Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Management Contabil Bucuresti
Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune
Practica de specialitate anul II
Stocurile la SC TSG SRL
1. PREZENTAREA GENERALǍ A S.C. STRABAG S.R.L.
Societatea comerciala STRABAG SRL face parte din concernul BAU HOLDING STRABAG AG. Concernul BAU HOLDING STRABAG AG impreuna cu firmele aferente s-a format din fuziunea unor renumite firme de constructii europene si prin performanta intregului grup se numara printre cele mai renumite firme de constructii europene. In prezent concernul isi desfasoara cu succes activitatea in toate domeniile de constructii si prestari de servicii legate de constructii.
Societatea a luat fiinta la data de 23.05.1994 in Bucuresti sub numele de ILBAU S.R.L. .Obiectele de activitate erau: dezvoltarea, planificarea, proiectarea, supravegherea, executarea de lucrari civile, industriale si/sau speciale si echipamente in domeniul constructiilor; efectuarea, planificarea, proiectarea , supravegherea si executarea de lucrari de modernizare, reamenajare, remodelare a constructiilor civile, industriale si/sau speciale.
Avand in vedere decizia asociatului unic - societatea comerciala BAU HOLDING STRABAG AG societatea ILBAU SRL se transforma in societatea STRABAG SRL cu sediul in Bucuresti, Sector 5, Calea 13 Septembrie, nr. 90 si deschide puncte de lucru in:
- Jilava cu sediul in Sos. Giurgiului, nr. 3, Judetul Ilfov, avand ca obiect de activitate productia de mixturi asfaltice;
- Domnesti - zona CFR Centura, judet Ilfov cu obiect de activitate productia de beton;
- Cluj Napoca, calea Someseni nr.4 - cu obiect de activitate productia de beton;
- Sibiu, str. Henri Coanda nr.12 cu obiect principal de activitate executarea de lucrari de reabilitare infrastructura ;
-
S.C. STRABAG SRL este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub Nr J/40/13563/1994 si Cod Unic Inregistare 6891914.
Societatea comerciala STRABAG SRL a fost inregistrata prin actul aditional de infiintare nr. 721/16.05.2001. Forma juridica este societate cu raspundere limitata, cu capital privat, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si actul constitutiv.
Societatea are, ca obiect de activitate, in Romania:
a) dezvoltarea, planificarea, proiectarea, supravegherea, executarea de lucrari civile, industriale si/sau speciale si echipamente in domeniul constructiilor;
b) efectuarea, planificarea, proiectarea, supravegherea si executarea de lucrari de modernizare, reamenajare, remodelare a constructiilor civile, industriale si/sau speciale;
c) lucrari de antreprenoriat general;
d) exploatare a surselor de materii prime;
e) orice fel de operatiuni si productii industriale care au legatura directa sau indirecta cu activitatile mentionate mai sus;
f) inchirieri de masini si echipamente, inclusiv masini-unelte.
Din anul inmatricularii societatii si pana la data efectuarii analizei s-au adus completari dupa cum urmeaza:
1. In domeniul constructiilor:
lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta;
lucrari de drumuri;
lucrari de intretinere si reabilitare a sistemelor rutiere.
2. In domeniul altor activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor:
Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor, pe baza de tarif sau contract, neincluse in alte categorii.
3. Societatea produce si livreaza:
Mixturi asfaltice la statiile de mixturi asfaltice de diferite capacitati ;
Beton.
Statia de mixturi asfaltice din punctul de lucru Jilava asigura conditiile organizatorice si materiale pentru prepararea mixturilor asfaltice conform normelor in vigoare.
Capitalul social varsat al societatii este de de 13.108.000 RON divizat in 1.000 parti sociale cu o valoare nominala de 13.108 lei detinute in totalitate de BAU Holding Bateiligungs AG.
Societatea va fi administrata de personalul ce va fi numit de catre societatea BAU HOLDING STRABAG AG. Echipa de conducere este formata din :
1 administrator
Director tehnic
Director economic
Director filiala
Exercitiul econimico- financiar incepe pe 01.01 si se termina la 31.12. Bilantul contabil insotit de anexa privind situatia actiunilor este intocmit conform legii. Amortizarea fondurilor fixe se va face in baza reglementarilor in vigoare tinand cont de uzura fizica , morala a acestora cat si de politica de modernizare si retehnologizare a utilajelor.
2.Delimitari privind stocuri le si productia in curs de executie
Stocurile de valori materiale si comenzile in curs de executie cuprind totalitatea bunurilor si serviciilor din cadrul unei intreprinderi utilizate in scopul consumarii lor in procesul de productie sau pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa ce au suferit o prelucrare in procesul de productie .
In cadrul stocurilor , se suprind urmatoarele elemente : materii prime, materiale consumabile, produse finite, semifabricate, produse reziduale, animale si pasari, marfuri, ambalaje, obiecte de inventar si productia in curs de executie.
De regula, stocurile participa la un singur ciclu de productie, isi transmit dintr-o data, integral, valoarea in costuri.
Materiile prime sunt acele bunuri care participa la producerea noilor produse si se caracterizeaza prin faptul ca isi transmit direct atat valoarea, cat si continutul lor material asupra noilor produse , capatand o noua forma si o noua destinatie.
Materialele consumabile sunt bunuri materiale care se caracterizeaza prin faptul ca fie participa direct la procesul de productie, fie ca ajuta procesul de fabricatie, fara a se regasi, de regula, in continutul noului produs obtinut.
Produsele finite sunt acele produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare , putand fi depozitate in vederea vanzarii.
Semifabricatele sunt produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de productie) si care trec, in continuare, in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza ca atare altor intreprinderi.
Produsele reziduale sunt produse care se obtin ca si produsele finite , fara a indeplini insa conditiile de calitate ale produselor finite. Aceste produese reziduale pot fi utilizate sub forma rebuturilor , a materialelor recuperabile sau a deseurilor.
Animalele si pasarile cuprind animalele nascute si cele tinere , crescute si folosite pentru reproductie , puse la ingrasat pentru a fi vandute , coloniile de albine, precum si animalele de productie pentru lapte , carne, lana, blana.
Marfurile sunt acele bunuri materiale pe care intreprinderea la cumpara pentru a le revinde , ca atare.
Ambalajele sunt bunuri care servesc la ambalarea in vederea transportului si a pastrarii produselor si marfurilor. Ambalajele pot fi refolosibile , achizitionate goale sau o data cu bunurile aprovizionate si ambalaje confectionate de catre intreprindere , in scopul utilizarii sau vanzarii.
Obiectele de inventar sunt acele bunuri materiale care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii pentru a fi considerate mijloace fixe. Adica . fie au o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi mijloace fixe, indiferent de durata lor de utilizare , fie au o durata de utlizare mai mica de un an, indiferent de valoarea lor.
Productia in curs de executie cuprinde acea productie care nu a parcurs toate fazele procesului de fabricatie , prevazute de procesul tehnologic sau careia nu i s-a efectuat inca receptia tehnica, fiind considerata productie neterminata.
Cu exceptia productiei in curs de executie , stocurile de bunuri materiale se pot afla, la un moment dat, fie in intreprindere , fie in pastrare sau spre prelucrare la terti ( la alte intreprinderi ).Totodata, in cadrul intreprinderii se pot afla, la un moment dat, bunuri apartinand altor intreprinderi , in scopul pastrarii sau prelucrarii si care sunt evidentiate separat.
Legea contabilitatii nr. 82/1991 , republicata, interzice detinerea de valori materiale si banesti, sub orice forma si cu orice titlu , precum si efectuarea de operatiuni patrimoniale, fara a fi inregistrate in contabilitate.
2.1 Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de exectutie
La intrarea in patrimoniu , bunurile materiale sub forma stocurilor , se evalueaza astfel :
*la cost de achizitie -pentru stocurile cumparate (achizitionate) de la terti , adica la pretul inscris in factura furnizorului
*la costul de productie -pentru stocurile produse in productia proprie a intreprinderii
*la valoarea actuala- pentru stocurile primite cu titlu gratuit (donatii), estimata in functie de pretul pietei, starea stocului si utilitatea sa in cadrul intreprinderii.
La iesirea din patrimoniu evaluarea stocurilor se intemeiaza pe valoarea contabila de intrare si se folosesc mai multe metode :
a) Metoda identificarii specifice , prin care se identifica valoarea contabila de intrare pentru lotul de stocuri iesite spre vanzare sau consum.
b) Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) .CMP se calculeaza ca un raport intre valoarea totala a stocului initial, plus valoarea intrarilor si stocul initial , plus valoarea stocurilor intrate.CMP se poate calcula fie dupa fiecare, fie la sfarsitul perioadei de gestiune.Valoarea stocului iesit din patrimoniu , prin vanzare sau dare in consum, se stabileste apoi , inmultind cantitatea stocului iesit cu valoarea CMP.
c) Metoda epuizarii loturilor aplicata in doua variante :
Metoda primului lot intrat-primului lot iesit (FIFO).Stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie , dupa caz, al primului lot intrat.Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator intrat , in ordine cronologica.
Metoda ultimului lot intrat- primului lot iesit(LIFO).Bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau la costul de productie, dupa caz, al utlimului lot intrat.Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior intrat si se continua invers cronologic, pe masura epuizarii loturilor disponibile.
d) Metoda pretului standard (prestabilit). Pretul standard este un pręt prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea stocurilor la preturi fixe, stabilite anterior, pe baza preturilor medii ale stocurilor respective, realizate in perioada precedenta.Pretul standard devine pręt de inregistrare in contabilitate , cu conditia evidetierii distincte a diferentelor de pręt , fata de costul de achizitie.Preturile standard se actualizeaza periodic, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si rata inflatiei.
Documente primare utilizate referitoare la stocuri :
Pentru intrarile de stocuri :
*avizul de insotire al marfii
*factura
*nota de intrare sin constatare de diferente
*bon de predare -transfer-restituire
Pentru iesirile de stocuri :
*avizul de insotire al marfii
*factura
*bonul de consum
*fisa limita de consum
*bon de vanzare
3. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile in cadrul S.C TSG S.R.L
Aceasta categorie de cheltuieli desemneaza generic elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de exploatare a intreprinderii. Ele sunt reflectate in contabilitate prin grupa de conturi 60 "Cheltuieli privind stocurile". Obiectul acestei categorii de cheltuieli il constituie materiile prime, materiale consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia si apa, precum si marfurile.
Potrivit Art. 13 alineatul 2 din Legea Contabilitatii, contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
In cadrul SC STRABAG SRL se foloseste metoda inventarului permanent, care presupune contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si valoric, la cost istoric (cost de achizitie sau cost de productie), la pret stabilit in functie de valoarea de utilitate (pentru stocurile constatate ca plusuri la inventar, aduse ca aport la capitalul social, primite ca donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta valoare de inregistrare (pret de vanzare, pret standard).
Folosindu-se metoda inventarului permanent, la SC STRABAG SRL, contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza, dupa specificul activitatii, pe metoda cantitativ valorica.
Aceasta consta in tinerea evidentei cantitative, pe categorii de bunuri, la locul de depozitare, adica in magazii/depozite, cu ajutorul fiselor de magazie, aranjate in ordinea fiselor de cont analitic din contabilitate. In magazie, inregistrarile se fac zilnic de catre gestionar pe baza documentelor de intrare-iesire a materialelor. Dupa inregistrare, aceste documente se predau la contabilitate, pe baza de borderou. In contabilitate are loc evidenta cantitativ-valorica, prin inregistrarea documentelor primite in fisele de cont analitic pentru valori materiale si verificarea modului de emitere si completare a documentelor. Stabilirea stocurilor si soldurilor se realizeaza prin programul informatic de gestiune implementat in reteaua de calculatoare si care furnizeaza si situatiile centralizatoare privind intrarile si iesirile de materiale, in vederea inregistrarii lor in contabilitatea sintetica.
Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora, pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate.
Ocazionarea cheltuielilor cu stocurile de materii prime, materiale si marfuri are loc la iesirea din patrimoniu a bunurilor materiale evaluate si inregistrate prin metodele: costului mediu ponderat, FIFO - primul intrat-primul iesit, sau LIFO - ultimul intrat-primul iesit.
STRABAG SRL utilizeaza metoda FIFO, primul intrat-primul iesit, prin care bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.
Evaluarea iesirilor prin metoda FIFO la cele mai vechi, adica la cele mai mici costuri, conduce la o majorare a rezultatului exercitiului (profitului) si a impozitului pe profit. Ca urmare, in perioadele de crestere sustinuta a preturilor, metoda FIFO produce cea mai mare valoare posibila a profitului, iar costul stocurilor iesite este apropiat de nivelul costului la momentul cand aceste stocuri au intrat in gestiune. In perioadele de descrestere a preturilor efectele sunt inverse.
Ocazionarea cheltuielilor cu materii si materialele consumabile se face in momentul consumului, pe baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii/depozite.
Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodata document justificativ de scadere din gestiune. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea sa, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente care solicita materiale spre a le consuma.
Circuitul documentelor de iesire a materiilor prime si a materialelor consumabile poate fi prezentat schematic, astfel:
Bonul de consum va circula, la urmatoarele nivele: la persoanele autorizate sa acorde viza de necesitate a materialelor nestocate, la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, in dublu exemplar.
In luna analizata societatea are un stoc de materii prime in valoare totala de 105.524,15 lei (conform tabelului de mai jos). In cursul lunii se aprovizioneaza de la terti cu materii prime in valoare de 51.386,73. In urma inventarierii faptice s-a constat stocul la sfarsitul lunii in valoare totala de 50.724,97 lei. Datele pe fiecare sort de materii prime sunt conform tabelului:
Denumire |
Stoc initial Cantit. |
Stoc initial valoare |
Intrari Cantit. |
Intrari valoric |
Iesiri Cantit. |
Pret unitar iesiri |
Iesiri Valoare |
Stoc final Cantit. |
Pret unitar stoc |
Stoc final Valoare |
|
Nisip |
822,71 |
11.486,7 |
633,44 |
7.096,87 |
1.042,71 |
12,76 |
13.307,2 |
413,44 |
12,76 |
5.276,37 |
|
Margaritar |
1.149,18 |
16.010,24 |
235,28 |
2.670,43 |
928,82 |
13,49 |
12.532,67 |
455,64 |
13,49 |
6.148 |
|
Pietris7-5 |
473,22 |
6.914,51 |
356,06 |
4.041,28 |
397,06 |
13,21 |
5.245,64 |
432,22 |
13,21 |
5.710,15 |
|
Pietris 15-30 |
379,71 |
5.423,34 |
118,04 |
1.339,75 |
238,75 |
13,59 |
3.243,98 |
259 |
13,59 |
3.519,12 |
|
Ciment |
297,94 |
65.689,36 |
164,72 |
36.238,4 |
326,16 |
220,31 |
71.856,43 |
136,5 |
220,31 |
30.071,33 |
|
TOTAL |
3.122,76 |
105.524,15 |
1.507,54 |
51.386,73 |
2.933,5 |
106.185,91 |
1.696,8 |
50.724,97 |
La inceputul lunii se inregistreaza pe cheltuieli stocul intial:
601=301 105.524,15 lei
Aprovizionerea cu materii prime se inregistreaza astfel:
- nisip: % = 401 8.445,28
601 7.096,87
4426 1.348,41
- margaritar: % = 401 3.177,81
601 2.670,43
4426 570,38
- pietris 7-15: % = 401 4.809,12
601 4.041,28
4426 767,84
- pietris 15-30: % = 401 1.594,3
601 1.339,75
4426 254,55
- ciment: % = 401 43.123,7
601 36.238,4
4426 6.885,3
Cantitatea de materii prime consumata se stabileste pe baza inventarului faptic, dupa formula: stoc initial + intrari - stoc final, iar valoarea consumului se calculeaza dupa formula costului mediu ponderat:
Cost mediu ponderat = (stoc initial valoric + intrari valoric) / (stoc initial cantitativ + intrari cantitativ)
1. consum de nisip: 822,71+633,44-413,44 = 1.042,71 to
CMP = (11.486,7+7.096,87) / (822,71+633,44) = 12,76 lei x 1.042,71 to = 13.307,2
Stoc final valoric = 413,44 to x 12,76 lei = 5.276,37 lei
- inregistrare stoc final: 301 = 601 5.276,37
CMP = (16.010,24+2.670,43) / (1.149,18+235,28) = 13,49 lei x 928,82 to = 12.532,67 lei
Stoc final valoric = 455,64 to x 13,49 lei = 6.148 lei
- inregistrare stoc final: 301 =601 6.148
CMP = (6.914,51+4.041,28) / (473,22+356,06) = 13,21 lei x 397,06 to = 5.245,64 lei
Stoc final valoric = 432,22 to x 13,21 lei = 5.710,15 lei
- inregistrare stoc final: 301 = 601 5.710,15
CMP = (5.423,34+1.339,75) / (379,71+118,04) = 13,59 lei x 238,75 to = 3.243,98 lei
Stoc final valoric = 259 to x 13,59 lei = 3.519,12 lei
- inregistrare stoc final: 301 = 601 3.519,12
CMP = (65.689,36+36.238,4) / (297,94+164,72) = 220,31 lei x 326,16 to = 71.856,43 lei
Stoc final valoric = 136,5 to x 220,31 lei = 30.071,33 lei
- inregistrare stoc final: 301 = 601 30.071,33
Cuprins:
Cap. 1 Prezentare generala a S.C TSG S.R.L
Cap.2 Delimitari privind stocuri le si productia in curs de executie
Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de exectutie
Cap.3 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile in cadrul S.C TSG S.R.L
Bibliografie:
1. Ionescu, Cecilia Bazele contabilitatii,Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2002
2. Legea contabilitatii nr.82/1991-Republicare , publicata in Monitorul Oficial nr. 48/14.01.2005
3. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea regelemntarilor contabile conforme cu directivele europene , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005
Prof.Univ.Dr. Atanasiu POP Contabilitatea financiara romaneasca
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |