Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Contabilitate si informatica - organizarea si conducerea contabila a societatii comerciale

Contabilitate si informatica - organizarea si conducerea contabila a societatii comerciale


UNIVERSITAEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

SPECIALIZAREA:CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

 



 

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILA A SOCIETATII COMERCIALE

CUPRINS

INTRODUCERE

1.ORGANIZAREA SI CONDUCEREA A COMPARTIMENTULUI FINANCIAR CONTABIL

1.1. DATELE DE INDENTIFICARE ALE SOCIETATII

1.2.PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII

1.3.ORGANIZAREA ACTIVITATII FINANCIAR CONTABILE LA SC AGROCOM SRL

1.3.1 ORGANIZAREA SI CONDUCEREA

2.ORGANIZAREA CONTABILA A PATRIMONIULUI SOCIETATII COMERCIALE . IMOBILIZARILE CORPORALE - TERENURI (MIJLOACE FIXE)

2.1.DOCUMENTE JUSTIFICATIVE SI REGISTRE DE CONTABILITATE

2.2. OBIECTIVELE SI ATRIBUTIILE COMPARTIMENTULUI FINANCIAR - CONTABIL

2.3. IMOBILIZARILE CORPORALE - TERENURI

2.3.1.REGULI DE EVALUARE A TERENURILOR(MIJLOACELOR FIXE)

3.MONOGRAFIA PRIIVIND OPERATIUNILE CONTABILE A SOCIETATII

4. CONCLUZII

5.BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

In cadrul reformei contabile din tara noastra - aflata in curs de desfasurare , contabilitatea financiara trateaza complet si sistematic viata contabila a intreprinderii , intreaga problematica teoretico - metodologica a celui mai important circuit , cel al contabilitatii generale . Prin aceasta se asigura, urmarirea controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, situatiei si rezultatelor financiare , precum si elaborarea documentelor de sinteza ale intreprinderii, potrivit standardelor si metodelor contabile internationale in conditiile cerute de economia de piata,.

In vederea realizarii obiectului de activitate, agentii economici intra in relatii economice diverse in cadrul proceselor de aprovizionare si desfacere , relatii din care se nasc drepturi si obligatii fie cu persoane fizice sau juridice din afara societatii fie din interior , fie cu statul sau cu alte institutii publice.

Ca sistem social-economic , intreprinderea desfasoara o multitudine de activitati de natura tehnica , organizatorica , sociala , economica , si administrativa. Toate aceste activitati se conditioneaza reciproc , fiind indreptate inspre realizarea obiectivelor intreprinderii.

Obiectivele pot fi generale , derivate si specifice. Obiectivele generale raspund rolului general al intreprinderii de a obtine un anumit nivel al productiei sau de a realiza anumite prestatii. Obiectivele derivate se refera la procurarea mijloacelor financiare , a mijloacelor de productie , etc. Iar obiectivele specifice determina realizarea obiectivelor derivate si sunt in numar foarte mare : stabilerea necesarului de mijloace de productie , intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli , progamarea productiei.

Societatea este considerata pionul de baza al economie isi reprezinta spatiul socio-economic concret al desfasurarii oricarei activitati generatoare de bunuri materiale menite a satiface cerintele ale consumatorilor.

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILA A

COMPARTIMENTULUI FINANCIAR CONTABIL

DATELE DE INDENTIFICARE ALE SOCIETATII

Denumire: ,,SC AGROCOM SRL"

Sediul social : Mun.Brasov , Str. Anghel Raducanu , nr.42 , jud. Brasov

Cod unic de inregistrare in Registrul Comertului : RO21727576

Numar de ordine in Registrul Comertului : J22/782/1993

PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII

Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului. Scopul societatii este de comercializare , prestari servicii , utilizarea terenurilor si a cladirilor din patrimoniu.

Capitalul social al societatii este de 100.000 lei , este impattit intr-un numar de 100 parti sociale a carei valoare nominala este de 100 lei. Societatea are un numar de 2 asociati avand proportii de 34% respective 66 %, stabiliti prin actul constitutiv la data constituirii societatii.

Sediul societatii poate fi schimbat in orice alta localitate din Romania in baza Adunarii Generale a Asociatilor , cu respectarea dispozitiilor legale incidente. In aceeasi masura acestia pot decide asupra infiintarii de filiale , puncte de lucru desfasurate a activitatii si in alte localitati din tara.

O alta atributiune a Adunarii Generale a Asociatilor este majorarea (prin emiterea de noi parti sociale) sau reducerea capitalului social cu respectarea dispozitiilor legale in materie.

Adminstrarea societatii este asigurata de catre un administrator angajat cu contract individual de munca si are urmatoarele drepturi:

- de semnatura in banca

- de a face acte de dispozitie care angajeaza societatea,

- de a angaja pe baza de contract de munca si conventie civila personalul societatii .

In aceeasi masura el se obliga sa respecte dispozitiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.

In ceea ce priveste exercitiul economico- financiar al societatii acesta incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an ( cu exceptia momentului infiintarii societatii). Bilantul si contul de profit si pierdere sunt stabilite in conditiile prevazute de lege.

Societatea a cunoscut inca de la infiintare o evolutie pana la momentul prezent. La momentul infiintarii societatii aceasta a avut un numar cincisprezece (15) angajati , iar la momentul actual acesta este de saizeci si cinci (65). Fiecare anjajat isi cunoaste obligatiile ce ii revin potrivit contractului de munca , fisei postului , regulamentului intern , precum si altor dispozitii ale conducerii.

1.3 ORGANIZAREA ACTIVITATII FINANCIAR CONTABILE LA SC AGROCOM SRL

1.3.1 ORGANIZAREA SI CONDUCEREA

Contabilitatea financiara are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor si tranzactiile care afecteaza patrimoniul , masurarea variatiilor la care acesta este supus , calcularea si explicarea rezultatelor financiare , intocmirea situatiei financiare de sinteza documente care trebuie sa asigure mediului exterior o imagine fidela si retrospectica a situatiei intreprinderii.

Reflectand relatiile de schimb ale societatii cu mediul exterior , contabilitatea financiara este organizata pe baza unei norme unitare pentru asigurarea informatiilor necesare tuturor utilizatorilor cum sunt clientii , furnizorii , bancile, statul , in asa fel incat sa permita comparabilitatea indicatorilor gestiunii economico- financiare intre diferite - unitatii.

Conform prevederilor art.11 alin. (1) din Legea Contabilitatii (nr. 82/1991) , republicata modificata , si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine adiministratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii societatii .

2.ORGANIZAREA CONTABILA A PATRIMONIULUI SOCIETATII COMERCIALE . IMOBILIZARILE CORPORALE - TERENURI.

2.1. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE SI REGISTRE DE CONTABILITATE

Potrivit prevederilor art.6 alin (2) din Legea Contabilitatii nr.82/1991 , republicata modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.61/2001 , precum si celorlalte prevederi legale privind intocmirea si utlizarea formularelor comune si a celor cu regim special utilizate in activitatea fianaciara si contabila , orice operatiune economica efectuata se consemneaza intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate dobandind astfel denumirea de document justificativ. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune . Acestea cuprind cel putin urmatoarele elemente principale :

a). denumirea documentului ,

b) denumirea si sediul persoanei care intocmeste documentul,

c) numarul si data intocmirii acestuia ,

d) continutul operatiunii economice ,

e) datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate ,

f) numele si prenumele , precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit vizat si aprobat dupa caz ,

Registrele de contabilitate obligatorii sunt : Registrul Jurnal , Registrul Inventar si Cartea Mare. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment , identificarea si controlul opretiunilor contabile efectuate. Se pastreaza timp de 10 ani , in arhiva cu incepere de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite , cu exceptia statelor de plata care se pastreaza timp de 50 ani. Se pastreaza in forma lor originala , grupate in functie de natura operatiunilor si in ordinea cronologica in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera.

2.2. OBIECTIVELE SI ATRIBUTIILE COMPARTIMENTULUI FINANCIAR - CONTABIL

Compartimentul financiar-contabil este subordonat ierarhic de directorul general. Are urmatoarele obiective si atributii:

  1. intocmeste anual proiectul bugetului de venituri si cheltuieli , in conditiile prevazute de lege , urmarind mentinerea capacitatii de plata a societatii si desfasurarea unei activitati eficiente.
  2. urmareste sistematic realizarea prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli si evolutia situatiei financiare a societatii.
  3. efectueaza in termen decontarile cu alte persoane juridice sau fizice , bugetul statului si bancile, asigura cunoasterea periodica a drepturile si obligatiilor societatii.
  4. efectueaza calculele de fundamentare a indicatorilor economici si financiari, spre aprobare.
  5. tine contabilitatea patrimoniului societatii (bunuri mobile si imobile , disponibilitati banesti , titluri de valoare , drepturi si obligatii banesti , alte bunuri aflate in gestiune) a creditelor primite sau alocate , a subventiilor acordate , a profitului si pierderii.
  6. intocmeste , utilizeaza , pastreaza si asigura circulatia documentelor contabile conform prevederilor in vigorare.
  7. organizeaza si participa la efectuarea inventarierii patrimoniului in conformitate cu prevederile legale.
  8. intocmeste bilant contabil , balanta de verificare , conturi de profit si pierdere , raporturi de gestiune , conform prevederilor legale.
  9. tine evidenta actiunilor societatii
  10. ia masuri pentru recuperare a debitelor , pregateste formele de actionare in judecata , in colaborare cu consilierul juridic.

Directorul general raspunde de personalul din subordine (mai jos enumerati).

Functionar economic ( clienti - facturare ) - are urmatoarele atributii :

intocmirea facturilor catre clienti,

urmarirea si evidentierea extraselor si implicit a platilor incasate ,

intocmirea eventualelor forme legale de instiintare a debitelor ramase neachitate catre clienti,

intocmirea si urmarirea balantei lunare de clienti precum si a fiselor individuale ale acestora,

expedierea facturilor catre client,

realizarea ofertelor de produse (in raportul calitate-pret).

Functionat economic (furnizori - plati) - are urmatoare atributii

mentinerea relatiilor societatii cu furnizorii acesteia ,

- urmarirea scadentelor facturilor si plata in termen a acestora pentru evitarea penalizarilor ,

- intocmirea si uramrirea balantei lunare de furnizori precum si a fiselor acestora,

- mentinerea legaturii cu institutiile bancare la care societatea are deschise conturile

- intocmirea ordinelor de plata aferente datoriilor salariale , al TVA-ului (la 25 ale fiecarei luni)

Functionar economic ( resurse umane) - are urmatoare atributii

- mentinerea pontajelor ,

- evidenta concediilor de odihna si medicale ,

- intocmirea contractelor de munca , actele aditionale , decizilor , etc catre Inspectoratul teritorial de Munca ,

- eliberarea de adeverinte catre personal la solicitarea acestuia ,

- instuirea personalului pe linie de SSM si SU precum si intocmirea dosarelor aferente,

- mentinerea relatiei societatii cu institutii pe linei de relatii de munca.

Director economic - are urmatoarele atributiuni :

urmarirea directa a activitatiilor desfasurate in cadrul departamentului de contabilitate (a celor trei functionari). Raspunde direct pentru tot ceea ce se intampla in acest departament in fata directorului general

inregistreaza toate documentele contabile justificative , intocmeste balanta de verificare lunara precum si bilantul anual pentru care este direct raspunzator,

raspunde de completarea corecta si la timp a registrelor obligatorii ale societatii,

intocmeste rapoarte cu privire la mersul activitatii societatii din punct de vedere contabil,

intocmeste si urmareste respectarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat lunar de catre directorul general,

mentine legaturile cu diferite institutii ale statului, diferiti colaboratori sau clienti,

realizarea inventarului anual alaturi de functionarii economici,

reprezinta interesele societatii in fata organelor de control ale statului.

Obiectivul fundamental al contabilitatii la SC AGROCOM SRL il reprezinta furnizarea de informatii care sa ofere o imagine fidela asupra situatiei patrimoniului si rezultatelor obtinute . Fidelitatea imaginii societatii constituie criteriul calitativ al normalizarii utilitare, criteriu care furnizeaza dreptului contabil atributul de adaptabilitate necesar oricarei constructii teoretice.

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ECONOMIC

FUNCTIONAR ECONOMIC - clienti

FUNCTIONAR ECONOMIC - furnizori

FUNCTIONAR ECONOMIC - resurse umane

2.3. IMOBILIZARILE CORPORALE - TERENURI

Contul de imobilizari corporale 211"Terenuri" inregistreaza terenurile aflate in proprietatea unitatii economice si lucrarile de amenajare a terenurilor efectuate pe terenuri proprii sau inchiriate.

Este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea de intrare a terenurilor primite, in corespondenta cu:

-contul 456"Decontari cu asociatii privind capitalul" pentru terenurile ca aport de capital;

-contul 404"Furnizori de imobilizari" pentru terenurile cumparate;

-contul 231"Imobilizari corporale in curs" pentru lucrarile de amenajare a terenurilor realizate pe cont propriu.

Se crediteaza in corespondenta cu:

-contul 456"Decontari cu asociatii privind capitalul" pentru terenurile retrase de asociati;

-contul 6721"Cheltuieli privind activele cedate" atunci cand terenurile se vand sau se cedeaza sub alte forme;

-contul 2810"Amortizarea terenurilor" cand se scot din patrimoniu lucrarile de amenajare a terenurilor complet amortizate.

Soldul debitor reprezinta valoarea de intrare a terenurilor si costul efectiv a amenajarilor de terenuri.

Terenurile fac parte din categoria imobilizarilor corporale neamortizabile. Se considera mijloace fixe amortizabile doar amenajarile la terenuri.

O modalitate specifica de crestere a volumului de mijloace fixe din patrimoniul unitatii este "Aportul patrimoniului", adica punerea la dispozitia unitati economice de catre patron a unor terenuri, mijloace fixe cu scopul sprijinirii activitatii. Pentru aceasta operatiune patronul nu poate pretinde chirie sau foloase, iar inapoiereaterenurilor sau a mijloacelor fixe se poate face oricand la cererea patronului. Ambele operatiuni sunt reflectate in contul 211 "Terenuri", 212"Mijloace fixe" in corespondenta cu contul 108"Contul intreprinzatorului individual".

Fiecare unitate economica este obligata sa realizeze evidenta operativa a mijloacelor fixe cu ajutorul registrului "numerele de inventar" in care fiecare mijloc fix este inscris pe categorii in ordinea intrarii in unitate.

2.3.1.REGULI DE EVALUARE A TERENURILOR

(MIJLOACELOR FIXE)

REGULI GENERALE DE EVALUARE A ACTIVELOR CORPORALE

Standardele Contabile Europene sunt elaborate de Uniunea Europeana, fiind reglementate prin Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, cu modificarile si completarile ulterioare, care cuprinde normele privind intocmirea si prezentarea conturilor anuale, Directiva a VII-a care reglementeaza conturile consolidate intocmite de grupul de intreprinderi mici si mijlocii si Directiva a VIII-a privind profesia libera contabila orientata spre auditarea conturilor anuale.

Standardele contabile internationale sunt elaborate de I.A.S.C. (International

Accounting Standards Commitee - Comitetul de Standarde Internationale de Contabilitate) si constau in:

  1. furnizarea de reguli contabile general valabile, acceptate in toate tarile lumii, capabile sa armonizeze standardele practicate in diverse tari.
  2. asigurarea aceleasi baze pentru elaborarea rapoartelor financiare astfel incat

investitorii si creditorii sa poata analiza comparativ diverse oportunitati de investitii.

3. sfera de aplicare a I.A.S. se circumscrie numai la elementele esentiale si la data specificata in textul standardului, cu exceptia celor care se aplica retroactiv. Problemele de valoare si implicit de evaluare in contabilitate nu pot fi discutate

decat in relatie cu principiile contabile fundamentale. In acest sens pot fi retinute

urmatoarele principii :

1) Principiul costului istoric, care impune inregistrarea in contabilitate a activelor si

pasivelor la costul de origine (intrare) consemnat in documente justificative. Cu acest

cost figureaza in contabilitate de la intrare pana la iesire, el putand fi modificat numai prin reevaluare. Optiunea pentru costul istoric se intemeiaza pe faptul ca este singurul cost evidentiat in documente, deci are un caracter verificabil si o determinare obiectiva.

Costul istoric reflecta valoarea reala a elementelor patrimoniale la intrarea lor in unitate. Ulterior poate sa apara efectul de desincronizare intre evaluarea la intrare a

elementelor patrimoniale bazate pe costul istoric si evaluarea la iesire intemeiata pe

valoarea actuala, putand avea loc o crestere fara baza a rezultatului, ca urmare a

variatiei intre cele doua momente: intrare si iesire. Cresterea de rezultat intra in caruselul impozitarii si distributiei profitului sub forma de dividente cu implicatii directe asupra decapitalizarii societatii comerciale.

Un asemenea efect a impus utilizarea (pentru evaluarea contabila) a unor

mecanisme in masura sa diminueze, daca este posibil pana la anulare, distorsiunea

proprie principiului costului istoric. Astfel, mentinand costul istoric ca baza de evaluare sau cautat corective mergand pana la contabilizarea variatiilor de preturi si retratarea situatiilor financiare in economiile hiperinflationiste.

2) Principiul Stabilitatii Unitatii Monetare, care are in vedere ca unitatea monetara

este considerata constanta si nu se procedeaza decat in mod exceptional la reevaluari.

In plan teoretic s-au facut eforturi in cautarea unei unitati de masura care sa fie

realmente stabila si care sa se poata substitui etalonului monetar. Din nefericire nu s-a gasit un asemenea etalon, si in consecinta, unitatea de masura ramane tot cea

monetara. De asemenea, in conditiile unei economii hiperinflationiste, conturile anuale privind situatia patrimoniului si rezultatul exercitiului pot fi ajustate cu efectele inflatiei.

3) Principiul Prudentei, care consta in aprecierea cu precautie sau rezonabil a

activelor si pasivelor, cheltuielilor si veniturilor, pentru a evita supraevaluarea rezultatului. Potrivit principiului prudentei nu este admisa supraevaluarea elementelor de pasiv si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de activ si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului

curent sau anterior.

Aplicarea principiului prudentei se regaseste in urmatoarele mecanisme contabile:

a) la inchiderea exercitiului se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile si nu se

inregistreaza activele si profitul probabil;

b) doar beneficiile realizate la inchiderea exercitiului pot fi inscrise in bilant;

c) trebuie tinut cont de toate riscurile previzibile si eventualele pierderi care au luat

nastere in cadrul exercitiului sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca

aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data inchiderii bilantului si

data la care el este intocmit;

d) trebuie sa se tina cont de deprecierile activelor, indiferent daca exercitiul se soldeaza cu pierdere.

In consecinta, minusurile constatate intre valoarea de inventar (mai mica) si valoarea de intrare sunt contabilizate prin amortizare, in caz de depreciere ireversibila sau prin constituirea de provizioane, daca deprecierea este reversibila.

e) delimitarea cat mai exacta a costului produsului sau costurilor perioadei (in ultima

structura se cuprind toate cheltuielile angajate care nu pot fi nici imobilizate, nici

stocate, nici repartizate pe mai multe exercitii si deci repartizate direct asupra

rezultatului exercitiului, ca de exemplu cheltuielile de administratie, cheltuielile de

distributie si costurile subactivitatii).

O asemenea analiza s-a concretizat in adoptarea formulei "cost de productie

partial" pentru evaluarea bunurilor obtinute din productia proprie.

Acest cost este compus din costul de achizitie al materiilor prime si materialelor

consumate, celelalte cheltuieli de productie directe precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricarea produselor. In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei.

La o analiza mai atenta se apreciaza ca principiul prudentei trateaza in mod

discriminatoriu evaluarea activelor. Potrivit acestui principiu se contabilizeaza numai

minusurile, calculate ca o diferenta de pret intre valoarea de inventar (actuala) si costul istoric, nu si plusvalorile. Neinregistrarea plusvalorilor genereaza rezerve latente sau oculte.

Partizanii acestui principiu spun ca intotdeauna determinarea profitului este

aleatoare si in consecinta este mai bine pentru intreprindere a se declara profit minim nu atat pentru sarcina fiscala cat pentru a evita distribuirea dividentelor fictive si a nu crea o imagine prea optimista asupra rezultatelor.

In teoria si practica contabila s-au conturat urmatoarele criterii de evaluare a

fluxurilor si stocurilor de active si pasive, cheltuieli-venituri:

- Valoarea de utilitate sau valoarea reala (justa), in engleza "fair value". Considera ca valoarea trebuie sa reprezinte costul ori sacrificiul consimtit pentru a aduce bunul

respectiv in patrimoniu sau ceea ce ar aduce bunul respectiv daca l-am utiliza in

intreprindere sau l-am vinde pe piata. Valoarea reala este valoarea pe care un potential cumparator accepta sa o plateasca pentru achizitionarea bunul respectiv, in starea care se afla.

In reglementarile contabile din Romania valoarea reala (justa sau corecta) este

valoarea la care poate fi tranzactionat un act, sau decontata o datorie de bunavoie,

intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii unde pretul este

determinat obiectiv.

- Valoarea de piata folosita in cadrul tranzactiilor directe reprezinta pretul care poate fi obtinut pe o piata activa caracterizata prin:

a) activele de pe piata sunt relativ omogene.

b) sunt cantitati suficiente asa incat oricand se pot gasi potentiali vanzatori sau

cumparatori.

c) preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.

In afara de categoria de valori prezentata mai sus, se mai utilizeaza si altele:

1. Valoarea actualizata ca forma de evaluare a valorii viitoarelor fluxuri nete de

numerar.

2. Valoare de inregistrare contabila (valoarea la care un activ este inclus un bilant)

dupa scaderea amortizarii si a pierderilor acumulate din depreciere.

3. Valoarea realizabila sau de decontare a unei datorii care este o valoare

neactualizata in numerar sau echivalente de numerar asteptate a fi platite pentru a

achita datoria.

4. Valoare realizabila neta reprezentand pretul de vanzare estimat ce ar putea fi

obtinut in prezent mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului.

5. Valoarea reziduala este valoarea neta pe care intreprinderea se asteapta sa o

obtina pentru un activ la sfarsitul duratei utile de viata, dupa scaderea costurilor de

cedare.

6. Valoarea ajustata este valoarea diminuata a activelor care s-au depreciat.

- Timpul. Vizeaza momentul plasarii evaluarii in trecut, prezent sau viitor. Evaluarea in contabilitate se face la timpul prezent, dar obiectul evaluarii il constituie activele,

pasivele, cheltuielile si veniturile care au intrat la costul istoric.

La bazele de evaluare prezentate mai sus se mai adauga si valoarea de intreprindere sau de privare. Aceasta este o combinatie a valorii de inlocuire cu valoarea actualizata si a valorii de realizare.

Ea reprezinta pretul pe care un conducator de intreprindere avizat si prudent ar

consimti sa-l plateasca pentru a dobandi bunul respectiv sau pierderea maxima pe care

ar accepta-o intreprinderea daca ar fi privata de bunul respectiv.

Concluzionand, nicio baza de evaluare nu are o aplicabilitate generala si nu este satisfacatoare in mod absolut, ridicand problema optiunii in acest sens.

Normele contabile europene s-au orientat spre costul istoric fara a exclude

combinarea lui cu alte metode de evaluare.

In acest scop, situatiile financiare sunt intocmite conform modelului contabil bazat pe costul istoric recuperabil si pe conceptul de mentinere a capitalului financiar sau fizic.

Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza la intrare, la inventar, evaluarea la bilant si evaluarea la iesirea din intreprindere.

La intrarea in entitate bunurile se evalueaza si se inregistreaza la valoarea de

intrare care este:

a) Cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros.

b) Cost de productie - pentru bunurile produse in entitate.

c) Valoare de aport stabilita prin evaluare - pentru bunurile aduse ca aport la

capitalul social.

d) La valoare justa - pentru bunurile ob_inute cu titlu gratuit.

In cazurile mentionate la punctul (c) si (d) valoarea de aport, respectiv cea justa,

se substituie costului de achizitie.

Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe,

cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

Costul de productie al unui bun reprezinta costul de achizitie a materiilor primesi materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuite bunului.

In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt atribuite bunului in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.

In costul stocurilor nu se include ci sunt recunoscute ca si cheltuieli ale perioadei:

1. Pierderi de materiale, manopera sau alte costuri de producie peste normele admise;

2. Cheltuieli de depozitare, cu excep_ia cazurilor in care acestea sunt necesare in

procesul de productie;

3. Cheltuieli de administratie, care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul

final;

4. Costuri de desfacere.

Dobanzile bancare la capital imprumutat pentru productia cu ciclu lung de fabricatie

sunt incluse in costurile de productie.

Evaluarea la inventariere se intemeiaza pe valoarea actuala care capata statutul de valoare de inventar si opereaza la evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii lor.

Valoarea actuala este stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul

pietei. Pentru estimarea unei asemenea valori se utilizeaza referintele si tehnicile cele mai adecvate cum ar fi: preturi de piata, bareme, mercuriale, indici specifici de preturi.

Necesitatea evaluarii elementelor patrimoniale la valoarea de inventar, porneste de la realitatea potrivit careia valoarea de intrare are numai o valoare istorica.

Orice modificare intervenita dupa intrarea bunului tinde sa faca costul de intrare

inselator in luarea deciziei.

Evaluarea la bilant. La inchiderea exercitiului financiar elementele de activ si de pasiv se evalueaza la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In aceste conditii, pentru elementele de activ diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, acestea mentinandu-se la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus se inregistreaza pe seama cheltuielilor prin intermediul amortizarilor in cazul activelor amortizabile si pe calea provizioanelor pentru deprecieri in cazul activelor neamortizabile. Se apreciaza ca activele raman mai departe inregistrate la valoarea contabila sau de intrare. Pentru elementele de pasiv diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente se mentin la valoarea de intrare. Diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.

Pentru politicile contabile trebuie retinuta si regula potrivit careia metodele de

evaluare adoptate de entitate trebuie sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului precum si de la un exercitiu la altul.

In cazuri justificate entitatea poate schimba metodele de evaluare, facand in acest sens mentiuni in notele anexe bilantului, cu prezentarea influentei asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra rezultatului exercitiului.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la darea in consum bunurile se evalueaza si se scad din patrimoniu la valoarea lor contabila sau de intrare. Daca nu exista posibilitatea identificarii valorilor de intrare, evaluarea la iesire se poate face la cost mediu ponderat, decizia apartinand agentului economic, criteriul de alegere fiind relevanta si evaluarea credibila.

EVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Imobilizarile corporale reprezinta active care sunt detinute de entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestare de servicii, pentru inchirierea tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Imobilizarile corporale cuprind: terenuri, constructii, instalatii tehnice si masini, alte instalatii, utilaje, mobilier si birotica, avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.

Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing, se evidentiaza in contabilitate in functie de natura contractului de leasing.

In contabilitatea terenurilor si mijloacelor fixe se utilizeaza standardul IAS16-

Imobilizari Corporale. Obiectivul standardului este descrierea tratamnetului contabil

pentru imobilizari corporale astfel incat utilizatorii situatiilor financiare sa poata discerne cu privire la informatiile despre investitia entitatii in imobilizari corporale si la modificarile din aceste investitii.

Acest standard trebuie aplicat in contabilizarea imobilizarilor corporale execeptand cazul cand un alt standard prevede sau permite o abordare diferita.

Exemplu : IAS22 - Combinari de intreprinderi - permite ca terenurile si mijloacele fixe achizitionate dintr-o combinare de intreprinderi sa fie evaluate initial la valoarea justa, chiar daca aceasta este superioara costului.

Standardul IAS25 - Contabilitatea investi_iilor financiare - permite tratamentul investitorilor in bunuri imobiliare ca mijloace fixe in conformitate cu IAS 16, sau ca investitie pe termen lung.

Terenurile si mijloacele fixe sunt recunoscute ca active daca indeplinesc cumulativ urmatoarele condiyii:

- este posibila generarea de beneficii economice viitoare catre entitate;

- costul activului poate fi evaluat credibil.

Elementele individuale din codul terenurilor si al mijloacelor fixe se identifica utilizand rationamentul profesional in functie de specificul intreprinderii.

Majoritatea pieselor de schimb si al echipamentelor de service sunt inregistrate de regula ca stocuri si sunt recunoscute ca si cheltuieli pe masura ce sunt consumate. Atunci cand intreprinderea se asteapta sa foloseasca piesele de schimb si echipamentele pe mai multe exercitii, acestea se pot incadra in categoria terenurilor si a mijloacelor fixe.

Sunt considerate mijloace fixe si acele piese de schimb sau echipamente de serie care se folosesc neregulat, dar in legatura cu alte mijloace fixe si care se amortizeaza pe o perioada ce nu depaseste durata de viata utila a mijlocului fix.

Daca partile componente ale unui activ au durate de viata diferite sau aduc

beneficii societatii in mod diferit, acestea se contabilizeaza separat, utilizand rate de

amortizare diferite.

Exemplu :

O intreprindere care produce ciocolata, achizitioneaza o linie tehnologica care contine printre altele si matrita in care se toarna ciocolata. Deoarece matrita are o durata de utilizare mai mica decat utilajul si se poate uza mai repede moral din cauza cerintelor pietei, aceste matrite se contabilizeaza ca activ separat.

Evaluarea la intrare a elementelor de terenuri si mijloace fixe are in vedere

componenta costului. Costul unui asemenea element este format din pretul de

cumparare, taxe vamale, alte taxe nerecuperabile si toate celelalte cheltuieli legate direct de punerea in functiune a activului.

Exemple de costuri direct atribuite:

- costul de amenajare al amplasamentului;

- costuri de initiale de livrare si manipulare;

- costuri de montaj;

- costurile personalului de specialitate;

- costuri estimate pentru demontarea si montarea activului.

In cazul schimbului total sau partial al unui activ cu un alt activ de aceasi natura, acesta va fi contabilizat ca o achizitie si cedare de active, eventualele castiguri sau pierderi fiind recunoscute in contul de profit si pierdere (datorita faptului ca legislatia nationala nu permite schimbul de active ca atare).

Cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura mijloacelor fixe care a fost deja recunoscut trebuie adaugate valorii contabile a activului numai atunci cand se estimeaza ca intreprinderea va obtine beneficii economice suplimentare fata de

performantele initiale. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept

cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

EVALUAREA ACTIVELOR CORPORALE

Activele corporale cuprind terenuri si constructii, instalatii tehnice si masini, alte instalatii si mobilier, avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.

Valoarea justa a terenurilor si cladirilor este, de obicei, valoarea lor de piata.

Aceasta valoare este determinata pe baza unei evaluari efectuate de regula de

evaluatori autorizati. Atunci cand nu este posibil a identifica valoarea de piata din cauza ca acel gen de activ este putin tranzactionat pe piata, atunci este evaluat la costul de achizitie sau de productie, mai putin amortizarea corespunzatoare.

Reevaluarile sunt de regula anuale. Daca valoarea justa nu sufera modificari

semnificative, se pot face reevaluari si la 3-5 ani.

La data reevaluarii, amortizarea cumulata este:

- fie eliminata din valoarea contabila bruta a activului, iar valoarea neta este recalculata la valoarea reevaluata a activului;

- fie recalculata proportional cu schimbarea in valoarea contabila bruta a activului. Metoda este folosita in cazul in care activul este reevaluat cu ajutorul indicilor.

Elementele dintr-o clasa de imobilizari se reevalueaza simultan.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci

aceasta se trateaza ca:

- o crestere a rezervei din reevaluare;

- un venit care sa compenseze cheltuielile cu o descrestere recunoscuta

anterior.

Orice valoare realizata ca surplus din reevaluare se transfera direct in rezultatul

reportat si nu se recunoaste in contul de profit si pierdere.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci

aceasta se trateaza ca:

- o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare

nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ;

- o scadere a rezervei din reevaluare.

EVALUAREA ULTERIOARA RECUNOASTERII INITIALE

Ulterior recunoasterii iniTiale ca activ o imobilizare corporala trebuie prezentata la valoarea reevaluata, care reprezinta valoarea justa din momentul reevaluarii, mai putin orice amortizare anuala cumulata aferenta si orice pierderi ulterioare cumulate din depreciere.

AMORTIZAREA ACTIVELOR CORPORALE

Valoarea amortizabila a unui element de imobilizari corporale trebuie alocata in mod sistemic pe toata durata de viata utila a activului, iar valoarea corespunzatoare

fiecarei perioade trebuie recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei.

Metode de amortizare utilizate:

- liniara

- degresiva

- accelerata

Durata de viata a unui activ corporal trebuie revizuita periodic, la fel si metoda de

amortizare aplicata.

CASAREA SI CEDAREA

Un element al imobilizarilor corporale trebuie eliminat din bilant atunci cand nici un beneficiu viitor nu se asteapta din cedarea sau casarea acestuia.

Castigurile sau pierderile de pe urma cedarii sunt egale cu incasarile nete estimate din vanzare, din care se deduce valoarea contabila neta a activului. Ele se recunosc ca venit sau cheltuiala in contul de profit sau pierdere.

PREZENTAREA INFORMATIILOR

O intreprindere trebuie sa prezinte in situatiile financiare urmatoarele informatii:

- bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute;

- metodele de amortizare;

- durata de viata utila si ratele de amortizare folosite;

- politicile contabile privind costurile estimate de restaurare a amplasamentelor;

- existenta activelor gajate sau inchiriate;

- valoarea cheltuielilor cu imobilizarile corporale;

- informatii privind reevaluari;

- valoarea mijloacelor fixe aflate in conservare;

- valoarea contabila bruta a activelor integral amortizate si care sunt folosite in

continuare.

3. MONOGRAFIA PRIIVIND OPERATIUNILE CONTABILE A SOCIETATII

SC AGROCOM SRL a inregistrat de la infiintare pana la momentul actual urmatoarele tranzactii cu terenuri si implicit amenajari de terenuri :

1. La infiintarea societatii asociatul care detine 66% din capitalul social al acesteia a adus ca aport in societate doua terenuri intravilane in valoare de 127.000 lei cu o suprafata de 845 mp situat in centru Brasovului , respectiv 98.000 lei cu o suprafata de 238,40 mp situat la iesire din oras. Acestea au fost inregistrate in contabilitate dupa cum urmeaza :

= 456 127.000 lei / 98.000 lei

"Terenuri" "Decontari cu asociatii

privind capitalul

2. Societatea inregistreaza la momentul martie 2005 achizitionarea de teren de la una din entitatile afiliate acesteia in valoare de 600 lei.

211 = 451 600 lei

"Terenuri" "Decontari intre

entitati afiliate

3. In aprilie 2005 societatea identifica un teren (in valoare de 41.000 lei) pentru investitie aflat pe varianta Brasovului potrivit unei spalatorii auto pentru autoturisme de mare tonaj pe care decide sa il achizitioneze :

211 = 404 41.000 lei

"Terenuri" "Furnizori de imobilizari"

4. Conform contractului de vanzare-cumparare acesta va fi achitat in 6 rate egale:

404 = 5121 6834 lei*6 luni

"Furnizori de imobilizari" "Banca in lei"

5. In mai 2005 se incepe amenajarea terenului in scop de spalatorie auto investitia ridicandu-se la un total de 37.250 lei :

211 = 722 37.250 lei

"Terenuri" "Venituri din productia de imobilizari corporale"

6. Valoarea de 37.250 lei urmeaza a se amortiza in 10 ani, respectiv 310,42 lei/luna

281 = 211 310,42 lei * 120 luni

"Amortizari privind "Terenuri"

imobilizarile corporale

7. In august 2006 societatea hotaraste punerea in vanzare a terenului + spalatoriei cu pretul de 100.000 lei :

4111 = 758 100.000 lei

"Clienti" "Alte venituri din exploatare"

8. Incasarea c/v terenului vandut

5121 = 4111 100.000 lei

"Banca in lei" "Clienti"

Pana la momentul vanzarii societatea a amortizat 15 luni (4.645,30 lei) din valoarea amenajarii terenului, astfel incat a ramas o valoare neamortizata (32.593,70 lei):

% = 211 37.250 lei

"Terenuri"

281 4.645,30

"Amortizari privind

imobilizarile corporale"

(valoarea amortizarii amenajarilor de terenuri cedate)

32.593,70

"Alte cheltuieli de exploatare"

(valoarea neamortizata a amenajarilor de terenuri cedate)

9. Iesirea din patrimoniu la inceputul lunii iulie 2009 a terenului achizitionat in martie 2005 de la o entitate afiliata in schimbul dobandirii de participatii in capitalul acesteia:

261 = 211 600 lei

"Actiuni detinute la "Terenuri"

entitatile afiliate "

10. In iulie 2009 , datorita situatiei financiare dificile si a crizei cu care aceasta se confrunta decide :

- retragerea terenului adus ca aport in societate in valoare de 127.000 lei

456 = 211 127.000 lei

"Decontari cu asociati "Terenuri"

privind capitalul

CONCLUZII

Dinamismul tranzactiilor cu terenuri, ca si cel al pietei imobiliare per ansamblu reprezentau un semnal clar pentru firmele de constructii, in sensul ca oportunitatile par sa fie din ce in ce mai atractive. Acest lucru a reprezentat un mare avantaj financiar atat pentru persoanele fizice si cat si juridice care au tranzactionat terenuri (au speculat pretul unei zone si au cumparat cu un pret infim, vanzand mai apoi cu un pret mult mai mare) sau pur si simplu le-au achizitionat in vederea ridicarii unor constructii (ansambluri de apartamente) ce urmeaza a fi revandute la un pret foarte mare obtinand astfel un venit repede si sigur intrun termen foarte scurt.

In aceeasi situatie s-a aflat si SC AGROCOM SRL care a urmarit sa isi mareasca veniturile prin achizitia de terenuri si tranzactionarea acestora in vederea obtinerii unui venit. Dar inca de la inceputul anului 2009 aceasta ca si multe alte societati constructoare , s-a aflat in deficit financiar datorita conditiilor socio-economice create de criza financiara ( introducerea TVA la tranzactionarea terenurilor, existenta unui impozitul crescut de la an la an, taxele si impozitele notariale, etc. )

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu,G.D.Demetrescu,CG Macovei,E.I.- Lexicon de finante-credit, contabilitate si informatica financiar - contabila, Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1981.

2. Bojian, O. - Contabilitatea intreprinderilor, Ed. Eficient,1996.

3. Collase, B. - Contabilitate generala, Editia a-4-a, traducere, Ed.Moldova,

4. Darie,V.,Drehuta,E.,Gorbanescu,C.Patrut,V.,Rotila A.- Manualul expertului contabil si contabilului autorizat, Ed. a IV-a actualizata, Ed.Agora,1998.

5. Feleaga, N.,Ionascu,I.- Contabilitate financiara, vol.I-IV, Ed.Economica, 1993-1994.

6. Feleaga,N.,Ionascu,I.-Tratat de contabilitate financiara. Vol.I. Contabilitatea ca joc social, Ed.Economica, Bucuresti, 1998.

7. Feleaga,N.,Ionascu,I.- Tratat de contabilitate financiara. Vol.II. Ingineria contabilitatii financiare, Ed.Economica, Bucuresti, 1998.

8. Nicolae, Traian - Ghid privind contabilitatea unitatilor economice, Ed.Camera deComert, Industrie si Navigatie, Constanta, 1995.

9. Nicolae, Traian - Contabilitatea intreprinderii, Ed. EX PONTO,Constanta, 2000.

10. Nicolae, Traian - Bazele contabilitatii, Ed. EX PONTO,Constanta, 2000.

11. Pantea,I.P.coordonator- Contabilitatea financiara a agentilor economicidin Romania,Ed.Intelcredo , Deva,1995.

12. Vintila,G. - Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2000.

13. Iatan, Elena - Contabilitate de gestiune - aplicatii, Ed. A3-a Constanta, Editura Muntenia 2007

14. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 403/1999 pentru aprobarea

Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a

Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de

Contabilitate Internationale, M.Of. al Romaniei nr.480/04.10.1999.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.