1 Prezentarea intreprinderii luata in studiu
Scurt istoric
Societatea Comerciala Betania S.R.L. a luat fiinta in data de
14.03.2000 ca urmare a hotararii judecatoresti pronuntata in sentinta din data
de 14.03.2000 Are sediul central in satul Padureni, comuna Buturugeni, judetul
Societatea are ca domeniu principal de activitate produse de panificatie si patiserie, iar ca si obiect secundar: fabricarea produselor de morarit, fabricarea produselor pentru hrana animalelor, confectionarea maturilor si periilor, comert intermediar cu materii prime articole, amimale vii, materii prime textile si cu semiproduse, comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor, comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si zaharoaselor, alte tipuri de comert cu amanuntul in magazine specializate. Toate operatiunile de comercializare a produselor realizate, obtinute de pe piata interna sau din import, se pot faptui in magazinele proprii sau inchiriate, in consignatii, targuri, piete, oboare stadioane, parcuri, stradal, in statiuni balneo-climaterice, inclusiv pe litoral precum si in alte locuri propice, independent sau in colaborare cu alti agenti economici si cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Obiectul de activitate al societatii nu este limitativ, el putand fi extins prin Decizia Asociatului Unic si cu obtinerea avizelor legale. In realizarea obiectului de activitate, societatea va putea sa incheie contracte cu parteneri romani si straini, persoane fizice si juridice, sa infiinteze societati comerciale cu participare de capital romanesc sau strain, pe baza principiului libertatii contractuale exercitat in conditiile legii in vigoare.
Capitalul social al societatii este de 000.000 lei integral subscris si varsat in numerar la constituire de catre asociatul unic. Partile sociale ale capitalului social sunt in numar de 20, a cate 100.000 lei fiecare, in valoare totala de 000.000 lei si numerotate de la 1 la 20 inclusiv. Partile sociale apartin in totalitate si exclusiv asociatului unic caruia ii apartin, de asemenea, in totalitate si exclusiv beneficiile societatii, precum si toate riscurile si consecintele pierderilor, pana la limita capitalului social. Majorarea capitalului social poate fi hotarata de asociatul unic prin emiterea de noi parti sociale reprezentand aport financiar sau in natura, prin includerea de rezerve extraordinare sau de beneficii ca si prin primirea de de noi asociati, persoane fizice si juridice, in conditiile art. 164 din Legea nr. 31/1990 modificata si completata cu Ordonanta de urgenta nr. 32/1997, modificata si completata in mai 2003.
Primirea de noi asociati se hotareste de catre asociatul unic, caz in care acestia vor trebui sa accepte de principiu statutul societatii, obiectul de activitate, dupa care se va proceda la incheierea unui contract de societate si la modificarea statutului cu privire la Adunarea Generala a Asociatilor.
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu financiar si ultimul vor incepe la data constituirii respectiv lichidarii societatii. Personalul societatii este angajat de asociatul unic, administratorii sau Comitetul de Directie (cand administrarea este realizata in aceasta forma) sau de catre Directorii executivi, pe baza contractelor individuale de munca. Nivelul salarilor se stabileste si se modifica de catre administratori, in limitele stabilite de bugetul previzionat la inceputul fiecarui an si stabilit de asociaatul unic. Administratorii vor putea delega din puterile lor personalul salariat ca si unor tette persoane cu care se vor incheie contracte civile, cu aprobarea asociatului unic. Tot asociatul unic va stabili perioada si normele de amortizare a fondurilor fixe, in functie de valoarea de achizitie si cheltuielile necesare punerii in functine. Societatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierderi care, va fi depus de administrator in termen de 15 zile de la data tinerii Adunarii Generale, la administratia financiara. Un exemplar al bilantului contabil, vizat de administratia financiara impreuna cu Contul de rezultate si rapoartele de gestiune vor fi depuse la Oficiul Registrului Comertului, care printr-un anunt va confirma depunerea acestor acte la Monitorul Oficial.
Beneficiile societatii se stabilesc prin bilant anual; din beneficiile societatii se va deduce un procent de 5 % pentru constituirea fondului de rezerva, pana cand acesta va atinge 20 % din capitalul social. Dupa plata impozitelor catre stat, beneficiul rezultat din activitatea societatii revine in intregime asociatului unic, iar acesta poate hotara ca o parte din beneficiu sa fie distribuit personalului salariat.
In data de 10 aprilie 2000 prin decizia asociatului unic si conform cu Hotararea Judecatoreasca nr. 599 din 10.04.2000 se majoreaza capitalul social cu 59600.000 lei din care : aport in natura 49600.000 lei si 100.000.000 lei conform ordinului de plata. In urma majorarii, capitalul social total este de 594.600.000 lei divizat in 5946 parti sociale in valoare de 100.000 lei fiecare, toate partile sociale cuvenindu-se asociatului unic.
Organigrama societatii
Societatea va fi administrata, potrivit deciziei asociatului unic, de unul, doi administratori, sau de un Consiliu de Administratie. Asociatul Unic va putea, de asemenea, numi directorii executivi ai societati. Administratorii si conducerea executiva isi vor exercita atributiile potrivit competentelor mandatului incredintat de asociatul unic la numire, avand puteri nelimitate de gestiune si reprezentare si drept de semnatura sociala unica in conturi la banci pe numele si la dispozitia societatii.
Atibutiile privind conducerea societatii date de lege revin, domnului Hodis Nistor, cetatean roman, nascut la data de 29.11968 in municipiul Buzau, judetul Buzau, cu domiciliul stabil in Municipiul Bucuresti, B-dul Ceahlaul, nr. 10, bl. 28, ap.18, sector 6.
Gestionarea societatii va putea fi controlata de o persoana de specialitate numita de Asociatul Unic, atunci cand aceasta va considera de cuviinta. Administratorii au obligatia sa puna la dispozitia organelor abilitate de lege, in acest sens, toate documentele si actele solicitate. Daca volumul de activitate sau actele normative financiar bancare vor impune numirea unui cenzor, asociatul unic va indica numele si toate datele acestuia.
Organigrama societatii S.C. Betania S.R.L. este prezentata in anexa 2, schema tehnologica de la aprovizionare pana la livrare in anexa 3.
Administratorul societatii stabileste pentru fiecare compartiment in parte atributiile ce ii se revin, astfel:
Compartimentul financiar contabil: actele primare sunt intocmite la sediul societatii, ca mai apoi ele sa fie prelucrate cu ajutorul calculatorului. Programul utilizat pentru aceasta este Ciel. Cielul este un program de contabilitate generala, de gestiune si bugetara, avand diverse moduri de prezentare:simplificat si avansat. Programul Ciel se livreaza impreuna cu Planul Contabil General elaborat de Ministerul Finantelor atat pentru societati comerciale cat si pentru asociatii non-profit. Programul permite adaugarea de conturi noi potrivit necesitatilor fiecarei societati comerciale sau unitati non-profit dupa caz. In istoria contabilitatii, jurnalele erau suporturi fizice pentru pastrarea inregistrarilor. }i in domeniul informaticii, jurnalul ramane un criteriu de ordonare a informatiilor contabile.
De asemenea se mai intocmesc diferite lucrari: centralizatoare cu consumuri de materii prime si materiale; situatia produselor finite realizate in cursul fiecarei luni; calculatia costurilor unitare lunare.
v Compartimentul aprovizionare: intocmeste necesarul de apovizionat pentru fiecare an, iar in cadrul acestuia pe fiecare luna si saptamana in functie de numarul de paini previzionate a se fabrica. O atentie deosebita se acorda in principal achizitionarii de grau dupa recoltarea lui de la micii producatori. O rezerva considerabila de grau asigura ca productia sa decurga fara probleme in perioada de iarna atunci cand costul de achizitie al fainii este ridicat.
v Compartimentul desfacere: desfacerea este asigurata prin magazinul propriu si prin distribuitorii individuali.
v Compartimentul productie: conducatorului procesului tehnologic ii revine sarcina sa supravegheze desfasurarea in bune conditii a procesului de productiei, respectarea retetarului, a timpului de dospire, a temperaturii de coacere etc. Tot in sarcina acestuia este intocmirea fisei de productie zilnice care cuprinde numarul de paini fabricate si a celorlalte produse de panificatie (covrigi) precum si rebuturile rezultate. Productia de paine difera in functie de cererile exprimate de vanzatoarea de la magazin precum si de distribuitorii individuali.
Particularitatile procesului tehnologic
Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii societatea se aprovizioneaza cu materia prima necesara, faina alba, de la producatorii particulari sau de la unitatile de stat. Lipsa de faina determina societatea sa cumpere grau de la producatorii particulari, din care prin macinare se obtine faina si tarate.
Painea alba simpla se obtine prin coacerea unui aluat biolobic, preparat din faina alba de grau, drojdie de panificatie, sare si apa. Fazele tehnologice de fabricatie sunt:
Pregatirea materiilor prime: faina se cerne in dospitorul de faina, in lada de faina sau direct in cuva malaxorului; cernerea se face manual cu o sita metalica sau mecanizat cu cernatorul mecanic. Drojdia dozata conform retetei de fabricatie se transforma in suspensie manual in galeata. Sarea cantarita se dizolva in apa, se lasa pentru decantarea impuritatiilor si se filtreaza printr-o sita sau tifon. Apa tehnologica este apa de retea incalzita in boilere la temperaturi diferite in functie de temperatura si calitatea fainii, a mediului si care trebuie sa se incadreze intre 36-38oC.
Dozarea materiilor prime: se face prin cantarire, numarare sau prin masurarea volumului cu vase gradate.
Preparare prospatura: la inceputul saptamanii cu cca. 4 ore inainte de inceperea lucrului se pregateste prospatura din faina, apa si drojdie in cuva malaxorului.Cantitatea de faina utilizata este de 1/3 din toata cantitatea de faina prevazuta pentru o sarja. Faina si apa se iau in raport de 3/1, iar drojdie in cantitate de 2-3 gr./kg. de faina. Componentele se malaxeaza timp de 5-7 minute; aluatul obtinut trebuie sa fie tare pentru ca fermentatia sa fie treptata si uniforma ca sa nu se dezvolte o cantitate de bacterii care duce la cresterea rapida a aciditatii. Prospatura preparata se acopera cu o panza alba si se lasa la fermentat timp de circa 4 ore la temperatura de 22-260C; este folosita apoi la prepararea maielei (plamadeala) in proportie de 5-30% fata de cantitatea de faina utilizata si in functie de cantitatea acesteia. Prospatura se prepara o data pe zi folosindu-se numai la prima sarja, la celelalte utilizandu-se maiaua matura (bas).
Preparerea maielei (plamadeala): in cuva malaxorului peste prospatura sau peste bas (maiaua matura retinuta din sarja anterioara) se adauga suspensia de drojdie, apa cu temperatura de max. 380C, se omogenizeaza si apoi se adauga treptat faina in cantitatea prevazuta in reteta. Amestecul se malaxeaxa 10 minute in functie de marimea marjei, pana se obtine un aluat omogen, bine legat, consistent, care se lasa la fermentat cca. 120 minute (timpul variaza in functie de temperatura din sala de lucru). Se masoara temperatura initiala ce trebuie sa fie de 29-300C, iar cea finala sa ajunga la 30-310C. Sfarsitul fermentarii se determina prin examen organoleptic, dupa volum si aspect - a crescut in volum de 5-3 ori, suprafata a crescut cu 3-5 cm., are o consistenta moale, o structura poroasa si miros puternic de alcool.
Prepararea aluatului: peste maiaua fermentata se adauga solutia de sare filtrata si dozata in cantitatea prevazuta in reteta pentru o sarja de aluat, cea mai mare parte de apa, dupa care se omogenizeaza prin malaxare. Se introduce treptat faina si se continua framantarea 12-15 minute, pana se obtine un aluat omogen, bine legat, cu consistenta normala care se regleza daca este necesar prin adaugarea restului de apa. Aluatul obtinut se lasa la fernentat in cuva respectiva intre 25 si 40 minute in functie de marimea sarjei si temperatura din sala de preparare. Temperatura initiala a aluatului trebuie sa fie de 31-320C, iar cea finala de 32-330C. Sfarsitul fermentarii se apreciaza organoleptic dupa volum si aspect. Aluatul bine preparat si fermentat este omogen, cu elasticitate corespunzatoare, bine afanat, cu miros specific aluatului fermentat cu drojdie. In functie de calitatea fainii se poate face o reframantare care nu trebuie sa dureze mai mult de un minut si se mai lasa la fermentat cca. 5 -10 minute.
Prelucrarea aluatului: aluatul fermentat se divizeaza manual prin taierea cu grija din cuva in bucati egale care apoi se cantaresc cu un cantar destinat acestei operatiuni la gramaj de obicei mai mare cu 10-15% decat greutatea finala a painii. Bucatile de aluat cantarite se rotunjesc usor si se lasa pe masa de lucru pentru predospire cca. 2-4 minute, apoi se modeleaza manual sub forma rotunda, ovala sau lunga sub forma de franzela. Bucatile de aluat modelate in forma finala si gramajul prestabilit se aseaza manual cu incheietura in sus, distanta dintre ele este de 4-5 cm. in panacoande captusite cu panza sau dulap dospitor. Dospirea finala dureaza 25-45 minute in functie de gramajul si forma produsului, de calitatea fainii si de temperatura din sala de fabricatie. Momentul in care bucatile de aluat au ajuns la fermentarea optima se stabileste organoleptic dupa volum si aspect, respectiv bucatile de aluat sa fie crescute in volum, moi la pipaire, elastice, prin apasare usoara sa revina la forma initiala.
Coacerea aluatului: coacerea se relizeaza discontinuu, in cuptor electric sau cu vatra de caramida. Inainte de introducerea in cuptor, bucatiile de aluat fermentat se aseaza pe trolii sau pe lopata cu incheietura in jos, mai multe sau respectiv cate una sau doua pe lopata de lemn, apoi se umecteza suprafata cu apa (spoire) cu o perie destinata exclusiv acestui scop se cresteaza sau se inteapa. Cuptorul se arde cu motorina pana la temperatura de 210-2200C . Verificarea gradului de incalzire a cuptorului se face prin citirea directa a temperaturii indicata de termometru cuptorului. Experienta obtinuta in timp determina aprecierea temperaturii optime de coacere dupa durata de ardere. Coacerea dureaza 25 - 55 minute in functie de tipul cuptorului, forma, greutatea bucatii si se aprecieaza:
dupa culoare coji care trebuie sa fie galben-maronie;
la ciocanirea coji sunetul trebuie sa fie clar, deschis;
daca se apasa pe coaja, aceasta trebuie sa revina la forma initiala;
la rupere miezul painii sa aiba temperatura de 980C.
La scoaterea din cuptor bucatile coapte se spoiesc cu peria umectata in apa.
Sortarea - ambalarea: bucatile de paine sortate dupa indici organoleptici (sa nu fie arse, deformate, lipite sau murdare la vatra, necoapte) se aseaza in navete curate de uz intern sau pe rafturi din lemn in magazia de paine in vederea racirii si depozitarii pana la livrare.
Depozitarea si livrarea: spatiile unde se depoziteaza painea sunt magazii curate, bine aerisite de unde se face vanzarea sau livrarea in ordinea fabricatiei.
Controlul cheltuielilor generale privind productia este mai dificil decat cel al cheltuielilor directe privind materii prime si forta de munca, deoarece este mai greu de identificat persoanele responsabile pentru aceste cheltuieli. Majoritatea cheltuielilor generale fixe nu sunt controlate de un anumit manager de sectie, insa deoarece cheltuielile generale variabile pot fi atribuite anumitor sectii de productie, este posibila exercitarea unui anumit control.
2 Sistemul de conturi privind salariile
Pentru evidenta relatiilor intreprinderii cu personalul sau se folosesc o serie de conturi din cadrul clasei 4 - Conturi de terti - si anume
Grupa 42 Personal si conturi asimilate
Personal salarii datorate
Personal - ajutoare materiale datorate
Participarea personalului la profit
Avansuri acordate personalului
Drepturi de personal neridicate
Retineri din salarii datorate tertilor
Alte datorii si creante in legatura cu personalul
4281 Alte datorii in legatura cu personalul
4282 Alte creante in legatura cu personalul
Grupa 43 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
Asigurari sociale
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale
4312 Contributia personalului la asigurarile sociale
4313 Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate
4314 Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate
Ajutor de somaj
4371 Contributia unitatii la fondul de somaj
4372 Contributia personalului la fondul de somaj
Alte datorii si creante sociale
4381 Alte datorii sociale
4382 Alte creante sociale
Grupa 44 " Bugetul statului, fonduri speciale si asimilate "
444 Impozit pe salarii
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
In cadrul structurilor de mai sus, toate conturile care inregistreaza datoriile au functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu datoriile create in mod curent fata de terti si se debiteaza la decontarea datoriilor. Soldul este creditor si reprezinta datoriile in curs de decontare.
Conturile care reflecta creantele functioneaza in regimul conturilor de activ. Se debiteaza la crearea creantelor asupra tertilor si se crediteaza la decontarea creantelor. Soldul este debitor si reprezinta creantele intreprinderii asupra tertelor persoane.
Pretul de evaluare si inregistrare al datoriilor si creantelor este cel corespunzator valorii nominale, egala cu suma lichiditatilor sau echivalentelor de lichiditati platite pentru valoarea de intrebuintare a contrapartidei acordate de terti sau de incasat pentru valoarea de intrebuintare a bunurilor sau a prestatiilor avansate tertilor. Daca datoriile, respectiv creantele se deconteaza fara echivalent (datoriile fiscale), valoarea nominala este egala cu sumele de plata calculate potrivit sistemului de impozitare.
Documentele contabile privind prezenta la lucru, timpul si munca prestata
Potrivit prevederilor Legii Contabilitatii nr.82 / 1991 regiile autonome si societatile comerciale, societatile agricole , societatile bancare, unitatile de asigurari sociale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant denumite in prezentele norme: unitati patrimoniale, consemneaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor in documente justificative pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si alte documente contabile dupa caz.
Pastrarea documentelor justificative si financiar-contabile se face pe o perioada de 10 ani, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.
Toate documentele comune privind activitatea financiar-contabila si modelele registrelor utilizate in contabilitate de catre toate unitatile patrimoniale sunt prevazute in - Nomenclatorul privind modelele registrelor si formularelor tipizate comune privind activitatea financiar-contabila - emis de catre Ministerul de Finante.
Sistemul de documente utilizate pentru inregistrarea opertiunilor economice privind salariile si alte drepturi de personal este format din:6
a) Stat de salarii pentru salariatii cu contract de munca
Serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii, precum si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate
Se intocmeste in 2 exemplare lunar pe sectii, ateliere, servicii etc de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord, pe baza fiselor de evidenta a salariilor, a evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihna, certificatelor medicale si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.
Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor si a elementelor componente ale acestora, inclusiv a retinerilor, se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii.
Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc., se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva. De asemenea unitatile pot sa-si stabileasca, daca necesitatile interne o cer, o alta macheta a formularului, dar care sa contina informatiile necesare unui eventual control.
Circula la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1), la casieria unitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite (exemplarul 1), la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de Casa pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate), la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2 impreuna cu exemplarul 2 al Borderoului de salarii neridicate atunci caand se solicita plata salariilor neridicate )
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil separat de celelalte documente justificative de plati (exemplarul 1) la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).
b) Stat de salarii pentru personalul angajat cu timp partial
Serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite personalulului angajat cu contract invidividual de munca cu timp partial si a retinerilor aferente, precum si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate
Se intocmeste in 2 exemplare lunar, pe baza contractului invidividual de munca cu timp partial si se semneaza pentru confirmarea exactitatii drepturilor banesti de catre persoana care intocmeste documentul.
Platile facute in cursul lunii sub forma de avans se includ in statul de salarii pentru personalulul angajat cu contract invidividual de munca cu timp partial, in vederea cuprinderii intregii sume cuvenite si pentru calculul impozitului aferent.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, (exemplarul 1) si la compartimentul care a intocmit statul de salarii pentru personalulul angajat cu contract invidividual de munca cu timp partial (exemplarul 2)
c) Lista de avans chenzinal
Serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale, ca document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste lunar de compartimentul care are aceasta atributie pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale si a intocmit lista.
Circula la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1), la casieria unitatii (exemplarul 1), la compartimentul financiar-contabil ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de Casa pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1) si la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de casa (exemplarul 1) si la compartimentul care a intocmit lista de avans (exemplarul 2).
d) Drepturi banesti- chenzina I
Serveste ca document pentru plata drepturilor banesti cuvenite salariatilor.
Se intocmeste in 2 exemplare de compartimentul care are atributia de calcul a drepturilor banesti ale salariatilor el insotind orice plata a acestora si se semneaza pentru exactitatea sumelor de persoana care a calculat drepturile banesti. Datele de identificare ale salariatului sunt prezentate in antetul formularului. Formularele poarta semnatura persoanelor autorizate sa verifice concordanta deplina dintre acestea si documentele care au stat la baza intocmirii lor. Formularul se utilizeaza la acordarea avansului, premiilor, concediilor de odihna sau a altor plati efectuate in cursul lunii.
Circula la casieria unitatii sau casierii platitori pentru efectuarea platii drepturilor banesti ale salariatilor si la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 1 al documentelor care servesc la stabilirea drepturilor cuvenite salariatilor (stat de salarii, lista de avans chenzinal, lista de indemnizatii pentru concediul de odihna).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1)
e) Imputernicire
Serveste ca document de imputernicire in vederea incasarii unor drepturi banesti de la casierul unitatii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta, iar persoana imputernicita este membru al familiei titularului sau persoana incadrata in munca la aceeasi unitate cu titularul drepturilor banesti.
Se intocmeste intr-un exemplar de catre titularul drepturilor ce urmeaza a fi incasate de la casier si se semneaza de acesta, precum si de persoana imputernicita.
Circula la seful ierarhic al titularului drepturilor banesti pentru aprobare, numai in cazul ridicarii de sume reprezentand salarii, ajutoare din fondurile de asigurari sociale, premii si alte drepturi asimilate acestora si la casierul unitatii cu ocazia platii drepturilor cuvenite catre persoana imputernicita si se anexeaza la documentul de plata a drepturilor respective.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil ca anexa la documentul de plata a drepturilor banesti.
f) Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna
Serveste ca document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizatiile cuvenite salariatilor pe timpul concediului de odihna si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate
Se intocmeste in 2 exemplare pe masura plecarii personalului in concediu de odihna, de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza datelor din fisa de evidenta a salariilor, si se semneaza pentru confirmarea realitatii datelor si exactitatii calculelor de persoana care a calculat indemnizatiile si a intocmit lista
Circula la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1), la casieria unitatii (exemplarul 1), la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de Casa, pentru inregistrare in contabilitate (exemplarul 1) si la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1) si la compartimentul care a intocmit lista (exemplarul 2).
g) Desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat
Serveste ca document de centralizare a zilelor lucratoare de concediu medical, a cazurilor pentru proteze, decese si schimbarea locului de munca, precum si a indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat.
Se intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil la sfarsitul fiecarei luni pe baza certificatelor medicale si a statelor de salarii.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil anexat la dispozitia de plata privind asigurarile sociale.
h) Ordin de deplasare (delegatie)
Serveste ca dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea, document pentru decontare de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate, document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste intr-un exemplar pentru fiecare deplasare, de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale in numerar.
Circula la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare, la persoana care efectueaza deplasarea, la persoanele autorizate la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirme sosirea si plecarea persoanei delegate si la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative, anexate la acesta de catre titular la intoarcerea din deplasare, sau cu ocazia procurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit, avaandu-se in vedere eventualele penalizari si semnand pentru verificare. De asemenea formularul este vizat de persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv si la conducatorul unitatii pentru abrobarea cheltuielilor efectuate.
In cazul in care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decat avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se intocmeste Dispozitia de plata catre casierie. In cazul in care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul primit, diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
i) Fisa de evidenta a salariatilor
Serveste ca document pentru evidenta timpului efectiv lucrat si a salariilor in vederea calcularii indemnizatiilor pentru concediul de odihna si de asemenea ca si document de evidenta a sumelor care se retin esalonat. Formularul se foloseste corelat cu statul de salarii.
Se intocmeste intr-un exemplar, lunar, de compartimentul care are atributii de calcul si stabilire a drepturilor de salarii, pe baza statelor de salarii. Coloanele de retineri ale formularului se completeaza cu sumele a caror retinere urmeaza a se face esalonat pe luni, pe baza contractelor sau altor documente legale. In cazul in care intr-o luna suma efectiv retinuta nu corespunde cu cea inscrisa in formular, suma efectiv retinuta se inscrie in aceiasi rubrica, alaturi sau sub suma trecuta pe baza contractului sau altui document legal.
Se arhiveaza la compartimentul unde se intocmeste.
4 Calcularea salariilor cuvenite personalului, intocmirea statului de salarii
Salariul de baza brut se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, precum si cu competenta si pregatirea profesionala.
Aceste salarii sunt prevazute in Contractul colectiv de munca precum si in Contractul individual de munca. In H.G. nr.1515/2003 s-a prevazut :
"Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 salariul de baza minim pe tara garantat in plata se stabileste la 3100000 lei lunar,ptr in program complet de lucru de 172 de ore in medie pe luna in anul 2005, reprezentand 18023.25 lei/ora.Stabilirea,pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca ,de salarii de baza sub nivelul celui prevazut anterior, constituie contraventie cu amenda de la 10.000.000-20.000.000 lei".
Prin legea nr. 519/2003 s-a dispus:
"Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 este de 7.68000 lei ".
Salariul net se determina scazand din venitul brut contributia la asigurarile sociale, contributia la ajutorul de somaj, contributia la asigurarile sociale de sanatate si impozitul pe salarii.
Baza de impozitare se determina scazand din venitul brut contributia la asigurarile sociale, contributia la fondul de somaj, contributia la asigurarile sociale de sanatate, cheltuielile profesionale si deducerile personale (de baza si suplimentare).
Totalul de plata se determina scazand din salariul net alte retineri cum ar fi : indemnizatia pentru concediu de odihna, avansul, chirii, imputatii, rate etc.
Elementele de calcul si decontare a remuneratiilor asa cum sunt ierarhizate in statul de salarii se prezinta astfel :[7]
● Salariul de baza( de incadrare, negociat)
(+) sporuri si adaosuri
(+) indemnizatii de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere
(+) indexarile de salarii si compensarea cresterilor de preturi
(+) salariul in natura
(-) contributia individuala la asigurarile sociale
(-) contributia la fondul de somaj
(-) contributia la asigurarile sociale de sanatate
(-) cheltuieli profesionale
(=) venit net
(-) deduceri (de baza si suplimentare)
(=) venit baza
de calcul
(-) impozit pe salarii
(=) salariu net
(venit net+cheltuieli profesionale -impozit pe salarii)
(-) avansuri acordate
(-) retineri din remuneratii datorate tertilor
(-) alte retineri datorate intreprinderii
(=) rest de
plata
Calculul drepturilor salariale si a retinerilor pentru personalul angajat cu contract individual de munca norma intreaga:
Andrei Mariana are functia de Brutar si o vechime in munca de 1 an. A lucrat in luna mai 21 de zile. Are in intretinere 1 copil.
Salariu tarifar 3100000
Spor de vechime (0 % * 3 100 000) = 0
Spor de fidelitate (0 % *3 100 000) = 0
a) Venit brut 3 100 000
b) Retineri (total) : 527000
Fd.somaj (1 % * 3 100 000) 31 000
CAS (9,5 % * 3 100 000)
CASS (6.5 % * 3 100 000) 201500
d) Venit net (a-b) 2 573 000
e) Deduceri (total) : 3 500 000
DP 3 500 000
f) Venit baza de calcul (d-e) 0
g) Impozit pe salarii (16 % * 0) 0
h) Salariu net (d + c - g) 2 573 000
i) Retineri 738 000
* Avans 500 000
j) Rest plata (h-i) 1 835 000
Calculul drepturilor salariale si a retinerilor pentru personalul angajat pe baza de contract individual de munca (de prestari servicii):
Radu Ion este angajat pe post de conducator proces tehnologic pe baza de contract invidividual de munca cu timp partial (4 ore) cu cartea de munca aflata la o alta societate.
a) Drepturi 5 000 000
b) Retineri (total): 850 000
FS 50 000
- 9,5 % CAS 475 000
- 6.5 % CASS 325 000
c) Venit baza de calcul (a-b) 4 150 000
d) Impozit pe salarii (16% * 4 150 000) 664 000
e) Salariu net (a-b-d) 3 486 000
f) Retineri 1 000 000
* Avans 1 000 000
g) Rest plata 2 486 000
Dina Relu este angajat pe post de contabil angajat cu contract invidividual de munca cu timp partial(4ore/zi) cu cartea de munca aflata in societate, avand 2 copii din prima casnicie (platind ptr acestia pensie alimentara 1 000 000)
a) Drepturi 1 500 000
b) Retineri (total): 254 500
FS 15 000
- 9,5 % CAS 142 500
- 6.5 % CASS 97 500
d) Venit net (a-b-c) 1 245 500
e) Deduceri : 2 500 000
Venit baza de calcul : 0
d) Impozit pe salarii 0
e) Salariu net (a-b+c-d) 1 245 500
f) Retineri
* Avans 0
g) Rest plata (e - f) 1 245 500
Cioaca Ana este angajata cea mai veche a firmei (spor vechime 5% si spor fidelitate 1%),avand salariu de 15 000 000 avand functia de director (vanzari),avand 3 copii in intretinere.Utilizeaza masina atat in interes personal cat si in interes de serviciu ,aceasta fiind in valoare de 200 000 000, achizitionata ,aflata in anul 2 de functionare (luna martie). Pe foaia de parcurs a autovehiculului au fost inregistrate 600 km parcursi in cursul lunii,limita maxima fiind de 500 km.
In ac luna primeste cadouri in valoare de 2 000 000 .
Angajata plateste din salariu 3 000 000 lei/luna la un fond de pensii private , (nu e impozabila in limita a 1 500 000 lei).
In baza contractului de munca beneficiaza de urmatoarele avantaje in natura:
Decontare convorbiri telefonice in limita a 1 500 000lei/luna , factura acelei luni fiind de 2 500 000;
Salariu tarifar 15 000 000
Spor de vechime (5 % * 15 000 000) = 750 000
Spor de fidelitate ( 1 % * 15 000 000) = 150 000
Avantaje :
Decontare conv telef : 2 500 000(max neimpozabil 1 500 000 =1 000 000
impozabil
Auto : 566 666 lei (val intrare auto*1.7% = 200 000 000 *1.7%=3 400 000
Lei (3 400 000 * 100/600 = 566 666)
Cadouri : 2 000 000 lei ( 500 000 impozabil )
a) Venit brut = 15 000 000+ 750 000+ 150 000+ 1 000 000 + 566 666 +
500 000 = 17 981 666 lei
b) Retineri (total) : 3 027 058
Fd.somaj (1 % * 15 000 000 ) 150 000
CAS (9,5 % * 17 981 666 ) 1 708 258
CASS (6.5 % * 17 981 666 ) 1 168 800
c) Venit net (a-b) 14 954
608
d) Deduceri (total) : 5 700 000
DP 4 200 000
e) Alte deduceri : 1 500 000
f) Venit baza de calcul (d-e) 9 254 608
g) Impozit pe salarii (16 % * 9 254 608) 1 480 737
h) Salariu net (c - g) 12 559 800
i) Retineri 738 000
* Avans 500 000
j) avantaje : (1 000 000 + 500 000 + 566 666 ) 2 066 666
k) Rest plata (h-i-j) 9 795 134
Bratu Ana se afla in concediu prenatal , avand un salariu de baza de 31 000 000 (21 zile lucratoare). Salariata are un copil in intretinere.
|
LUNA |
VENIT |
ZILE LUNA |
ZILE COTIZATIE |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
SEPTEMBRIE |
21 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
OCTOMBRIE |
22 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
NOIEMBRIE |
21 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
DECEMBRIE |
21 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
IANUARIE |
21 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
FEBRUARIE |
19 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
MARTIE |
21 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
TOTAL |
145 000 000 |
126 |
Indemnizatie : 145 000 000/126 * 85% * 21 zile = 20 541 667 Fd.somaj (1 % * 31 000 000 ) 310 000 Rest plata 20 231 667 Maia Ana se afla in concediu de crestere a copilului , avand un salariu de baza de 3 100 000. Salariata mai are un copil in intretinere , are o vechime de 2 ani. Indemnizatie : 9 211 000*85% = 7 829 350 sal mediu brut pe economie : 9 211 000 Contributie somaj: 1% *3 100 000 = 31 000 Rest plata lunara : 7 829 350 - 31 000 = 7 798 350 lei 5 Contabilitatea operatiilor privind salariile cuvenite si contarea operatiilor 5.1. Contabilitatea operatiilor privind avansurile din salarii Contabilitatea operatiilor privind avansurile din salarii se tine cu ajutorul contului 425 Avansuri acordate personalului . Acest cont are functia contabila de activ si se debiteaza in cursul lunii cu valoarea avansurilor primite de catre personal conform contractului de munca si cu valoarea avansurilor neridicate si se crediteaza in cursul lunii cu sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate. Soldul contului reprezinta avansurile platite. 452 = 5311/5121 "Avansuri acordate personalului" "casa in lei" 421 = 452 "Personal remuneratii datorate" "Avansuri acordate personalului" 5. Contabilitatea operatiilor privind impozitarea salariilor Calculul si impozitarea venitului global Potrivit O.G. nr. 7 / 2001 privind impozitul pe venit sunt considerate venituri din salarii, denumite in continuare salarii, toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului in vaarsta de paana la 2 ani. Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii : a) veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unui contract de prestari servicii; b) sumele primite de reprezentantii in Adunarea Generala a Actionarilor, in Consiliul de Administratie si Comisia de Cenzori; c) indemnizatia lunara a asociatului unic la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale; a) alte drepturi si indemnizatii de natura salariala. Nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteaza, potrivit prezentei ordonante, urmatoarele : - ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in vaarsta de paana la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala; - sumele fixe de ingrijire pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul I de invaliditate precum si pensiile de orice fel cu o valoare mai mica de 8 000 000 lei; - contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in materie; - contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico - sanitare ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; - alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator si hrana acordata potrivit dispozitiilor legale; - sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau diurnelor acordate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii in interesul serviciului, inclusiv sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului. Venitul brut din salarii reprezinta suma realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli : a) contributiile retinute, potrivit legii, pentru asigurari sociale, pentru protectia sociala a somerilor si pentru asigurarile sociale de sanatate; b) deducerea personala de baza Impozitul lunar se determina astfel : a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii aferent unei luni si deducerile personale (de baza si suplimentare) acordate pentru luna respectiva; ex: Venit net sal - (D.p.+alte deduceri)* baremul lunar (16%) b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate, pe fiecare loc de realizare a acestuia. In cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20 % asupra bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii prevazute prin lege si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc. Incepand cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luandu-se in calcul 1/2 din rata inflatiei prognozata pentru anul respectiv, aplicata la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Venitul impozabil realizat pe o fractiune de an se considera venit anual impozabil. Impozitul luanar se calculeaza prin aplicarea asupra venitului lunar impozabil a urmatorului barem de impunere : Venit brut * cota unica (16%) Contribuabilii au drept de deducere din venitul anual impozabil a unor sume sub forma de deducere personala de baza, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile. Deducerea personala de baza, incepand cu data de MF19/17 ianuarie 2005 stabilita prin art.45 lain.(2),respectiv art 73 din legea nr. 571/2003, este fixata la suma de 2 500 000 lei /luna. Suma neimpozabila pt veniturile din pensii este de 8.000.000lei Baza de calcul a impozitului se calculeaza prin rotunjire la 1.000 lei in favoarea contribuabilului. Deducere personala calculata pt cotribuabilii care nu au persoane in intretinere
Deducere personala pentru contribuabilii care au o singura persoana in intretinere :
Platitorii de venituri are obligatia sa solicite organului fiscal, pe baza de cerere, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator, formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor. Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obtinute si impozitul retinut si varsat in cursul anului, precum si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub forma de salarii. Pana la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordarii deducerilor suplimentare salariatii vor beneficia de deducerea personala de baza, urmand ca angajatorii sa efectueze regularizarea veniturilor salariale. Platitorii de venituri salariale au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii si sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator, precum si sa efectueze regularizarea acestor diferente in termen de 90 de zile de la aceasta data, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului, cu functie de baza; nu au alte surse de venit care sa se cuprinda in venitul anual global impozabil. Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a plati impozitul pe salarii la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale, dar nu mai tarziu de data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi. Sumele si transele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii, in sensul ca fractiunile sub 50 000 lei inclusiv nu se iau in calcul iar ceea ce depaseste 50 000 lei se rotunjeste la 100 000 lei. Diferentele de impozit rezultate din operatiile de regularizare influenteaza obligatia de plata pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea, rezultand impozit de virat pentru luna respectiva. Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate in timpul anului fiscal de catre angajatori, precum si deducerile personale acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit. Persoanele fizice care realizeaza si alte venituri in afara functiei de baza au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal in raza caruia isi are domiciliul o declaratia de venit global, precum si declaratii speciale pana la data de 31 martie a anului urmator celui de realizare a venitului. Termenul poate fi prelungit prin Ordin al Ministerului de Finante. Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia si se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit. Persoanele care realizeaza venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, la functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat deja operatiunile de regularizare nu au obligatia sa depuna declaratii de venit global. De asemenea contribuabilii care realizeaza venituri a caror impunere este finala nu au obligatia sa depuna declaratia speciala pentru aceste venituri. Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent si emite o decizie de impunere in intervalul stabilit anual prin ordin al Ministerului finantelor publice. In aceasta decizie organul fiscal stabileste si diferentele de impozit anual ramase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determina prin scaderea din impozitul anual datorat a obligatiilor reprezentand plati anticipate cu titlu de impozit. Un exemplar de Fisa fiscala pentru salariatii incadrati cu carte de munca asemenea un formular pentru declararea impozitului global sunt prezentate in anexele nr. 4 si respectiv 5 5.3. Contabilitatea operatiilor asimilate salariilor 5.3.1. Contributia unitatii si personalului la asigurarile sociale In conformitate cu prevederile Legii nr 19 / 2001 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale persoanele juridice si fizice care folosesc personal salariat au obligatia de a contribui la formarea fondului de asigurari sociale de stat. In sistemul public sunt contribuabili, dupa caz : a) Asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; b) angajatorii; c) ANOFP care administreaza bugetul fondului pentru ajutorul de somaj. Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale astfel : 31.5 % pentru conditii normale de munca; 36.5 % pentru conditii deosebite de munca; 41.5 % pentru conditii speciale de munca; Contributia la asigurarile sociale se suporta astfel : * de catre asigurati, sub forma contributiei individuale de asigurari sociale care reprezinta aproximativ 1/3 (9.5%)din cota de contributie de asigurari sociale, stabilita anual pentru conditii normale de munca; * de catre angajator, sub forma contributiei datorate de angajatori, care reprezinta diferenta fata de contributia individuala de asigurari sociale, pana la nivelul cotelor de contributie de asigurari sociale stabilite in functie de conditiile de munca. In anul 2004 cota de contributie la bugetul asigurarilo pentru somaj datorata de angajatori , prevazuta in art. 26 din legea nr.76/2002,cu modificarile si completarile ulterioare este de 3%. Cota de contributie la bugetul asigurarilor pte somaj datorata de persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj,prevazuta in art. 28 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare este in anul 2004 de 4%. Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie : - salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul individual de munca, pentru personalul angajat cu carte de munca si personalul angajat cu contract invdividual de munca cu timp partial; - venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic decat de 1/4 din salariul mediu brut lunar pe economie. Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie. Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguratii cu contract individual de munca si cei angajati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari servicii. Baza de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute pe economie. Contributia la asigurarile sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentaaand: a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta; b) drepturile platite in cazul desfacerii contractului individual de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detasare si de transfer, drepturile de autor, in limitele legale; d) sumele obtinute in baza unui contract de prestari servicii de catre persoanele care au incheiate contracte individuale de munca; e) sumele reprezentand participarea salariatilor la profit; f) premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Contributia individuala de asigurari sociale se retine integral din salariul asiguratilor si se vireaza lunar de angajator. Angajatorul calculeaza si vireaza lunar contributia de asigurari sociale impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati. Termenul de plata al contributiei de asigurari sociale este data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs dar nu mai tarziu de data de 20 ale lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata. In situatia in care in perioada in care asiguratului i s-a retinut contributia de asigurari sociale, iar angajatorul nu si-a achitat contributia in calitatea sa de contribuabil pe o perioada mai mica de 6 luni, asiguratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de legea in vigoare. De asemenea angajatorul are obligatia sa intocmeasca -Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat-, anexa nr. 1.2 si -Declaratia privind evidenta nominala a asiguratiilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat- anexa 1.1 din Legea 19/2001. Declaratiile se depun Casele de asigurari sociale pana la data de 20 ale lunii urmatoare pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale. Un model al celor doua declaratii sunt prezentate in anexa nr. 7. In conformitate cu prevederile Legii nr.19 / 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale asiguratii sistemului public au dreptul, in afara de pensii la : 1. Indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca; Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; 3. Indemnizatii de maternitate; 4. Indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav; 5. Ajutor de deces . De aceste drepturi beneficiaza asiguratii care au un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni, realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului. Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni. Se determina apoi media zilnica a bazei de calcul prin raportarea mediei lunare la numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda indemnizatia. Cuantumul indemnizatiilor de asigurari este egal cu produsul dintre media zilnica si procentele prevazute de lege multiplicat cu numarul de zile lucratoare din concediul medical sau concediul pentru cresterea copilului : Suma veniturilor din ultimele 6 luni pentru care s-a achitat CAS
* Procent * Numarul de zile lucratoare din concediul medical 1. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca Aceasta indemnizatie se acorda pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii si cauzata de boli profesionale si accidente de munca. Indemnizatia pentru incapacitate de munca se suporta astfel : A. De catre angajator in functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii temporare de munca, astfel : a) pana la 20 de angajati, din 1 zi pana in a 7-a zi de incapacitate; b) intre 21 - 100 de angajati, din 1 zi pana in a 12-a zi de incapacitate; c) peste 100 de angajati, din 1 zi pana in a 17-a zi de incapacitate. B. De bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu : a) prima zi de incapacitate temporara de munca in cazul somerilor, persoanelor care realizeaza prin cumul venituri brute pe an calendaristic echivalente cu cel putin 3 salarii medii brute pe economie; b) ziua urmatoare celor suportate de angajator si paana la data incetarii incapacitatii temporare de munca sau pensionarii. Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de cel mult 180 de zile in interval de 1 an socotit din prima zi de imbolnavire. Incepaaaaand cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi paana la 180 de zile cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale. Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este mai mare in cazul unor boli speciale si se diferentiaza astfel: - 1 an, in intervalul ultimilor 2 pentru TBC pulmonara si unele boli cardiovasculare; - 1 an, cu drept de prelungire pana la 1 an si jumatate in intervalul ultimilor 2 ani pentru TBC meningeala, inclusiv a glandelor suprarenale, precum si pentru SIDA si cancer de orice tip; - 1 an si jumatate in intervalul ultimilor 2 ani pentru TBC pulmonara operata si osteoarticulara; - 6 luni cu posibilitatea prelungirii pana la 1 an in ultimii 2 ani pentru alte forme de TBC extrapulmonara. In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile dar nu mai mult de 90 de zile. Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea unui procent de 75 % la baza de calcul. Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boala profesionala, accident de munca, TBC, SIDA, cancer de orice tip si boala infectocontagioasa este de 100 % din baza de calcul. Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, in sistemul public asiguratii pot beneficia de : indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca; indemnizatie pentru reducerea timpului de munca; indemnizatie pentru carantina; ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si alte produse ortopedice care nu sunt suportate de la asigurarile sociale de sanatate; tratamentul balnear care nu este suportat de la asigurarile sociale de sanatate; reabilitare profesionala. Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu mai pot lucra in conditiile de la locul de munca anterior producerii riscului, pot trece temporar in alta munca si primesc indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca. Indemnizatia se acorda daca la noul loc de munca asiguratul realizeaza un venit salarial brut lunar inferior medie veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare riscului. Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu 1/4 din durata normala se acorda asiguratilor cu Contract individual de munca care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca. Cuantumul lunar al celor doua indemnizatii este egal cu diferenta dintre baza de calcul si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului de munca, fara a depasi 25 % din baza de calcul. Indemnizatia pentru carantina se acorda salariatilor carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase pe durata stabilita prin certificatul eliberat de inspectorul de sanatate publica. Cuantumul lunar al indemnizatiei este 75 % din baza de calcul. Aceste indemnizatii se suporta integral de la bugetul asigurarilor sociale. 3. Indemnizatia de maternitate Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatia de maternitate. Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul de lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina incepand cu luna a 6-a. In cazul in care copilul se naste mort sau moare in perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia. Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85 % din baza de calcul si se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale. 4. Indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului Asiguratii au dreptul la : a) Indemnizatii pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani; b) Indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, paana la implinirea varstei de 18 ani. Durata de acordare a indemnizatiei este de 14 zile calendaristice pentru 1 copil. Cuantumul lunar indemnizatiei este de 85 % din baza de calcul si se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat. 5. Ajutorul de deces In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul in conditiile dreptului comun, sau in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual si nu poate fi mai mic decat valoarea salariului mediu brut pe economie in vigoare. Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui membru de familie aflat in intretinerea sa (sotul, copii proprii, copii adoptati, parintii sau bunicii oricaruia dintre soti) si care nu are un drept propriu de asigurari sociale. Cuantumul ajutorului in acest caz este de 1/2 din cuantumul salariului mediu brut pe economie. Ajutorul de deces se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale. Contabilitatea privind contributia angajatorului si a asiguratului la asigurarile sociale de stat se tine cu ajutorul conturilor 4311 -Contributia unitatii la asigurarile sociale- si respectiv 4312 -Contributia personalului la asigurarile sociale-. Conturile au functia contabila de pasiv si se crediteaza prin contributiile angajatorului si a asiguratului la asigurarile sociale si se debiteaza prin sumele virate la bugetul asigurarilor sociale si in cazul angajatorului cu sumele datorate personalului ce se suporta din asigurarile sociale. Soldul conturilor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de stat. Contributia unitatii SI personalului la asigurarile sociale de sanatate Conform Legii nr. 145 / 1997 privind asigurarile sociale de sanatate constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate se face din contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat precum si din contributia asiguratilor. Conform art 53 din lege persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat trebuie sa plateasca contributia pentru asigurarile sociale de sanatate de 7 % din fondul total brut de salarii. Contributia asiguratilor la asigurarile sociale de sanatate se calculeaza, potrivit aceleiasi legi prin aplicarea cotei de 6.5 % la salariul brut realizat de fiecare asigurat. Termenul de plata este ziua lichidarii drepturilor salariale dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare. De asemenea ca si in cazul contributiei la asigurarile sociale de stat, angajatorul are obligatia sa intocmeasca si sa depuna la Casele de asigurari de sanatate, lunar, -Declaratia privind obligatiile de plata la fondul de asigurari de sanatate-, pana la data de 20 ale lunii urmatoare pentru care se plateste contributia, impreuna cu ordinul de plata aferent virarii contributiei la buget. Anual angajatorul are obligatia sa depuna si -Lista nominala a asiguratilor-, iar trimestrial -Lista persoanelor intrate in activitate- si respectiv -Lista persoanelor iesite din activitate-. Un model al acestor declaratii este prezentat in anexa nr. 7. Contabilitatea operatiilor privind contributia angajatorului si a asiguratului la asigurarile sociale de sanatate se tine cu ajutorul conturilor Contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate" si respectiv Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate". Conturile au functia contabila de pasiv si se crediteaza cu obligatia de plata a angajatorului respectiv a asiguratului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Se debiteaza cu sumele varsate la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Soldul contului reprezinta sumele datorate la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. . Contributia unitatii SI personalului la fondul de somaj Conform Legii nr. 76 / 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca fondurile acestui buget sunt formate din : * contributia angajatorului la bugetul asigurarilor pentru somaj in cota de 3.5 % aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca cu timp partial sau norma intrega * contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj in cota de 1 % aplicata asupra salariului de baza lunar tarifar pentru asiguratii angajati pe baza de contract individual de munca cu timp partial sau cu norma intrega. Termenul de plata al contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj este la cel mult 5 zile de la : - data stabilita pentru plata drepturilor salariale in cazul angajatorilor care platesc aceste drepturi o data pe luna; - data stabilita pentru plata chenzinei a II-a. Unitatea are obligatia depunerii lunare la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca Judetene -Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj- insotita de -Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor sI a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj-. Termenul de depunere este pana la data de 20 ale lunii urmatoare pentru care se plateste contributia. Un model al celor doua declaratii este prezentat in anexa nr. 8. Contabilitatea operatiilor privind contributia angajatorului si a asiguratului la bugetul asigurarilor pentru somaj se tine cu ajutorul conturilor 4371 -Contributia unitatii la fondul de somaj- si respectiv 4372 -Contributia personalului la fondul de somaj-. Conturile au functia contabila de pasiv si se crediteaza cu obligatia de plata a angajatorului respectiv a asiguratului la bugetul asigurarilor pentru somaj. Se debiteaza cu sumele varsate la bugetul asigurarilor pentru somaj. Soldul contului reprezinta sumele datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj . Alte datorii la fondurile speciale 1. Fondul risc, accidente, boli profesionale 8 - se constituie de catre toti agentii economici care utilizeaza forta de munca angajata cu Contract individual de munca. Baza de calcul este formata din fondul de salarii brut realizat. Cota de impozit este de 0.5 % aplicata asupra bazei de calcul. Lunar societatea are obligatia de a intocmi si de a depune la organul fiscal o declaratie ce cuprinde obligatiile societatii catre bugetul de stat. Termenul de depunere al declaratiei este pana la data de 20 ale lunii urmatoare pentru care se plateste contributia, se regaseste pe aceasi declaratie cu cea de CAS. Contabilitatea fondului special de risc, accidente, boli profesionale se tine cu ajutorul contului 447 -Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate-, care se dezvolta pe analitic special. Comisionul la Camera de munca - este datorat de toti agentii economici care utilizeaza forta de munca angajati cu Contract individual de munca, pentru pastrarea si completarea cartilor de munca a salariatilor. Comisionul este perceput de Inspectoratele teritoriale de munca in urmatoarele cote : ● 0,75 % aplicat asupra fondului de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca ale propriilor angajati; ● 0,25 % aplicat asupra fondului de salarii, pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate in carnetele de munca de catre inspectorii de personal angajati de unitate. . Retineri din salarii datorate tertilor Retinerile din salariile personalului reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate sau alte obligatii datorate tertilor se efectueaza ca urmare a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii. In cazul imputatiilor, termenul de evitare a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cand cel in drept sa emita decizia a luat cunostinta de producerea pagubei. Decizia de imputare se comunica celui in cauza in termen de 15 zile. Suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din salariu, precum si din orice alte sume ce se cuvin persoanei in cauza din partea unitatii la care aceasta lucreaza. Retinerile nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul net lunar, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza, jumatate din salariu. Contabilitatea retinerilor din salarii se tine cu ajutorul contului 427 -Retineri din remuneratii datorate tertilor-. Contul are functia contabila de pasiv: se crediteaza cu sumele retinute de la salariati, datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate sI alte obligatii fata de terti. Se debiteaza cu sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din salarii. Soldul contului reprezinta sumele retinute de la salariati, datorate tertilor. . Alte datorii si creante in legatura cu personalul Contabilitatea altor datorii si creante cu personalul se tine cu ajutorul contului 428 -alte datorii si creante in legatura cu personalul-, care se dezvolta pe analitice dupa cum urmeaza: 4281 "Alte datorii in legatura cu personalul" si respectiv 4282 "Alte creante in legatura cu personalul". Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor, iar soldul debitor sumele datorate de salariati. Monografie contabila privind creantele si datoriile societatii in legatura cu personalul, asigurarile si protectia sociala 1) Se inregistreaza avansurile acordate personalului conform listei de avans chenzinal in suma de 3.500.000 lei:
2) Se inregistreaza valoarea echipamentelor de protectie distribuite salariatilor si TVA aferenta:
3) Se inregistreaza statul de salarii pe luna aprilie pentru angajatii cu contract individual de munca cu norma intreaga;
4) Se inregistreaza retinerile pe statul de plata al salariatilor cu contract individual de munca cu norma intreaga:
5) Se contabilizeaza salariile neridicate in termen legal:
6) Se platesc salariile neridicate la termen:
7) Se inregistreaza lista de indemnizatii suportate din bugetul asigurarilor sociale:
8) Se achita obligatiile salariatilor angajati cu contract de munca la bugetele statului:
9) Se platesc salariile nete cuvenite personalului angajat cu contract partial de munca:
10) Se calculeaza si se contabilizeaza CAS suportat de angajator:
11) se contabilizeaza CASS datorat de angajator :
12) Se inregistreaza Fd. somaj datorat de angajator: (55600000 * 3 % = 1668000)
13) Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de solidaritate pentru handicapati (55600000 * 0.5 % = 278000)
14) Se inregistreaza comisionul pentru Camera de munca:
15) Se platesc datoriile la Camera de munca si fondul de boli profesionale, risc si accidente:
16) Se deconteaza datoriile angajatorului catre bugetele statului:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.com