profit)-cont de datorii=activ net; MET ADITIONALA: .cap. social+prime de capital+ rezerve + rezultatul reportat+ rez. ex. nedistribuit sau pierderea nefinantata+subvetii ptr. investitii+provizioane reglementate+provizioane ptr. riscuri si chelt. =patrimoniu net; d) Tinerea contabilitatii se poate face- se tine in mod integral la soc in lichidare tinerea partiala la soc in lichidare si la lichidator;

e)contabilizarea op. privind lichidarea; ex: la vanzarea mijl. fixe cu ocazia lichidarii se fac inreg:- ptr. pretul de vanzare 461/512=% 7583,4427

ptr. valoarea contabila:% 281,6583=212; vanzarea stocurilor de marfuri:val. contabila 607=371; pret vanzare 411/512=% 707,4427; incasarea clientilor prinacordarea unui discont: % 667,512=411; Plata furnizorului: 401=%767,512

I. Contabilitatea op. privind partajul la lichidare

A.    Bilantul:

ACTIV

PASIV

con curen la banci

1.Partajul cap. soc:

2.Partajul celorlalte elemente:

a) partajul rezervelor legale:

456=441 380000(imp pe rezerve)

inreg 1061=%456(620.000), 441(380.000)

441=512 380.000

b) partajul profitului din lichidare 121=456 874.200

d)         impozitul pe dividente acordate din rezervele legale si din profitul de lichidare: (620.000+874.000)*5%=74710lei

e) Virarea impozit pe dividente: 446=512 74.710 lei

f) plata dividentelor nete 456=512 (620.000+874.200)-74.710

II. Falimentul unei SNC in sit in care disponibiliatile banesti rezultate din lichidare nu asigura plata datoriilor

Bilant:

A

P

Determinarea activului net=3750000-4500000=-750.000

calcularea si varsarea imp pe profit si imp pe dividente(50.000*38%=19000)

50.000

19.000

19.000

Impozit pe dividente(1.000.000+50.000-19.000)*10%=103.100

1.000.000

103.100

103.100

Inregistratrarea privin partajul activ net si al sumelor depuse de asociati ptr plata datoriilor:

-partajul cap soc: 1112=456  800.000

-partajul pierderii curente si pierderii din lichidare: (300.000+2.300.000)=2.600.000 456=121 2.600.000

-depunerea de catre asociati a sumelor necesare achit furnizorilor:2722100-1850000=872.100; 2722100=19.000+103.100+2.600.000

acoperirea pierderii de 872.000 se face

x=872.100*60%=523.260

y=872.100*40%=348.840

soldul de 4.500.000 permite achitarea furnizorilor: 401=512 4.500.000





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.