UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZARE INFORMATICA DE GESTIUNE

MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL(CIG)

Cyrom.Romania este o sucursala a Cyrom Group Austria. Fiind o unitatea care are ca domeniu de activitate comertul en-gros si en-detail a bauturilor alcoolice si nealcoolice,cafea,ceai,cacao, legume fructe,alimente conservate. Contablitatea Cyrom Romania se tine in conformitate cu prevederile legale in vigoare si metodei contablitati.
Contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, avand ca obiect principal furnizarea informatiilor utile atat pentru necesitati proprii cat si in relatiile cu clientii,furnizorii,bancile,organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.

In acest sens contabilitatea financiarea beneficiaza de un plan de conturi,de instructiuni de aplicare a planului de conturi, de structura jurnalelor de inregistrare,etc,inclusiv de structura lucrarilor de sinteza.

Pentru contabilitatea financiara in planul de conturi sunt rezervate clasele de conturi 1 la 7.

Contabilitatea interna de gestiune are ca scop evidenta analitica a procelor interne ale unitatii patrimoniale care produc transformari cantitative si calitative in masa patrimoniului.

Pentru contabilitatea interna de gestiune este rezervata in planul de conturi clasa 9.

Contabilitatea interna de gestiune nu este normata. Ea apare ca un instrument necesar conduceri unitatii patrimoniale.

Modul de organizare a contabilitati interne de gestiune este la latitudinea fiecarei unitatii patimoniale, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare ale acestuia.

Cu toata opozitia intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune, intre ele exista totusi o legatura in sensul ca ambele se bazeaza pe acelasi date din documente, contabilitatea de gestiune preia numeroase informatii colectate de contabilitatea financiara iar elaborarea documentelor contabile de sinteza se sprijina si pe aportul contabilitati de gestiune.

Obiectul central al contabilitati Cyrom Romaniaeste descrierea unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelui unitatii. Obtinerea si prezentarea situatiilor care sa reflecte aceasta imgine fidela are loc numai in conditiile respectarii princiilor care guverneaza contabilitatea, ce constituie cadrul conceptual, instrumental de perfectionare si normalizare a contabilitati, fundamentat de regulile prudentei, legalitati si sinceritati care au in esenta o serie de principii contabile acceptate unanim. Acestea sunt :principiul prudentei, principiul permanentei metodelor, principiul continuitati activitatii, principiul independentei exercitiilor, principiul contuitati activitatilor, principiul intangibilitatii bilantului de deschidere, principiul necompensarii costurilor istorice, principiul importantei relative,principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile, principiul imagini fidele,principiul sinceritati. Principiile mentionate sunt rezultatul practicii contabile mondiale. Ele sunt asezate la baza normalizari contabilitii de catre Comisia International a Standardelor Contabile I.A.S.C. si apoi de catre Directivele Comunitatii Economice Europene.

Circulatia documentelor justificative

Pentru asigurarea circulatiei a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate , precum si pentru tinerea la zi a contabilitati,normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice se recomanda ca directorul financiar- contabil,contabilulu sef sau o alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie si sa intocmeasca graficul de circulatie a documentelor justificative.

La intocmirea graficului se va tine seama de normele de utilizare a formularelor. Graficul se aproba de administrator sau de persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului.

Graficul de circulatie a documentelor justificative contine :

denumirea documentelor ;

persoanele care poarta raspunderea intocmirii documentelor ;

data intocmirii si termenul stabilita pentru predarea documentelor;

numarul de exeplare si destinatia acestora ;

alte elemente care se apreciaza ca fiind necesare ;

Bonul de miscare a mijloacelor fixe:

a)     serveste ca document justificativ

de predare- primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale unitatii : sectie, serviciu, brigada, unitati subordonate etc ;

de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului dela sectia sau subunitatea predatoare la cea primitoare ;

de inregistrare in evidenta tinuta de responsabilul cu mijloace fixe la locurile de folosinta si in contabilitate ;

b)     se intocmeste in doua exeplare de catre persoana desemnata de compartimentele administrativ, mecanic-sef, energetic-sef, etc ;

c)     circula ;

la persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitati patrimoniale( ambele exeplare) ;

la sectia (serviciul ,brigada, atelierul, subunitatea) predatoare (ambele exemplare) ,pentru semnare de predare, de catre responsabilul cu mijloacele fixe,si de primire, de catre delegatul sectiei,serviciului etc.primitor ;

la sectia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) primitoare (inpreuna cu mijlocul fix), pentru inregistrarea in evidenta la locul de folosinta (exemplarul1) ;

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix (exeplarul 2) ;

d)     se arhiveaza :

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul1) ;

la compartimentul care tine evidenta mijloacelor fixe (exemp.2)

Procesul-verbal de receptie

a)     serveste ca document de :

inregistrare in evidenta operative si in contabilitate;

consemnare a stadiului in care se afla obiectul de investitii;

aprecierea a calitatii lucrarilor privind obiectul de investii;

aprobare a receptiei;

b)     se intocmeste ,

in trei exemplare, la data punerii in functiune a mijlocului fix,de catre secretarul comisiei pentru receptionare obiectelor de investitii,in prezenta membrilor comisiei, care este formata din presedinte, specialisti-consultanti asistenti la receptie;

c)     circula :

la persoanele care fac parte din comisie(exemplarele 1,2 si 3) ;

la compartimentul care efectueaza controlul financia preventiv (exemplarul 2) ;

la compartimentul financiar-contabil, pentru verificare si inregistrare(exemplarele2 si 3) ;

d)     se arhiveaza :

la furnizor (antreprenor), la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 si 3) ;

la beneficiar, la compartimentul financiar-contabil (exeplarul 1).

Factura fiscala. Este un formular cu regim special de tiparire, inscriere si numerotare.

Factura fiscala :

a)   serveste ca :

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a serviciilor prestate ;

document justicativ de inregistrare in contabilitatea prestatorului si a cumparatorului(abonatului) ;

b)   se intocmeste

intru-un singur exemplar tiparit(exemplarul1), la prestarea serviciilor ;

c)   circula ( pe support electronic sau exemplarul tiparit, dupa caz) :

la prestator ;

la compartimentul care efectueaza monitorizarea serviciilor prestate(compartimentul facturare,casierie) ;

la compartimentul autorizat sa dispuna incasari in conturile bancare ale societatii ;

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate ;

la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv ;

la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii si inregistrarea in contabilitate ;

d)   se arhiveaza :

la prestator ;

la compartimentul financiar- contabil sau la compartimentul facturare, casierie ;

la cumparator /abonat ;

la compartimentul financiar-contabil(exeplarul tiparit).

Reconstituirea documentelor justificative si financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse Operatiunile privind evidenta si gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale si banesti si a altor valori ale contribuabililor se considera valabile numai daca sunt justificate cu documente originale, intocmite sau reconstituite potrivit legii.

In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile si justificative, contribuabilul va lua masuri de reconstituire a acestora in termen de cel mult 30 de zile de la constatare.

Contribuabilul care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative ori financiar-contabile are obligatia sa incheie un proces-verbal care sa cuprinda: - datele de identificare a documentului disparut; - numele si prenumele persoanei responsabile cu pastrarea documentului; - data si imprejurarile in care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Persoana responsabila este obligata ca o data cu semnarea procesului-verbal sa dea o declaratie scrisa asupra imprejurarilor in care a disparut documentul respectiv. Ori de cate ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune sunt incunostintate imediat organele de urmarire penala.

Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire, intocmit separat pentru fiecare caz.

Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate, dupa caz; - copie de pe documentul reconstituit; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - declaratia persoanei responsabile. In cazul in care documentul disparut provine de la un alt contribuabil, reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis documentul, la cererea scrisa a contribuabilului care a cerut documentul.

In acest caz unitatea emitenta va trimite contribuabilului care a primit documentul, in termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit.

Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea 'Reconstituit', cu specificarea numarului si a datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea. Documentele astfel reconstituite constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de calatorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla. In acest caz vinovatii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suporta paguba, sumele respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale.

Gasirea ulterioara a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anuleaza eventualele sanctiuni disciplinare sau penale, insa poate constitui motiv de revizuire a acestora, in conditiile legii.

Pentru pagubele generate de disparitia, sustragerea sau distrugerea documentelor se pot stabili raspunderi materiale, care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea si gasirea acestora.

In cazul gasirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaza pe baza unui proces-verbal impreuna cu care se ataseaza la dosarul de reconstituire.

Formularele cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, pierdute sau sustrase, se declara nule in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, dupa sesizarea organelor de drept

Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:

respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;

posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul.

Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat.

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.

Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le indeplineste:

functia de generalizare a datelor contabilitatii;

functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;

functia previzionala.

1) Functia de generalizare a datelor in ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale.

2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.

Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, managerii unitatilor patrimoniale analizeaza periodic situatia economico-financiara, pe baza bilantului contabil, a anexelor sale si a raportului de gestiune, componente de baza ale darii de seama contabile.

3) Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. In acest scop, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele urmatoare se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a rezultatelor din perioada considerata baza de raportare.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un moment dat,indicand si marimea rezultatului .Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare coontabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii.Acest instrument este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.

In aceasta optica,inteprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la baza:

- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite genericVENITURI;

- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete, denumite cheltuieli.Aceasta reprezinta, in fapt, renumerarea factorilor de productie

Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.

In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului.Astfel, profitul poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric.

In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).

Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:

-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)

-sub forma de lista(schema verticala)

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.

Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului.

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului.

Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.

Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme de cont de profit si pierdere.

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN NORMALIZAREA CONTABILA INTERNATIONALA

Organismul international de normalizare contabila (IASC) , considera contul de rezultate ca un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara.

In "Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare" denumit uzual Cadru conceptual, IASC a definit elementele care masoara performanta intreprinderii:

veniturile

cheltuielile

Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.

In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:

cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor, cheltuielile de personal, etc.

pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofe

naturale, din vanzarea activelor imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii.

Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului respectiv.

Situatia Modificarilor Capitalului Propriu

-lei-

Denumirea elementului	Sold la inceputul exercitiului financiar 2006	Cresteri		Reduceri		Sold la data de 31.12.2006
		Total, din care:	Prin transfer	Total ,din care:	Prin transfer
A
Capital social subscris si varsat
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Reserve statutare sau contractuale
Reserve reprezentand surplusul realizat din reevaluare
Alte reserve(dividende prescrise)
Profitulrepartizat la dividende, din rezultatul reportat al anului 2005
Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29(sold debitor)
Cheltuieli generate de interpretarea eronata a unor prevederi din legislatia fiscala
Pierderi contabile aparute ca urmare a armonizarii legislatiei contabile romanesti cu legislatia europeana(sold debitor
Profitul sau pierderea exercitiului financiar 2006 - Profit repartizat
Total capitaluri proprii

-lei-

Cresteri de Capital Propriu in anul 2006 31.262.41

reserve din reevaluare  16.522.38

rezerve legale constituite din profitul realizat

in anul 2006 conform legislatiei in vigoare 861.20

repartizarea din profitul anului 2005 pentru

surse proprii de finantare  1.245.51

dividende platite, dar neridicate, din anul 2002,

prescrise si trecute la reserve cu aprobarea AGA 43.84

profitul de repartizat afferent 2006, dupa

constituirea rezervei legale : 12.589.46

profit net realizat in 2006 : 13.450.688

rezerva legale constituita : 861.201

profit de repartizat 12.589.467

-lei-

Reduceri de Capital Propriu in anul 2006: 5.256.66

profitul repatizat la dividende, din rezultatul

reportat al anului 2005  5.154.00

pierderea contabila provenita din interpretarea

eronata a unor prevederi din legislatia fiscala, din

anii anteriori  102.65

Politica de contabilitate reprezinta o totalit Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate constituie o parte integranta a rapoartelor financiare si trebuie sa fie elaborata de fiecare intreprindere care desfasoara activitate de intreprinzator si este inregistrata in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurala si forma organizatorico-juridica a acesteia (cu exceptia organizatiilor bugetare).

Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata de conducatorul intreprinderii.

Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea 'conventie' inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

In S.N.C. 1 'Politica de contabilitate' sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii: continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor.

Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

De exemplu, S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung' recomanda cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

- metoda casarii liniare;

- metoda proportional volumului produselor (serviciilor);

- metoda soldului degresiv;

- metoda degresiva cu rata descrescatoare.

La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

S.N.C. 18 'Venitul' prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzactie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea varianta, care permite determinarea mai exacta a marimii venitului obtinut in cursul perioadei de gestiune.

Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate sa difere esential la diverse intreprinderi. Variantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor, veniturilor si cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei intreprinderi sau sa fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, in conformitate cu S.N.C. 2 'Stocurile de marfuri si materiale', evaluarea materialelor poate fi efectuata prin trei metode: de identificare, FIFO si costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. Metodele FIFO si costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale.

Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele Republicii Moldova trebuie sa aplice politica de contabilitate adoptata de intreprindere si sa respecte concomitent regulile contabilitatii care sunt in vigoare in tara respectiva.

Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat.

Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de S.N.C. 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei.

Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora.

Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa in toate cazurile politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot sa nu cuprinda informatii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificari, incepand cu data prezentarii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate

Daca politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in baza conventiilor fundamentale ale contabilitatii stabilite de S.N.C. 1 'Politica de contabilitate', acestea pot sa nu fie publicate in rapoartele financiare. In cazul formarii politicii de contabilitate in baza conventiilor care difera de cele prevazute de standardul mentionat, atare conventii, impreuna cu cauzele aplicarii acestora si evaluarea lor in expresie valorica, trebuie sa fie dezvaluite detaliat in rapoartele financiare.

Modificarile introduse in politica de contabilitate care influenteaza substantial evaluarea si luarea deciziilor de catre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificari, precum si evaluarea consecintelor acestora in expresie valorica urmeaza sa fie publicate distinct in nota explicativa la rapoartele financiare.

Dezvaluirea politicii de contabilitate nu justifica reflectarea gresita sau inexacta a informatiilor si nu exonereaza conducerea intreprinderii de raspundere pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.

Mai jos este prezentat un model de politica de contabilitate a intreprinderii (varianta prescurtata).

Principalele tipuri de activitati desfasurate de S.A.

. servicii complexe de curatare chimica si vopsire a hainelor;

. lustruirea, tabacirea, vopsirea blanurilor, curatarea articolelor de puf si pene, curatarea covoarelor si presurilor;

. reparatia si confectionarea confectiilor;

. spalarea lenjeriei;

. fabricarea si vanzarea marfurilor de larg consum;

. organizarea gospodariei auxiliare si vanzarea produselor agricole;

. confectionarea constructiilor si a altor articole metalice pentru populatie si intreprinderi;

. prestarea serviciilor de reparatie a utilajului, transportului auto;

. executarea lucrarilor de constructii-montaj, reconstructii, reparatii capitale, fixarea, refacerea, modernizarea tuturor felurilor de constructii;

. prestarea serviciilor de transport auto.

Contabilitatea patrimoniului, datoriilor si operatiunilor economice se tine in forma naturala si in expresie baneasca prin reflectarea completa, continua, documentara si interdependenta a acestora.

Elaborarea politicii de contabilitate se bazeaza pe urmatoarele conventii si principii:

. continuitatea activitatii;

. permanenta metodelor;

. specializarea exercitiilor;

. prudenta;

. prioritatea continutului asupra formei;

. esentialitatea.

Responsabilitatea pentru organizarea si tinerea contabilitatii o poarta conducatorul societatii pe actiuni, care creeaza conditiile necesare pentru organizarea corecta a contabilitatii, pentru intocmirea si prezentarea oportuna a rapoartelor, asigura indeplinirea riguroasa de catre toate subdiviziunile cu profil economic a cerintelor contabilului-sef privind intocmirea documentelor si prezentarea informatiei necesare pentru tinerea evidentei si completarea rapoartelor financiare.

Contabilul-sef asigura controlul si reflectarea in conturile contabile a tuturor operatiunilor economice efectuate, prezentarea informatiei operative si intocmirea rapoartelor financiare in termenele stabilite, poarta raspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilitatii. 

Variantele si metodele alese de organizare a contabilitatii

Activele nemateriale se reflecta in contabilitatea financiara la valoarea de intrare, care cuprinde:

a) valoarea de procurare a activelor nemateriale;

b) impozitele si taxele nerecuperabile in conformitate cu legislatia in vigoare;

c) cheltuielile de aducere a activului nematerial in stare de lucru pentruutilizarea acestuia dupa destinatie.

Pentru activele nemateriale, la care nu poate fi stabilita cert durata de utilizare, amortizarea se calculeaza prin metoda liniara

Mijloace fixe

In cazul intrarii, mijloacele fixe sunt reflectate in contabilitate la valoarea de intrare, care este egala pentru:

a) mijloacele fixe create la intreprindere - cu valoarea efectiva, inclusiv impozitele nerecuperabile prevazute de legislatia in vigoare;

b) cladirile si constructiile executate in antrepriza - cu valoarea contractuala a obiectului, inclusiv impozitele prevazute de legislatia in vigoare;

c) mijloacele fixe procurate contra plata de la alte intreprinderi si persoane fizice:

. cladiri si constructii - la valoarea de cumparare plus cheltuielile legate de reparatie si aducerea acestora in stare de lucru;

. masini si utilaje - la valoarea de cumparare si cheltuielile privind procurarea acestora (asigurarea, taxele vamale, impozitele si taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport), cheltuielile de montare, instalare, experimentare etc.;

d) mijloacele fixe procurate pe calea schimbului (barter) - cu valoarea activelor primite pe calea schimbului sau predate pentru schimb;

e) mijloacelor fixe primite gratuit - cu valoarea obiectelor stabilita in actele de primire-predare.

Valoarea uzurabila a unei unitati (a obiectului de inventar) de mijloace fixe se determina reiesind din valoarea de intrare a obiectului cu minusul valorii ramase probabile.

Valoarea ramasa probabila a mijloacelor fixe este determinata:

. pentru cladiri si constructii;

. pentru celelalte mijloace fixe

Stocuri de marfuri si materiale

Stocurile de marfuri si materiale, cu exceptia obiectelor de mica valoare si scurta durata, sunt reflectate in rapoartele financiare la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. In contabilitatea curenta evaluarea acestora se efectueaza dupa metoda costului mediu ponderat.

Obiecte de mica valoare si scurta durata

Obiectele de mica valoare si scurta durata cuprind activele a caror valoare nu este mai mare de 1 000 lei sau a caror durata de exploatare nu este mai mare de un an, indiferent de valoarea acestora.

Valoarea de intrare a obiectelor de mica valoare si scurta durata se determina in contabilitatea curenta ca si pentru mijloace fixe.

Obiectele de mica valoare si scurta durata, a caror valoare unitara este nu mai mare de 50 lei, se trec la consumuri sau cheltuieli, pe masura predarii acestora in folosinta, in marime de 100 % din valoarea de intrare a acestora.

Obiectele de mica valoare si scurta durata, a caror valoare unitara este mai mare de 50 lei, se trec la cheltuieli sau consumuri, in marime de 100% din valoarea de intrare a acestora, cu scaderea valorii ramase probabile.

Valoarea ramasa probabila a obiectelor de mica valoare si scurta durata este determinata in marime de __% din valoarea de intrare a acestora.

Creante

Creantele pe termen lung si scurt sunt reflectate in contabilitate la valoarea nominala. Pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, intreprinderea formeaza pe seama cheltuielilor comerciale o rezerva speciala, in marime de 2% din volumul total de vanzari nete.

Cheltuieli anticipate

Cheltuielile anticipate sunt reflectate in bilant in posturi distincte si se trec la consumuri sau cheltuieli in masura survenirii perioadei aferente. Ele cuprind:

a) cheltuieli privind abonarea la literatura tehnica si periodica;

b) plata de chirie calculata in avans;

c) plata politei de asigurare.

Capital propriu

Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar si suplimentar, rezervele, profitul (pierderea) nerepartizat al perioadelor de gestiune si al celor precedente si capitalul secundar.

Capitalul statutar este stabilit prin statut si este egal cu ______ lei. Nu se modifica pana la primirea unor noi fondatori si introducerea schimbarilor respective in statut.

Datorii

Datoriile pe termen lung si scurt sunt reflectate in contabilitate la sumele care trebuie sa fie platite. Datoriile aferente creditelor si imprumuturilor bancare primite sunt reflectate in bilant, tinandu-se cont de dobanzile aferente platii la finele perioadei de gestiune.

Conversia valutei straine

Valoarea activelor si datoriilor in valuta straina se converteste in valuta nationala la cursul de schimb existent la finele perioadei de gestiune, cu exceptia valorii mijloacelor circulante materiale, cheltuielilor achitate in prealabil si a mijloacelor fixe, care se recalculeaza dupa cursul valutar la data indicata in documentele primare sau in declaratia vamala pentru marfa.

Rezerve pentru cheltuieli si plati preliminate

In scopul includerii uniforme a cheltuielilor si platilor preliminate la consumurile sau cheltuielile anului de gestiune, intreprinderea creeaza rezerve:

a) pentru plata concediilor muncitorilor in marine de __% din salariul calculat;

b) pentru reparatia mijloacelor fixe __ %.

c) pentru reparatia cladirilor si constructiilor __%.

Venituri anticipate

Veniturile obtinute in perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare, sunt reflectate separat in evidenta si rapoartele financiare si se includ in veniturile curente pe masura sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind:

a) plata de chirie primita in avans;

b) sumele lipsurilor care urmeaza sa fie recuperate de persoanele vinovate in urmatoarele perioade de gestiune.

Venituri si cheltuieli

Venitul se constata in baza principiului specializarii exercitiilor in perioada de gestiune in care a fost castigat, indiferent de momentul incasarii mijloacelor banesti sau a altei forme de compensare. In componenta venitului nu sunt incluse sumele percepute in numele tertilor (taxa pe valoarea adaugata, accizele etc.).

Cheltuielile sunt reflectate in contabilitate in baza metodei specializarii exercitiilor a acelei perioade in care au aparut, indiferent de momentul achitarii efective a acestora, si cuprind cheltuielile activitatii operationale, de investitii, financiare si pierderile exceptionale.

Veniturile, cheltuielile si rezultatele sunt reflectate in raportul privind rezultatele financiare separat, pe tipuri de activitati ale intreprinderii si pe evenimente exceptionale.

Profitul (pierderea) net se repartizeaza si se utilizeaza:

a) pentru plata dividendelor;

b) conform deciziilor suplimentare ale adunarii generale a actionarilor.

Impozitul pe venit

Impozitul pe venit se determina si se plateste in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova. In decursul anului 1999 impozitul pe venit se plateste trimestrial, sub forma de avansuri, in marime de 1/4 din suma impozitului pe venit al anului precedent.

Notiuni privind activele materiale pe termen

lung si clasificarea acestora

Activele materiale pe termen lung reprezinta activele care imbraca o forma fizica naturala, cu durata de functionare utila mai mare de un an, care pot fi utilizate in activitatea intreprinderii pentru a obtine un avantaj economic (venit) sau care se afla in proces de creare si nu sunt destinate vanzarii.

Activele care corespund cerintelor acestei definitii se contabilizeaza in conformitate cu S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung'. Acele active pe termen lung, care nu sunt folosite in activitatea intreprinderii-investitor, ca terenurile, cladirile etc. se includ in componenta proprietatii de investitie si isi tin evidenta conform cerintelor S.N.C. 25 'Contabilitatea investitiilor'.

Dupa componenta si omogenitate activele materiale pe termen lung se divizeaza in urmatoarele grupe:

1) active materiale in curs de executie;

2) terenuri;

3) mijloace fixe;

4) resurse naturale.

Activele materiale in curs de executie reprezinta cheltuielile privind achizitionarea si crearea activelor la beneficiarul constructiei in decursul unei perioade indelungate (achizitionarea utilajului ce necesita montaj, construirea cladirilor, constructiilor speciale, plantarea si cultivarea plantatiilor perene). In componenta activelor materiale in curs de executie pot fi incluse si investitiile capitale ulterioare, in rezultatul carora intreprinderea obtine un avantaj economic (la modernizarea utilajului, reconstructia intreprinderii etc.).

Terenurile prezinta un gen special de imobil, care are o durata de utilizare nelimitata in desfasurarea activitatii intreprinderii sau poate fi destinat inchirierii. In componenta acestei categorii intra ariile de pamant de care dispune intreprinderea, ocupate sub cladirile si edificiile ei, livezi, vii, campii etc.

Mijloacele fixe - activele materiale, al caror pret unitar depaseste plafonul stabilit de legislatie (1000 lei), planificate pentru utilizare in activitatea de productie, comerciala si alte activitati, in prestarea serviciilor mai mult de un an, sunt destinate inchirierii sau in scopuri administrative.

Din mijloacele fixe fac parte utilajele, cladirile, mijloacele de transport, inventarul de productie. Factorul determinat in problema includerii obiectului respectiv in componenta mijloacelor fixe il constituie rolul lui fata de activitatea intreprinderii sau procesul de productie. De exemplu, utilajul ce necesita montaj nu va fi considerat ca obiect de mijloace fixe pana nu va fi pus in functiune. Fiind procurat pana a fi pus in functiune, va fi considerat element de active materiale in curs de executie. Acelasi utilaj cumparat pentru a fi vandut se considera marfa, dar nu mijloace fixe.

Resurse naturale numim partea activelor materiale pe termen lung, care are o forma naturala concreta de rezerve de petrol, gaze, piatra, de material lemnos etc. si care, la randul lor, pot fi extrase (explorate) in cursul unei perioadei indelungate. Din aceasta grupa mai fac parte resursele de nisip, pietris, apa minerala, curativa etc.

In raport cu existenta termenului de utilizare cunoastem active materiale pe termen lung uzurabile (epuizabile) si neuzurabile.

Uzurabile sunt numite activele materiale pe termen lung cu o durata de utilizare (exploatare, extractie) limitata, pe parcursul careia se calculeaza uzura (epuizarea). Aceasta grupa o constituie mijloacele fixe si resursele naturale.

Active materiale pe termen lung neuzurabile numim activele care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla in proces de creare. Acestea cuprind terenurile si activele materiale in curs de executie.

In functie de apartenenta, distingem active materiale pe termen lung proprii (care apartin intreprinderii date ca patrimoniu) si inchiriate (ce apartin altei persoane juridice sau fizice, dar temporar sunt folosite de intreprinderea data, in conformitate cu contractul de inchiriere).

Grupa activelor materiale in curs de executie in functie de tipurile acestora poate fi divizata in:

. lucrari de constructie (extindere a cladirilor existente) a cladirilor, constructiilor speciale;

. lucrari de montaj (asamblarea si instalarea utilajului);

. cheltuieli de achizitionare a utilajelor, instrumentelor, inventarului;

. alte lucrari capitale si servicii (de proiectare-explorare).

La randul sau, grupa terenurilor, in functie de genul acestora, cuprinde: terenuri fara constructii, terenuri ocupate cu constructii (cladiri, constructii speciale), terenuri cu zacaminte naturale, terenuri arendate pe termen lung. Pe aceste grupe se si tine evidenta terenurilor.

In raport cu componenta natural-substantiala, mijloacele fixe se subdivizeaza in urmatoarele grupe:

. cladiri - blocuri ale sectiilor de productie, biroului intreprinderii si altor subdiviziuni (profilactoriului, serviciului medical, caselor de odihna etc.);

. constructii speciale - sonde de petrol, gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale intreprinderii; baraje, estacade, fantani arteziene si alte feluri de fantani, ingradituri etc.;

. instalatii de transmisie - retele electrice, transmisiile, conductele cu toate dispozitiile intermediare pentru transformarea energiei si transmisia substantelor lichide sau gazoase (abur, apa, aer comprimat etc.);

. masini si utilaje, care, la randul lor, se subimpart in:

a) masini si utilaje de forta - motoare cu abur, reactoare atomice, turbine cu abur, gaze, hidraulice, motoare cu ardere interna, motoare electrice, masini electrice (generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare si sasiuri autopropulsate, transformatoare de forta etc.;

b) masini si utilaje de lucru - masini si aparate, utilaje cu ajutorul carora se actioneaza pe calea chimica, mecanica, termica asupra materiei prime, materialelor de a le transforma in produs: masini si utilaje, inclusiv cu dirijare programata, automate (utilaj de evidenta a produselor fabricate, controlului calitatii, produselor etc.);

c) aparate si instalatii de masurare si reglare si utilaj de laborator - aparate si instalatii destinate masurarii grosimii, diametrului, suprafetei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacitatii, aparate pentru incercarea materialelor, executarea experientelor, analizelor etc.;

d) tehnica de calcul - computere, calculatoare de comanda, calculatoare si dispozitive analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatura) etc.;

e) alte masini si utilaje - masini si utilaje care nu intra in grupele enuntate (utilajele statiilor telefonice, instalatiile televiziunii industriale, masinile de pompieri) etc.;

. mijloace de transport - transportul auto, caii-ferate, aerian, navele (maritime si fluviale), precum si magistralele de asigurare cu gaze si apa etc.;

. unelte si scule, inventar de productie si gospodaresc si alte tipuri de mijloace fixe - obiecte cu destinatie de a executa unele operatii de productie (ambalaj de pastrare a materialelor lichide, pulverulente, butoaie, bidoane, containere, obiecte destinate transportarii produselor in cadrul intreprinderii si nu prezinta ambalaj), unelte de taiat, de lovit, de presat, de indesat, inclusiv manuale si mecanizate, pentru executarea lucrarilor de montaj, inventarul gospodaresc - mobilierul, safeuri, aparate de multiplicat, hectografie, sapirografie, corturi etc.

. animale de productie si reproductie - animalele de munca (cabaline, bovine si alte animale de munca), animale de reproductie (vaci, tauri de prasila, armasari si iepe de prasila, etc.);

. plantatii perene - ariile de livezi, vii, alte plantatii perene fructifere sau decorative fara valoarea terenurilor ocupate cu acestea;

. alte mijloace fixe fondurile de biblioteca, investitiile, valorile muzeale, exponatele lumii animale in menajerii, investitii ulterioare in mijloacele fixe arendate.

Resursele naturale pot fi grupate dupa tipuri (genuri) de resurse: petrol, gaze naturale, piatra de var, piatra de constructie, prundis, nisip, apa minerala, curativa etc.

Contabilitatea intrarii mijloacelor fixe

Modul de contabilizare a intrarilor de mijloace fixe este prevazut de S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung' si depinde de conditiile si modul de achizitionare si creare.

Achizitionarea mijloacelor fixe la intreprindere poate fi pe calea constructiei, procurarii contra plata de la alte persoane fizice si juridice, unele obiecte pot fi primite cu titlu gratuit, de la fondatori sub forma de aport in capitalul statutar, trecute la intrari in rezultatul stabilirii plusurilor de mijloace fixe in urma inventarierii, achizitionarii prin schimb etc.

Actualmente este pastrat modul traditional de reflectare a intrarilor masinilor, utilajelor, constructiilor si a altor obiecte din grupa mijloacelor fixe. Momentul includerii in componenta mijloacelor fixe este considerat data punerii in functiune a obiectului. De la aceasta data incepe

calcularea uzurii mijloacelor fixe. Documentul de baza a punerii in functiune a obiectului este procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

Pentru evidenta mijloacelor fixe este destinat contul 123 'Mijloace fixe'. Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice si juridice sunt reflectate in contabilitate in felul urmator:

. Daca mijloacele fixe nu necesita montaj si data punerii in functiune coincide cu momentul procurarii, valoarea de cumparare, precum si cheltuielile de procurare si aprovizionare, sunt incluse nemijlocit in debitul contului 123 'Mijloace fixe'.

Atunci cand mijloacele fixe nu necesita montaj, iar data procurarii acestora nu coincide cu momentul punerii in functiune (de exemplu: conform conditiilor tehnice de exploatare a mijloacelor de transport auto noi, ele pot fi incluse in componenta mijloacelor fixe numai dupa rodaj).

Mijloacele fixe ce necesita montaj sau o perioada indelungata pana la punerea lor in functiune (constructia caselor, constructia drumurilor, podurilor, fantanilor si altor obiecte), cheltuielile de achizitionare anticipat isi tin evidenta la contul sintetic 121 'Active materiale in curs de executie'. La punerea in functiune a acestor obiecte, cheltuielile acumulate sunt decontate din creditul contului 121 'Active materiale in curs de executie' in contrapartida cu contul 123 'Mijloace ftxe'.

Metodele de calculare a uzurii

In conformitate cu cerintele S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung', se recomanda urmatoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

a) liniara;

b) in raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de productie);

c) degresiva cu rata descrescatoare:

d) soldului degresiv.

Ultimele doua metode fac parte din metodele accelerate. E de mentionat ca in baza calcularii uzurii mijloacelor fixe dupa primele trei metode, este pusa valoarea uzurabila, iar dupa a patra metoda - valoarea de intrare a obiectului respectiv. Totusi valoarea ramasa probabila este necesara pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de functionare utila.

Metoda liniara. In conformitate cu aceasta metoda, valoarea uzurabila a obiectului va fi decontata (repartizata) uniform pe parcursul duratei de functionare utila. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizarii activului si se determina prin raportul valorii uzurabile catre numarul anilor (perioadelor gestionare) ale duratei de functionare utila. Norma uzurii va fi egala cu raportul 100 catre numarul de ani ai duratei de functionare utila.

Metoda in raport cu volumul de produse (piese) fabricate (de productie). Uzura calculata, conform cerintelor acestei metode, se determina tinand cont numai de volumul de produse, articole, piese, kilometrajul parcurs etc.

Uzura lunara va fi determinata de volumul efectiv de produse fabricate sau servicii prestate din luna gestionara. Marimea uzurii acumulate va varia in raport cu modificarea volumului de productie, iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceeasi suma pana se va egaliza cu valoarea ramasa probabila. Aceasta metoda poate fi aplicata la calcularea uzurii utilajelor tehnologice, care, nemijlocit, participa la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor.

Metode accelerate. La baza acestor metode este pusa teoria ce prevede obtinerea unui volum mai mare de produse si servicii in primii ani de functionare a mijloacelor fixe, iar in a doua jumatate a duratei de functionare utila - obtinerea unui volum mai mic. Respectiv, obiectele (masinile, utilajele) in a doua jumatate a duratei de functionare se supun mai des reparatiilor.

Din aceasta cauza, uzura calculata in primii ani e mai mare, iar in anii ulteriori -mai mica. Concomitent, cheltuielile de reparatie in primii ani de functionare sunt mai mici, iar in cei ulteriori - mai mari. Pe parcursul duratei de functionare utila, din punctul de vedere teoretic, exista urmatorul echilibru: sumele mai mari ale uzurii plus cheltuielile (consumurile) de intretinere si reparatie mai mici in primii ani de utilizare sunt aproximativ egale cu sumele mai mici ale uzurii calculate plus cheltuielile mai mari de reparatie in anii ulteriori de exploatare. Grafic aceasta poate fi prezentat in felul urmator:

Evident, aceasta prezentare poarta caracter teoretic, insa ea nu este lipsita de natura practica de folosire a masinilor si utilajelor, ba chiar si a altor tipuri de mijloace fixe.

Metoda degresiva cu rata descrescatoare (cumulativa). In baza acestei metode, uzura este determinata prin produsul unui coeficient si a valorii uzurabile. Acest coeficient se calculeaza prin raportul numarului de ani a duratei de functionare (in ordinea descrescatoare) catre suma anilor duratei de functionare utila (numarul cumulativ).

Metoda soldului degresiv. Conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza in baza normei de uzura prevazuta dupa metoda liniara, majorata nu mai mult de doua ori. De exemplu, norma de uzura (metoda liniara) a utilajului constituie 20%.

Ultimele doua metode necesita o atentie deosebita si o caracteristica mai profunda. Ele stimuleaza dezvoltarea progresului tehnico-stiintific, deoarece intreprinderea are posibilitate in primii ani sa deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare, in caz de necesitate a scoaterii din uz a masinilor, utilajelor sub influenta pietei, pierderile vor fi minimale.

Utilizarea metodelor accelerate da posibilitate intreprinderii, fara pierderi mari, sa introduca noi tehnologii, noi masini si utilaje, sa reduca costul produselor fabricate, respectiv sa micsoreze pretul de vanzare si sa devina competitiva.

In scopuri fiscale suma uzurii se determina din valoarea de bilant la sfarsitul anului gestionar si norma de uzura aferenta categoriei respective a mijloacelor fixe.

Alegerea metodei de calculare a uzurii

Prevederile S.N.C. 16 pune la dispozitia intreprinderii mai multe metode de calculare a uzurii. Intreprinderea de sine statator alege acea metoda din cele examinate care corespunde intereselor ei si situatiei financiare. In acest scop exista mai multe recomandari sau argumente, din punct de vedere economic.

Principala regula in solutionarea acestei probleme consta in urmatoarea: uzura calculata pe parcursul duratei de functionare utila trebuie sa corespunda schemei privind obtinerea avantajului economic (beneficiului) din utilizarea activului respectiv. Ea se explica in felul urmator. Daca intreprinderea planifica ca va obtine un volum (marime) egal al avantajului economic (linia a, schema 1) pe parcursul duratei de utilizare - sa admitem cinci ani - a obiectului, atunci si suma uzurii calculate in fiecare an trebuie sa fie la fel egala (linia a¹). In acest caz, intreprinderea trebuie sa foloseasca metoda liniara. Cand intreprinderea intentioneaza in primii ani de utilizare sa obtina un avantaj economic mai mare, iar in anii ulteriori - treptat, un avantaj mai mic (linia b), atunci si suma uzurii calculate (linia b¹ ) trebuie sa corespunda acestei scheme. Prin urmare, intreprinderea trebuie sa foloseasca una din metodele accelerate de calculare a uzurii: degresiva cu rata descrescatoare sau metoda soldului degresiv. Modificarea programului de utilizare (trecerea de la un schimb la doua sau trei) a activului provoaca cresterea intensificata a acestuia, respectiv si a volumului avantajului obtinut. Aceasta contribuie trecerea de la o metoda de calculare a uzurii la alta. De exemplu, in primii doi ani de utilizare intreprinderea a folosit utilajul intr-un schimb, iar dupa doi ani s-a intensificat brusc utilizarea acestuia, determinand astfel majorarea avantajului. Tinand cont de aceasta, intreprinderea trece de la metoda liniara la una din metodele accelerate de calculare a uzurii (liniile c si c¹),

Corespunderea marimii uzurii mijloacelor fixe cu schema obtinerii avantajului economic pe parcursul duratei de functionare utila

Evident ca calcularea uzurii, in conformitate cu schema obtinerii avantajului economic, nu trebuie sa fie inteleasa in sensul propriu al cuvantului. Ea poate fi aplicata la utilizarea de catre intreprindere a metodelor de calculare a uzurii privind masinile, utilajele tehnologice de productie, mijloacele de transport, mai cu seama - privind utilajele unicale si foarte scumpe etc.

In agricultura, pentru masinile agricole (tractoare, combine, inventar agricol etc.), este rationala aplicarea metodei liniare. Aceasta metoda poate fi recomandata pentru a calcula uzura cladirilor, constructiilor speciale, inventarului de productie si gospodaresc, instalatiilor de transmisiune, instrumentelor, mobilei, calculatoarelor de birou etc.

E rational, in unele cazuri, la alegerea metodei de calculare a uzurii mijloacelor fixe sa se tina cont si de urmatoarea regula: daca intreprinderea, in momentul punerii in functiune, n-a determinat care va fi schema de obtinere a avantajului economic pe parcursul duratei de utilizare a activului, atunci ea aplica metoda liniara. De exemplu, intreprinderea a achizitionat un utilaj, dar la punerea in functiune nu cunostea modul de utilizare pe intreg termenul. In acest caz, uzura utilajului va fi calculata dupa metoda liniara.

Revizuirea duratei de functionare utila a mijloacelor fixe

Periodic, intreprinderea concretizeaza durata de functionare utila pe parcursul perioadei de utilizare. Se recomanda de a determina aceasta durata la momentul revizuirii si de a o compara cu acest indicator calculat la momentul punerii in functiune. Daca in aceasta comparare apare o suficienta diferenta (in S.N.C. 16 nu se indica marimea concreta a acestei diferente, insa este prevazuta o perioada mai mare de 3-4 luni), atunci durata de functionare utila se revizuieste.

Necesitatea reexaminarii duratei de functionare utila a mijloacelor fixe este conditionata de diferiti factori:

1) comiterea unor greseli de calculare a duratei de functionare utila la punerea in functionare a obiectului;

2) infaptuirea investitiilor capitale ulterioare (reparatia capitala ale carei cheltuieli au fost capitalizate), modernizarea obiectului, reconstruirea, extinderea intreprinderii;

3) influenta uzurii morale, scaderea competitivitatii produselor la piata, la a caror fabricare participa activul respectiv etc.

In conformitate cu paragraful 52 al S.N.C. 16, intreprinderea e datoare sa concretizeze si metoda de calculare a uzurii privind obiectul de mijloace fixe respectiv. Drept temei de a o concretiza servesc:.

1) neargumentat a fost aleasa metoda de calculare a uzurii la punerea obiectului in functiune;

2) modificarea in programa utilizarii obiectului care influenteaza modificarea respectiva in schema obtinerii avantajului economic (profitului) si altele.

Daca in rezultatul concretizarii s-a dovedit divergenta suficienta (metoda de calculare a uzurii nu corespunde schemei obtinerii avantajului economic), atunci intreprinderea revizuieste metoda aplicata pana la momentul revizuirii ei si face corectari in suma uzurii calculate pe perioada de gestiune si pe cea viitoare.

Contabilitatea creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate si contabilitatea altor creante pe termen scurt

Veniturile calculate ale intreprinderii cuprind :

. venituri privind arenda;

. venituri privind dobanzile si redeventele calculate;

. venituri privind dividendele calculate;

. alte venituri.

Pentru generalizarea informatiei privind existenta, inregistrarea si achitarea creantelor curente privind veniturile calculate, e destinat contul de activ 228 'Creante pe termen scurt privind veniturile calculate'. In debitul acestui cont se reflecta inregistrarea creantelor privind veniturile calculate, iar in credit - achitarea acestora. Soldul este debitor si reprezinta suma creantelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune. La contul 228 'Creante pe termen scurt privind veniturile calculate' pot fi deschise urmatoarele subconturi: 2281 'Creante pe termen scurt privind arenda', 2282 'Creante pe termen scurt privind dobanzile si redeventele calculate', 2283 'Creante pe termen scurt privind dividendele calculate', 2284 'Creante pe termen scurt privind alte venituri'.

Veniturile calculate se inregistreaza ca creante in debitul contului 228 'Creante pe termen scurt privind veniturile calculate' in contrapartida cu conturile clasei 6 'Venituri', in dependenta de tipul activitatii unde a fost obtinut si calculat venitul. In contul 228 'Creante pe termen scurt privind veniturile calculate' nu se reflecta sumele veniturilor calculate din vanzari.

In afara de creantele comerciale, ale personalului, partilor legate, bugetului, in procesul activitatii economice a intreprinderii apar si alte creante la care se refera:

. datorii ale companiilor de asigurari;

. datorii ale organelor de asigurari sociale;

. datorii privind pretentiile inaintate si recunoscute;

. datorii privind alte operatii.

Pentru generalizarea existentei si miscarii acestor creante este destinat contul de activ 229 'Alte creante pe termen scurt'. In debitul acestui cont se reflecta inregistrarea creantelor pe termen scurt, iar in credit - achitarea lor. Soldul este debitor si reprezinta suma creantelor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune. La contul 229 'Alte creante pe termen scurt', in dependenta de caracterul operatiei care a cauzat aparitia creantelor, pot fi deschise urmatoarele subconturi: 2291 'Creante pe termen scurt ale companiilor de asigurari', 2292 'Creante pe termen scurt ale organelor de asigurari sociale', 2293 'Creante pe termen scurt privind pretentiile inaintate si recunoscute', 2294 'Creante pe termen scurt privind alte operatii'.

Politica de contabilitate constituie o parte integranta a rapoartelor financiare si trebuie sa fie elaborata de fiecare intreprindere care desfasoara activitate de intreprinzator si este inregistrata in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurala si forma organizatorico-juridica a acesteia (cu exceptia organizatiilor bugetare). Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata de conducatorul intreprinderii.

Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea 'conventie' inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

In S.N.C. 1 'Politica de contabilitate' sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii: continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor.

Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.

De exemplu, S.N.C. 16 'Contabilitatea activelor materiale pe termen lung' recomanda cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

- metoda casarii liniare;

- metoda proportional volumului produselor (serviciilor);

- metoda soldului degresiv;

- metoda degresiva cu rata descrescatoare.

La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

S.N.C. 18 'Venitul' prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzactie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea varianta, care permite determinarea mai exacta a marimii venitului obtinut in cursul perioadei de gestiune.

Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate sa difere esential la diverse intreprinderi. Variantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor, veniturilor si cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei intreprinderi sau sa fie absolut inutile pentru aceasta.

Astfel, in conformitate cu S.N.C. 2 'Stocurile de marfuri si materiale', evaluarea materialelor poate fi efectuata prin trei metode: de identificare, FIFO si costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. Metodele FIFO si costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale.

Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele Republicii Moldova trebuie sa aplice politica de contabilitate adoptata de intreprindere si sa respecte concomitent regulile contabilitatii care sunt in vigoare in tara respectiva.

Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat.

Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de S.N.C. 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei.

Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora.

Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa in toate cazurile politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot sa nu cuprinda informatii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificari, incepand cu data prezentarii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.

Daca politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in baza conventiilor fundamentale ale contabilitatii stabilite de S.N.C. 1 'Politica de contabilitate', acestea pot sa nu fie publicate in rapoartele financiare. In cazul formarii politicii de contabilitate in baza conventiilor care difera de cele prevazute de standardul mentionat, atare conventii, impreuna cu cauzele aplicarii acestora si evaluarea lor in expresie valorica, trebuie sa fie dezvaluite detaliat in rapoartele financiare.

Modificarile introduse in politica de contabilitate care influenteaza substantial evaluarea si luarea deciziilor de catre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificari, precum si evaluarea consecintelor acestora in expresie valorica urmeaza sa fie publicate distinct in nota explicativa la rapoartele financiare.

Dezvaluirea politicii de contabilitate nu justifica reflectarea gresita sau inexacta a informatiilor si nu exonereaza conducerea intreprinderii de raspundere pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.