Pragul de semnificatie in audit

Pragul de semnificatie in audit

Calitatea informatiei contabile, in general, si in mod deosebit acelei din situatiile financiare ale exercitiului se afla in stransa legatura cu riscul de audit, cu marimea, felul si intensitatea acestuia. Ca urmare, determinarea si cunoasterea semnificatiei informatiei oferite de audit are o importanta aparte in stabilirea, dimensionarea si monitorizarea riscurilor de audit.

Standardul de audit nr. 320, Pragul de semnificatie in audit (I.S.A. 320 "Audit Materiality"), precizeaza faptul ca "auditorul trebuie sa ia in considerare pragul de semnificatie si legatura acestuia cu riscul de audit, atunci cand efectueaza un audit".

Prin prag de semnificatie se intelege "nivelul sau marimea unei sume, peste care auditorul o considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea conturilor anuale, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii".

Pragul de semnificatie este definit in "Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare" in felul urmator: "Informatiile sunt semnificative daca omisiunile sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o caracteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila". Evaluarea a ceea ce este semnificativ este un aspect care tine de utilizarea rationamentului profesional.

Aceasta cerinta este exprimata conceptual in chiar obiectivul fundamental al auditului care precizeaza ca "o misiune de audit privind situatiile financiare are scopul de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia acestea au fost elaborate in toate aspectele lor semnificative in concordanta cu un referential contabil identificat".

Auditorul stabileste nivelul acceptabilitatii caracterului semnificativ, pragul de semnificatie al informatiei inca din momentul intocmirii planului de audit. Acest prag reprezinta dimensionarea esantionului statistic care urmeaza a fi verificat sau examinat, linia de demarcatie dincolo de care vor fi detectate eventualele anomali semnificative, marimea si natura acestora.

Anomaliile cantitative constatate in sume mici care aparent ar parea neimportante, pot ajunge prin repetare si insumare la niveluri care pot produce cel putin neclaritati in situatiile financiare.

In conformitate cu prevederile Standardului de audit nr. 320, auditorul are obligatia sa determine pragul de semnificatie la domenii si sisteme semnificative, in momentul in care:

stabileste natura, durata si extinderea folosirii procedurilor de audit;

evalueaza efectul informatiilor eronate.

In prima faza a misiunii este necesar ca auditorul sa stabileasca un prag global de semnificatie in vederea unei bune orientari si planificari a misiunii sale. Pe masura desfasurarii lucrarilor, pragurile de semnificatie stabilite evit ca unele lucrari, care nu au un rol important in fundamentarea opiniei referitoare la conturile anuale, sa fie executate. Daca o data cu executarea misiunii, pragul global de semnificatie a fost depasit, auditorul are fie posibilitatea sa propuna corectarea erorilor, fie sa le mentioneze in raport.

Elementele de referinta pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi capitalurile proprii, rezultatul net sau cifra de afaceri. Aceste elemente cunoscute drept baza de referinta in raport cu pragul de semnificatie se pot determina in valori absolute sau relative.

Elementele specifice pragului de semnificatie sunt urmatoarele:

necesitatile utilizatorilor conturilor anuale;

Conturile anuale ofera informatii unor categorii foarte largi de utilizatori: investitori, creditori, salariati, clienti si furnizori, stat, analisti financiari, statisticieni etc. Ca urmare, auditorul va fixa pragul de semnificatie in functie de cerintele utilizatorilor deoarece acestia isi fixeaza drept semnificative elemente diferite.

caracteristicile intreprinderii;

Intreprinderea poate fi caracterizata din multiplele puncte de vedere dar cateva caracteristici importante pentru pragul de semnificatie sunt:

- sectorul de activitate (in anumite sectoare de activitate rezultatul net al exercitiului, ca baza de referinta, este inlocuit de alti indicatori considerati a fi mai reprezentativi; exemplu: in comert - marja bruta);

- dimensiunea intreprinderii (este necesar sa se cunoasca pentru determinarea intervalului in care se afla pragul de semnificatie);

- evolutia intreprinderii in timp;

- mediul economico-social in care isi desfasoara activitatea intreprinderea (includem aici legislatie, conjunctura economica si politica, concurenta, climatul social de ansamblu etc.);

t               caracteristicile elementelor considerate semnificative;

- sensibilitatea. Un element este considerat sensibil daca o variatie mica a lui are ca efect o mare modificare in aprecierea conturilor anuale;

- gradul de aproximare. O eroare este cu atat mai importanta daca se refera la un post unde se impune precizie decat daca se refera la un post determinat prin apreciere (exemplu: o eroare in soldul contului furnizori sau clienti este mai importanta decat o eroare in soldul unui cont de provizioane);

- evolutia elementului. O analiza a evolutiei in timp a elementului poate reflecta o tendinta de marire/micsorare a acestuia in scopuri necinstite;

- cumul al mai multor elemente. Din cumularea mai multor elemente care nu au fiecare in parte o semnificatie prea mare se poate ajunge la o rezultanta cu o importanta semnificativa.

Informatiile eronate depistate de auditor trebuie sa fie luate in seama atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ. Auditorul trebuie sa tina in permanenta cont de faptul ca informatii eronate privitoare la valori mici, atunci cand sunt cumulate pot avea efect semnificativ asupra situatiilor financiare. Spre exemplu: "o eroare depistata in procedura de inchidere de luna poate fi un indiciu al unei declarari eronate semnificative potentiale, daca eroarea se repeta in fiecare luna".

Auditorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca stabilirea unui prag de semnificatie gresit poate pune sub semnul incertitudinii calitatea lucrarilor efectuate, iar stabilirea unui esantion statistic care nu tine cont de particularitatile intreprinderii sau sectorului de activitate in care aceasta actioneaza poate conduce la efectuarea unui numar insuficient de verificari sau invers, la un control exagerat.

Erorile semnificative pe care auditorul le poate depista in situatiile financiare sunt purtatoare de riscuri semnificative. Relatia dintre pragul de semnificatie si riscuri este invers proportionala. Cu alte cuvinte, cu cat pragul de semnificatie in evaluarea erorilor constatate in situatiile financiare este mai ridicat, cu atat riscul este mai scazut si invers. Nivelul riscului de audit poate fi micsorat prin efectuarea unui numar mai mare de teste de control, prin folosirea unor proceduri mai dezvoltate analitic sau prin majorarea esantionului de control.

In situatia in care la solicitarea auditorului conducerea societatii refuza sa corecteze situatiile financiare, iar rezultatul procedurilor suplimentare folosite nu-i permit sa se asigure ca suma erorilor necorectate prezinta o importanta nesemnificativa, auditorul trebuie sa-si modifice opinia si implicit concluziile raportului sau. Atunci cand vorbim de cumul de erori ne referim la cele constatate de auditor in situatiile financiare ale exercitiului analizat, la cele din exercitiile precedente care au ramas necorectate, precum si la acele erori probabile, dar care nu au fost identificate cu precizie. Coeficientul de probabilitate al existentei unor erori nedepistate poate fi corectat prin extinderea procedurilor de audit in timp si spatiu, precum si prin ridicarea pragului de semnificatie in vederea reducerii la maxim a riscului de audit.

Desi stabilirea elementelor semnificative si a pragului de semnificatie este deosebit de importanta, alegerea metodei pentru determinarea lor este lasata la latitudinea auditorului deoarece normele de audit nu stabilesc un nivel absolut sau procentual si nici o formula matematica universal valabila. Ca urmare, datorita numerosilor factori care trebuie sa fie luati in considerare si a importantei lor relative, experienta auditorului, judecata si pregatirea lui profesionala sunt elemente care influenteaza in mod direct si hotarator calitatea lucrarilor si concluziilor care se desprind.