Contabilitate si Informatica de Gestiune - Analiza economico-financiara a SC Company SRL pentru exercitiul financiar 2001 - 2002

Academia de Studii Economice

Bucuresti

Facultatea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

Analiza economico-financiara

a SC Company SRL

pentru exercitiul financiar

Plan

1. Organizarea si desfasurarea activitatilor in cadrul SC Company SRL

1.1. Functionarea societatii

1.2. Structura organizatorica a societatii

1.3. Obiectul de activitate al societatii

2. Analiza performantelor economico - financiare ale SC Company SRL

2.1. Analiza profitului

2.1.1. Analiza dinamica si structurala a profitului dupa natura cheltuielilor de exploatare

2.1.1. Analiza factoriala a profitului

2.2. Analiza rentabilitatii

2.3. Analiza pragului de rentabilitate

3. Analiza pozitiei financiare a SC Company SRL

3.1. Analiza patrimoniului net

3.2. Analiza corelatiei dintre: FR, NFR, TN

3.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

3.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

4. Analiza fluxurilor de trezorerie

1. Organizarea si desfasurarea activitatilor in

cadrul SC Company SRL

1.1. Functionarea societatii

Societatea comerciala Company SRL este persoana juridica romana avand obiect principal de activitate productia de confectii textile

In conditiile in care activitatea societatii se desfasoara in mare masura in sistem de perfectionare activa (lohn), productia este destinata mai ales exportului, dar nu se neglijeaza nici piata interna, mai ales ca, directia spre care doreste sa se orienteze societatea in viitor este productia proprie.

Constituirea SC Company SRL a avut loc la data de 2.02.1993, din initiativa unei singure persoane, Malec-Maria, in calitate de asociat unic al societatii. In prezent SC Company SRL functioneaza sub forma unei societati cu raspundere limitata cu doi asociati: Malec Leonard-Bogdan si Jigamn Constantin-Octavian, fiecare din cei doi avand dreptul de administrare si reprezentare a societatii cu puteri depline si egale.

Capitalul social total al SC Company SRL este de 2,100,000 mii lei, in totalitate in numerar, divizat in 200 de parti sociale a cate 10,500 mii lei fiecare. Fiecare din cei doi asociati detine cate 100 parti sociale in valoare totala de 10,500,mii lei, valoare ce reprezinta 50% din capitalul social total. Capitalul a fost varsat in intregime de catre asociati, iar participarea asociatilor la beneficiile si pierderile societatii se face in mod egal. Fiecare parte sociala da dreptul la un vot, fiind permisa transmiterea partilor sociale intre asocioati cu obligativitatea inscrierii transmisiunii in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.

SC Company SRL este inregistrata la registrul comertului al judetului Arges cu nr. J03/520/1993, cod numeric R3666837, si, incepand cu data inmatricularii in registrul comertului, durata de functiunare a societatii este nelimitata.

La nivelul judetului Arges, societatea este una din cele mai mari producatoare de confectii textile cu o capaciatate de productie de 7,000-8,000 produse/ luna, iar pe piata interna, prin starategia de marketing si vanzari a reusit sa stabileasca o gama de produse la preturi competitive.

1.2. Structura organizatorica a SC Artemis ML Company SRL

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, prin care se realizeaza obiectivele prestabilite ale societatii.

Reprezentarea garfica, printr-o diagrama, a structurii organizatorice, prezinta liniile generale ale ierarhiei compartimentelor societatii, prin care sunt ilustrate princiaplele posturi sau departamente din societate, indica modul in care posturile sunt grupate in unitati specifice, relatiile de subordonare de la cel mai jos la cel mai inalt nivel, canalele oficiale de comunicare a informatiei.

Toate compartimentele care, in ansamblul lor, alcatuiesc structuta organizatorica a societatii (fig.1), se afla intr-o relatie de interdependenta.

Tinand cont de relatiile organizatorice, SC Company SRL are o structura ierarhic-functionala, iar in conditiile in care societatea desfasoara cu preponderenta un anumit tip de activitate, are o structura operataonala (de productie si conceptie) orientata pe produs. Astfel, angajatii sunt concentrati asupra sarcinilor aferente unei singure functiuni si o pot realiza cu eficienta, insa datorita subordonarii ierarhice care exista, ritmul productiei poate sa scada atunci cand o functiune asteapta sa fie completata de alta. Totodata, performantele unui departament nu pot fi eveluate cu precizie, din moment ce, si alte departamente au avut contributie la rezultatele acestuia. Nomenclatura de fabricatie restransa si seriile mari au oferit posibilitatea utilizarii unor metode moderne de organizare a productiei si a muncii, cresterii productivitatii muncii prin folosirea unei forte de munca specializata si a utilajelor specializate.

Fiecarui angajat al societatii ii revine spre exercitare un ansamblu de obiective (sarcini, competente, responsabilitati), prin care constituie subdiviziunea organizatorica elementara - postul de munca. O parte a angajatilor sunt reuniti in posturi de munca care au aceleasi caracteristici din punctul de vedere al naturii si complexitatii, indeplinind astfel o functie.

O parte din angajatii societatii indeplinesc functii de management: prevederea, organizarea, comanda, coordonarea, eveluarea, controlul (functii indeplinite de directorul comercial, directorul de productie, directorul economic), iar alti angajati au functii de executie - transpunerea in practica a deciziilor emise de titularii postului de conducere (personalul serviciilor de aprovizionare si desfacere, al birourilor de marketing si contracte externe se subordoneaza deciziilor emise de directorul comercial; muncitorii din sectiile de baza si auxiliare se subordoneaza deciziilor sefilor de sectie, care la randul lor aplica deciziile directorului de productie; personalul din biroul financiar contabil si din departamentul resurse umane se subordoneaza deciziilor directorului economic).

Apar in cadrul subordonarilor dintre functiile prezentate mai sus, reletii de autoritate intr-o forma ierarhica care exprima raportul intre titulatul postului de conducere si cei care detin posturi de executie. Exista insa si relatii de cooperare intre titularul unui post situat pe acelasi nivel ierarhic cu titularul altui post, dar apartinand unui compartiment diferit, in vederea realizarii in comun a anumitor obiective. Astfel, potrivit structurii organizatorice prezentata in fig. 1, primul nivel ierarhic este reprezentat de cei doi asociati. La acest nivel deciziile trebuiesc luate de comun acord, in conditiile in care administrarea si conducerea se realizeaza de cei doi asociati cu puteri depline si egale.

Al doilea nivel ierarhic corespunde directorilor celor trei departamente: comercial, productie, economic. Directorul de productie este cel care organizeaza si coordoneaza planul de productie pe baza deciziilor venite de la nivelul superior si a previziunilor stabilite de directorul comercial. Controlul si analiza rezultatelor societatii sunt efectuate la nivelul compartimentului financiar-contabil, compartiment subordonat directorului economic.

Al treilea nivel ierarhic este reprezentat printr-o serie de compatimente, unele operationale (sala de croit, sectia de cusut, calcat, atelier de intretinere si reparatii, serviciile comerciale, etc.), iar altele functionale (biroul de marketing, biroul contracte externe, biroul financiar-contabil, biroul resurse umane). Serviciul aprovizionare, pe baza necesitatilor identificate si comunicate de compartimentele de productie se ocupa de aprovizionarea cu materii prime si materiale consumabile. Pentru necesitatile legate de activitatea in sistem lohn, se intra in legatura cu biroul de contracte externe. Serviciul desfacere are rolul de a mijlocii comercializarea produselor finite pe pietele interne, respectiv de a raspunde de pastrarea produselor compensatoare pana la ridicarea acestora de catre furnizorul extern. Biroul de marketing se ocupa de promovarea imaginii produselor in randul consumatorilor sub aspectul raportului pret-calitate. Sunt identificate necesitatile consumatorilor si, in functie de potentialul productiv discutat la nivelul directorului de productie, se decide promovarea, sau nu, de produse noi. Pe baza materiei prime si a tiparelor receptionate la nivelul serviciului de aprovizionare, in cadrul atelierelor de croit sunt croite modelele. Acestea sunt transmise mai departe salilor de cusut, iar apoi produsul rezultat este trimis spre calcatorie, de unde rezulta produsul finit respectiv produsul compensator.

Produsele finite sunt supuse controlului la nivelul serviciului de control tehnic de calitate dupa care sunt depositate in magazia de produse finite subordonata serviciului desfacere. In cadrul societatii exista si un atelier de intretinere si reparatii pentru toate defectiunile care apar la nivelul mijloacelor de productie. La nivelul compatimentului financiar - contabil activitate se desfasoara in legatura stransa cu toate celalalte compartimente de unde sunt luate informatii numerice atestate de documente justificative si prelucrate in vederea elaborarii situatiilor financiare care trebuie sa prezinte o imagine clara si fidela a societatii.

Sistemul de productie al societatii cuprinde trei laturi interdependente :

tehnologica, care presupune atat nivelul cantitativ al capitalului fix

(masini, utilaje, instalatii, echipamente si aparate), cat si nivelul calitativ al tehnologiilor folosite si al formelor de organizare a productiei,

economica, concretizata in capacitatea sistemului de productie de a realiza un anumit raport, exprimat in termini economici, intre volumul iesirilor si volumul intrarilor, respectiv intre rezultatele sistemului de productie si consumurile acestuia,

sociala, si anume gradul de integrare in sistem a fortei de munca, satisfactia pe care o ofera sistemul angajatilor, nivelul retributiilor in raport cu eforturile depuse.

1.3. Obiectul de activitate al SC Company SRL

SC Company este o societate de productie ce se constituie intr-un ansamblu de factori productivi interdependenti: capital fix, capital circulant forta de munca, ce permit realizarea activitatii la un anumit nivel de eficienta economica

Activitatea principalaa a SC Company SRL este productia de articole de imbracaminte folosind matrii prime achizitionate de la terti din tara sau din import. Pe langa articole de imbracaminte, in cadrul obiectului de activitate al societatii este cuprinsa si productia altor articole textile: tesaturi, confectii artizanale, covoare, incaltaminte, marochinarie, mercerie, jucarii, etc. Societatea efectueaza de asemenea servicii in domeniul reparatiilor si reconditionarilor, in ateliere proprii sau la domiciliul clientilor, a articolelor textile, pe baza de comenzi individuale primite de la populatie.

Societatea comercializeaza si distribuie produsele atat pe pietele interne, cit si in exterior, in prezent o mare parte din volumul activitatii desfasurandu-se in sistem de perfectionare activa .

Operatiuni de import - export si comercializare a produselorde fac parte din obiectul de activitate al societatii pentru produsele finite destinate pietei interne, restul operatiunulor de acest gen fiind executate de furnizorul (clientul) extern.

Pe plan intern, comercializarea produselor se realizeaza: en-gross, si en-detaile in piete, targuri, locuri organizate, in magazine proprii, inchiriate, ambulant sau la domiciliul clientilor.

Activitatea in sistem de perfectionare activa se desfasoara pe baza de contracte ferme incheiate intre societate si diverse societati straine:

Alexander Sheridan - Marea Britanie

Alena LTD Bianca - Marea Britanie

Milenium - Marea Britanie

John-Adam - Marea Britanie

Haideman - Germania

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare (rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare), fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala.

Perfectionarea activa este o operatiune cu titlu temporar, care are drept efect suspendarea platii taxelor vamale (regim vamal suspensiv). Dreptul de a desfasura activitatea in regim de perfectionare, este obtinut de titularul activitatii, de la autoritatea vamala, in conditiile in care aceasta se asigura ca poate supraveghea si controla aceasta activitate, stabilind si termenul de incheiere al ei in functie de solicitarea titularului si de conditiile economice in care se desfasoara operatiunea. Regimul vamal suspensiv inceteaza daca marfurile plasate sub acest regim sau, dupa caz, produsele compensatoare ori transformate primesc o alta destinatie. In aceasta situatie, taxele vamale si alte drepturi de import se incaseaza de catre birourile vamale din oficiu, pe baza garantiei depuse de titulatul operatiunii la biroul vamal, o data cu declaratia vamala pentru marfurile supuse unui astfel de regim.

Pe baza contractelor incheiate cu societatile straine, se realizeaza aprovizionarea din exterior cu materii prime si marfuri plasate in regim de perfectionare activa: tesatura, fermoare, nasturi, butoniere, ata, etichete, accesorii, etc. Pentru fiecare comanda primita din exterior se executa cate o monstra, si, daca aceasta este acceptata de clientul extern se da drumul la productie pe banda.

Societatea, in calitate de titular al operatiunii de perfectionare activa, are obligatia sa determine rata de randament (cantitatea sau procentajul de de produse compensatoare care se vor obtine prin perfectionarea activa a unei cantitati determinate de marfuri importate) in functie de conditiile in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea. Autoritatea vamala verifica rata de randament pe baza normativelor si a notelor de consum prevazute in contractul extern. In conditiile in care rata de randament justifica cantitatile de marfuri plasate in regim de perfectionare, resturile tehnologice rezultate din actiunile de transformare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datoreaza drepturi de import. Daca in urma verificarii rata de randament nu este justuficata, pentru cantitatile de marfuri care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculeaza si se incaseaza drepturile de import. Marfurile plasate in regim de perfectionare activa care nu au fost exportate in cadrul termenului stabilit pot fi importate cu respectarea dispozitiilor privind importul marfurilor. In aceste cazuri cuantumul taxelor si drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare a marfurilor de import in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import, la care se adauga comisionul vamal.

In present exista o piata electronica specializata pentru industria textila romaneascp: Romtextil, avand ca obiectiv promovarea pe Internet a industruiei textile romanesti. Panaiin prezent societatea in discutie nu a patruns pe aceasta piata.

In viitor societatea intentioneaza sa elimine in totalitate sistemul lohn si sa treaca la productie proprie. Aceasta presupune un sistem de marketing bine pus la punct, existenta unei sume importante de bani, care sa pota fi investiti intr-un sezon cu conditia recuperarii lor peste o jumatate de an ( de exemplu, colectia de iarna trebuie lansata inca din martie).

2. Analiza performantelor economico-financiare

ale SC Company SRL

Analiza performantelor economico-financiare ale intreprinderii se bazeaza pe datele oferite de contul de profit si pierdere. Structura actuala a contului de profit si pierdere ceruta de standardele contabile prezinta trei indicatori partiali cu semnificatie de rentabilitate : rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si rezultatul exrtaordinar, si un indicator global cu semnificatie de rentabilitate: rezultatul exercitiului.

2.1. Analiza profitului

Analiza profitului se poate efectua direct pe contul de profit si pierdere sau pe seama unor situatii construite pe baza acestuia, cum sunt soldurile intermediare de gestiune sau modelul de cont de profit si pirdere cerut de IAS 1, cu clasificarea veniturilor si cheltuielilor dupa destinatii.

Per ansamblu, activitatea societatii se desfasoara in conditii de eficienta econimica, avand in vedere faptul ca indicele veniturilor totale (I_VT = 98.17%%) depaseste indicele cheltuielilor totale (I_CT =

In ceea ce priveste structura veniturilor si cheltuielilor pe feluri de activitati, ponderea cea mai insemnata este detinuta de elementele aferente activitatii de exploatare, fapt explicabil in conditiile in care activitatea intreprinderii este productia de confectii textile. Se observa insa, tendinta de diminuare a ponderii atat a veniturilor cat si a cheltuielilor din exploatare, in favoarea veniturilor, respective a cheltuielilor financiare, in anul 2002 fata de anul 2001.

Operatiunile de import -export, semnificative in activitatea intreprinderii, prin insasi obiectul sau de activitate, pot genera cheltuieli din diferente de curs valutar, care ar putea afecta nefavorabil rezultatul financiar, si mai departe, profitul net al societatii.

Fig.2

Fig 3

Analiza dinamica si structurala a profitului dupa natura cheltuielilor

de exploatare

In ceea ce priveste soldurile intermediare de gestiune, se constata o sporire in termeni relativi a acestora.

Rata marjei comerciale a cunoscut o diminuare relativa cu 55%, dar prin coreclare cu evolutia ascendenta a cifrei de afaceri este reliefat faptul ca politica preturilor practicate de societate este cea a "preturilor joase". Marja comerciala redusa ar trebuii sa implice, cheltuieli generale riguroase in ceea ce priveste personalul, aprovizionarea, stocarea, desfacerea marfurilor.

O evolutia puternica a inregistrat-o excedentul brut din exploatare (a sporit cu un ritm de 386.18%), in timp ce marja comerciala a inregistrat o diminuare cu 85%. Rezultatul net al exercitiului a inregistrat o crestere deosebit de puternica, de 40 ori mai mare in 2002 fata de 2001. Aceasta este consecinta trecerii de la pierderea din exploatare pe care societatea a integistrat-o in anul 2001, la un profit de 20,295,670 mii lei, in anul 2002. Analizand cauza situatiei din anul 2001, se constata ca sociatatea a inregistrat cheltuieli cu personalul in proportie de 88% din valoarea adaugata. Situatia a fost sesizata de conducere, astfel ca in anul 2002 s-a reusit o diminuare a cheltuielilor respective cu 16,104,722 mii lei.

Evolutia puternica pe care a inregistrat-o rezultatul din exploatare este sugestiv reflectata in garficul de mai jos. Se observa ca profitul obtinut in anul 2001 este dat de rezultatul financiar.

Rata marjei comerciale a cunoscut o diminuare relativa cu 55%, dar prin coreclare cu evolutia ascendenta a cifrei de afaceri este reliefat faptul ca politica preturilor practicate de societate este cea a "preturilor joase". Marja comerciala redusa ar trebuii sa implice, cheltuieli generale riguroase in ceea ce priveste personalul, aprovizionarea, stocarea, desfacerea marfurilor.

Productia exercitiului a inregistrat o sporire in termini relativi, de aproximativ 20%, ceea ce inseamna ca sociatatea a produs mai mult in anul 2002 comparativ cu anul precedent. Daca avem in vedere faptul ca variatia stocurilor a inregistrat un sold creditor, putem spune ca societatea a vandut in anul 2002 din ceea ce a produs (dar nu si din stocurile existente la inceputul anului), dar intr-un ritm mai lent decat cel inregistrat in anul 2001.

Valoarea adaugata cunoaste o sporire relativa cu 11.36%, ceea ce inseamna ca au sporit sursele de remunerare a participantilor directi si indirecti la viata economica a societatii. Privita in dinamica, rata valorii adaugate s-a diminuat cu aproximativ 7%, marcand faptul ca pozitia intreprinderii in economia nationala este mai jos, respectiv contribuie intr-o masura mai mica la formarea venitului national. De asemenea, rata contributiei factorului uman cunoaste o diminuare relativa, ceea ce inseamna ca numarul participantilor la desfasurarea activitatii intreprinderii s-a diminuat. Aici este o situatie explicabila in sens favorabil, deoarece din cauza cheltuielilor foarte mari cu personalul in anul 2001 societatea a inregistrat o pierdere semnificativa generala.

Faptul ca EBE cunoaste o dinamica de 386.18% evidentiaza faptul ca intreprinderea are o situatie buna a fluxurilor financiare

Analiza factoriala a profitului

Rezultatul aferent cifrei de afaceri

a)     Concluzii generale

In urma analizei factoriale a rezultatului aferent CA, rezulta o situatie economica favorabila pentru societatea analizata. Astfel, per ansamblu, rezultatul aferent CA inregistreaza o crestere de 31,326,067 mii lei in anul 2002 fata de anul precedent, iar aceasta evolutie se explica pe seama factorilor componenti ai fenomenului analizat. Au influenta directa: CA a carei influenta este nefavorabila, si, profitul mediu, care da intensitatea fenomenului determinand o crestere de 32,536,588 mii lei.

Asupra rezultatului aferent CA influenteaza indirect, cu sensuri si intensitati diferite, urmatorii factori:

- Volumului vanzarilor care determina o influenta pozitiva de 495,245 mii lei;

- Pretul unitar cu o dubla influenta: in sensul cresterii cu 23,758,396 mii lei, asupra profitului mediu, si in sens negativ cu 1,706,588 mii lei, asupra cifrei de afaceri.

- Structura vanzarilor care determina o influenta favorabila de 30.570.895 mii lei;

- Costul unitar cu o influenta nefavorabila de 21,782,305 mii lei;

b)    Factori determinanti ai fenomenelor constatate

Influenta favorabila pe care o exercita modificarea volumului vanzarilor presupune ca produsele comercializate corespund din punct de vedere tehnico-functional, cerintelor clientilor, care, accepta pretul de comercializare. Totusi, nu este o crestere semnificativa, si ca atare, se impun o serie de masuri de organizare a activitatii interne.

Variatia pretului unitar exercita o dubla influenta, in sensuri si cu intensitati diferite. Trebuiesc urmarite conditiile in care a avut loc cresterea pretului unitar. Daca acesta este rezultatul speculatiei raportului cerere-oferta, atunci efectul favorabil economic, nu poate fi luat in considerare in diagnosticul rezultatului. Se va lua in considerare doar efectul favorabil datorat cresterii pretului unitar in conditiile imbunatatirii calitatii productiei.

Evolutia structurii productiei dovedeste cresterea ponderii produselor care se realizeaza cu un profit unitar mai mare decat media pe intreprindere.

In ceea ce priveste cresterea costului unitar, trebuie urmarita corelatia cu cresterea pretului unitar, si anume, in valori absolute influenta exercitata de pretul unitar trebuie sa o depaseasca pe cea exercitata de costul unitar.

c) Masuri propuse

Managementul trebuie sa se preocupe de efectuarea unui studiu de piata riguros, si, in momentul in care se cunoaste cererea si evolutia ei pe o perioada de timp limitata, trebuie sa se preocupe de organizarea interna a activitatii. Aceasta presupune management stiintific, incepand cu politica de personal, politica de investitii, politica financiara.

In ceea ce priveste productia, trebuie sa se urmareasca in continuare aceasi structura a vanzarilor. In conditiile in care cererea pe piata s-ar modifica in sensul cresterii ponderii produselor care se realizeaza cu un profit mai mic decat media pe intreprindere, pentru ca pierderea sa fie minima si pentru ca intreprinderea sa nu-si piarda consumatorii, se poate opta si pentru o astfel de structura a vanzarilor.

Nu in ultimul rand trebuie avut in cedere ca in orice intreprindere care se dezvolta I_{pret unitar} > I_{cost unitar.}

Rezultarul exercitiului

Rezultatul exercitiului inregistreaza o crestere de 25,915,838 mii lei in anul 2002 fata de anul precedent.

Factorial, evolutia favorabila a rezultatului exercitiului se explica prin actiunea a doi factori cu influenta directa (evolutia veniturilor totale si a profitului mediu) si a altor factori cu influenta indirecta, asa cum rezulta din dezvoltarea factoriala din anexa.

Variatia veniturilor totale are o influenta favorabila, insa nesemnificativa fata de contributia favorabila a profitului mediu. Se observa influenta nefavorabila a productivitatii muncii, ceea ce denota faptul ca in intreprindere conditiile tehnico-materiale nu sunt corespunzatoare, iar cointeresarea materiala si profesionala a salariatilor nu este suficienta.

Factorul cu influenta decisiva este variatia structurii veniturilor pe feluri de activitati, a carui influenta favorabila, indirecta, denota cresterea ponderii veniturilor din activitatea care se obtine cu un profit mai mare decat media pe intreprindere. Din graficul precedent, al structurii veniturilor, reiese ca ponderea veniturilor financiare este cea care a crescut. Directia pe care trebuie sa mearga intreprinderea este cea a cresterii profitului mediu la nivelul fiecarei activitati, dar in special la nivelul activitatii de exploatare, adica sa se puna accentual pe calitate si eficienta.

1.2. Analiza rentabilitatii

Daca apelam la sistemul de rate ce vizeaza rentabilitatea unei intreprinderi, situatia se prezinta astfel:

Concluzia care se desprinde din datele prezentate mai sus este ca, la nivel global, intreprinderea este rentabila.

Evolutia crescatoare, cu peste 26%, a rentabilitatii economice evidentiaza potentialul capacitatii de explotatare a intreprinderii de a genera profit. Putem spune, in acest context, ca mijloacele materiale si financiare sunt alocate in mod eficient activitatii intreprinderii. Factorul determinant in ceea ce priveste valorile integistrate de rata este reprezentat de politica comerciala si de pret adoptata de management.

Rentabilitatea veniturilor a inregistrat o crestere de 12.48 lei rezultat brut la 100 lei venituri totale. Modificarea structurii veniturilor, in sensul cresterii ponderii veniturilor financiare are o influenta favorabila determinand o crestere de 11.13 lei rezultat brut la 100 lei venituri totale. Tinand cont de obiectul de activitate al intreprinderii, ponderea veniturilor din exploatare ar trebuii sa degaje cel mai mare profit. Variatia costului unitar influenteza nefavorabil rentabilitatea veniturilor. Este normal ca intr-o intreprindere care se dezvolta volumul costurilor sa creasca, mai mult decat atat este respectata corelatia de echilibru: influenta variatiei preturilor depaseste valoarea absoluta a influentei variatiei costurilor.

Rata rentabilitatii resurselor consumate caracterizeaza eficienta costurilor. In activitatea practica ea prezinta importanta in estimarea si negocierea preturilor de vanzare a produselor, sub aspectul rentabilitatii fata de media pe intreprindere. Rata rentabilitatii a inregistrat o crestere de 14.46 lei rezultat brut la 100 lei resurse consumate. Influenta favorabila exercitata de structura cifrei de afaceri evidentiaza cresterea ponderii produselor vandute la care s-au prevazut rate de rentabilitate comerciale mai mari decat rata medie comerciala pe total intreprindere. Variatia costului unitar si variatia pretului unitar exercita influente in sensuri diferite, cu respectarea corelatiei de echilibru mentionata mai sus.

In ceea ce priveste rentabilitatea financiara, ea exprima corelatia intre profit si capitaluri. Rata rentabilitatii financiare reflecta corelatia dintre profitul net, ca venit al actsonariulor, si, capitalurile proprii ale intreprinderii, inregistrand in cazul de fata o crestere de 23.5 lei profit net la 100 lei capitaluri proprii. Influenta semnificativa este data de rentabilitatea neta a veniturilor totale a carei evolutie a fost explicata anterior.

Masurile pe care managementul societatii va trebuii sa le aiba in vedere vor viza punctele forte si slabe ale managementului societatii. In acest sens, se recomanda conducerii societatii pastrarea liniei de management in ceea ce priveste politica comerciala prin:

constituirea de stocuri de siguranta, a caror lipsa conduce la cresterea vulnerabilitatii societatii;

diminuarea consumurilor de materii prime si materiale auxiliare, de energie, fara a fi afectata calitatea produselor;

minimizarea costurilor de stocare si desfacere a marfurilor;

mentinerea politicii de pret, cu efecte favorabile asupra intregii activitatii desfasurate;

stabilirea unui program de control al costurilor, dat fiind faptul ca au o evolutie ascendenta;

aplicarea in continuare a politicii de personal, care s-a dovedit a fi eficienta, ca urmare a valorilor inregistrare de productivitatea muncii.

De asemenea, se impune realizarea unui studiu de piata in ceea ce priveste evolutia cererii pe piata, modificarea preferintelor consumatorilor si concurenta. In cazul in care exista cerere pe piata si nu putem vorbi de o intensificare foarte mare a concurentei, societatea trebuie sa opteze pentru a produce/comercializa in continuare, dar axandu-se pe acele produse finite/marfuri care ii aduc satisfactie maxima. Se pot lansa in fabricatie noi produse, in conditiile in care sunt cerute pe piata, sau poate sa incerce penetrarea unor noi piete. Bineinteles ca stimularea vanzarilor trebuie sa se realizeze prin eforturi promotionale sustinute, iar managementul trebuie sa urmareasca mentinerea si sporirea eficientei economice la nivel de exploatare, prin urmarirea corelatiilor de echilibru ce pun in evidenta acest lucru. In cazul in care studiul de piata releva faptul ca nu se poate absorbi produsele socieatii, se recomanda chiar restructurari de personal.

In ceea ce priveste politica financira, se recomanda societatii: incheierea de contracte in moneda nationala, care sa nu genereze cheltuieli mari din diferente de curs valutar; constituirea unui portofoliu optim de titluri, care sa ii aduca castiguri maxime si sigure; in procesul bugetarii sa se tina cont de faptul ca o supraevaluare a resurselor de finantare genereaza un nivel foarte ridicat al cheltuielilor financiare.

In sfarsit, se recomanda societatii sa incheie polite de asigurare impotriva eventualelor calamitati ce se pot abate asupra acesteia si care ar putea genera cheltuieli cu efect nefavorabil asupra rezultatului.

ANEXA

CALCULE SI DEZVOLTARI FACTORIALE

v   SIG - urile

v   Rezultatul aferent cifrei de afaceri

R_CA = q _v p q _v c q _v p q _v c q _v p q _v p Л

R_CA = Rexpl - (Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare)

R_CA1 = 20,295,670 - (1,989,677 - 3,118,365) = 21,424,358 mii lei

R_CA0 = -5,341,789 - (5,783,483 - 1,041,563) = - 10,083,709 mii lei

Δ R_CA = R_CA1 - R_CA0 = 21,424,358+ 10,083,709 = 31,508,067 mii lei

din care:

1. qp = q _v1 × p₁ × Л ₀ - q _{v 0} × p ₀ × Л ₀

= (155,182,209 - 138,538,310) (- 0.07278) = - 1,211,342 mii lei

din care:

q q _v p Л q _v p Л

= (131,733,623 - 138,538,310) (-0.07278) = 495,245 mii lei

p q _v p Л q _v p Л

= (155,182,209 - 131,733,623) × (-0.07278 1,706,588 mii lei

2. Δ Л q _v p Л q _v p Л

= 155,182,209 × (0.13805+ 0.07278) = 32,717,065 mii lei

din care:

g q _v p q _v c q _v p

- Σ q _v p q _v c q _{v 0} p

= 155,182,209 ×(149,046,377 / 138,538,310 - 115,308,492

= 30,881,259 mii lei

2.2. Δc q _v p q _v c q _v p

- Σ q _v v p q _v c q _v p

= 155,182,209 × (115,308,492 131,733,623 133,757,851

= -22,035,873 mii lei

2.3. Δp q _v p q _v c q _v p

- Σ q _v p q _v c q _v p

= 155,182,209 (133,757,851 - 133,757,851 /155,182,209)

= 23,742,877 mii lei

v   Rezultatul brut al exercitiului

R _ex = VT - CT = VT ×(1 - CT/VT) = VT × Л unde VT = T × W = Ns × Nh ×W

Л ₀= Σ g _i0 × Л _i0 / 100 = [(-0.0371) × 80.73 + 0.1884× 19.27] / 100 = 0.00635

Л ₁ = Σ g _i1 × Л _i1 / 100 = [0.1285 76.64+ 0.1402 × 23.36] / 100 = 0.1312

^r Л = Σ g _i1 × Л _i0 / 100 = [0.1285 × 80.73 +0.1402 × 19.27] / 100 = 0.130

ΔR_ex = R_ex1 - R_ex0 = 27,043,938 -1,128,100  = 25,915,838 mii lei

din care:

1. ΔVT = VT₁ × Л ₀ - VT₀ × Л ₀ = (206,133,460 - 178,232,121) × 0.00635=

= 177,173, mii lei

din care:

ΔT = T₁ × W_h0 × Л ₀ - T₀ × W_{h 0} × Л ₀ =

= (334,600 - 95,200) × 1872 × 0.00635 = 2,845,795 mii lei

din care:

ΔNs = Ns ₁× Th ₀ × Wh ₀ × Л ₀ - Ns ₀× Th ₀ × Wh ₀ × Л ₀ =

= (120 - 40) × 2,380 × 1872 × 0.00635= 2,263,322 mii lei

Δ Th = Ns ₁ × Th ₁ × Wh ₀ × Л ₀ - Ns ₁ × Th ₀ × Wh ₀ × Л ₀ =

= 120 × (2,790 - 2,380) × 1872 × 0.00635 = 584,850 mii lei

Δ W_h = T₁ × W_{h 1} × Л ₀ - T₁ × W_{h 0} × Л ₀ =

= 334,600 × (616 - 1872) × 0.00635 = -2,668,635 mii lei

2. Δ Л = VT₁ × Л ₁ - VT₁ × Л ₀ = 206,133,460 × (0.1312-0.00635) =

= 25,735,762 mii lei

din care:

2.1. Δ g _i = VT1 × Σ g _i1 × Л _i0 / 100 - VT1 × Σ g _i0 × Л _i0 / 100 =

206,133,460 × (0.130 + 0.00635) = 25,488,402 mii lei

2.2. Δ Л _i = VT1 × Σ g _i1 × Л _i1 / 100 - VT1 × Σ g _i1 × Л _i0 / 100 =

206,133,460 × 0.1312+ 0.130) = 247,360 mii lei

v   Rate de rentabilitate

rentabilitatea economica

r _ec = R_CA ×100 / AT = CA/AT × R_CA ×100 / CA = v _AT × r _com × 100

Δ r _ec = r _{ec 1} - r _{ec 0} = × 100/ 123,744,042 - ( -10,083,709) ×100 / 109 305 018

= 26.538 % din care:

1. Δ v _AT = CA₁/AT₁ × R_CA0 × 100 / CA₀ - CA₀/AT₀ × R_CA0 × 100 / CA₀ =

= 155,182,209 / 123,744,042 × (-10,083,709) ×100 / 138,538,310 -

- 138,538,310 / 109,305,018 × (-10,083,709) ×100 / 138,538,310 =

= 0.0974%

2. Δ r _com = CA₁/AT₁ × R_CA1×100 / CA₁ - CA₁/AT₁ × R_CA0 × 100 / CA₀ =

= 155,182,209 / 123,744,042 × × 100 / 155,182,209-

- 155,182,209 / 123,744,042 × (-10,083,709) × 100 / 138,538,310 =

= 26.441%

rentabilitatea veniturilor

r _ven = R_ex × 100 / VT = (VT - CT) × 100 / VT = (1 - Σ q × c / Σ q × p) ×100

Δ r _ven = r _{ven 1} - r _{ven 0} = 177,104,021×100 / 178,232,121-179,089,522 ×100 / 206,133,460

48% din care

1. Δg q c q p q c q p

= 177,104,021 13%

2. Δc q c q p q c q p

= 154,387,518 ×100 /174,985,959 -179,089,522 - 11%

3. Δp q c q p q c q p

= 179,089,522 ×100 / 174,985,959 - 179,089,522×100 / 206,133,460 = 15.46%

rentabilitatea resurselor consumate

r _chelt = R_ex ×100 / CT = (VT - CT) ×100 / CT = (Σ q × p / Σ q × c - 1) ×100

Δ r _chelt = r _{chelt 1} - r _{chelt 0} = 206,133,460 ×100 / 179,089,522

46 din care

1. Δg q p q c q p q c

= 174,985,959 ×100 / 154,387,518 - 178,232,121 ×100/177,104,021 = 12.7%

2. Δc q p q c q p q c

= 174,985,959 ×100 / 179,089,522 - 174,985,959 ×100 / 154,387,518 = -15.63%

3. Δp q p q c q p q c

= 206,133,460 ×100 / 179,089,522 -174,985,959 ×100 / 179,089,522 = 17.39%

rentabilitatea financiara

r_f = R_net×100/ K_pr = (VT/AT) × (AT/K_pr) × (R_net/VT) ×100 = v_AT× fm _Kpr× rn_VT×100

r_f = r_f1 - r_f0 = 21,173,291 100/87,650,420 - 514,960 100/79,602,733 = 23.52%

din care:

v_AT = (VT₁/AT₁) × (AT₀/K_pr0) × (R_net0/VT₀) ×100 -

- (VT₀/AT₀) × (AT0/K_pr0) × (R_net0/VT₀) ×100 =

= 1.67 1.37 0.0029 100 - 1.63 1.37 0.0029 100 = 0.015%

fm _Kpr = (VT₁/AT₁) × (AT₁/K_pr1) × (R_net0/VT₀) ×100 -

- (VT₁/AT₁) × (AT₀/K_pr0) × (R_net0/VT₀) ×100 =

= 1.67 1.41 0.0029 100 - 1.67*1.37 0.0029 100 = 0.019%

rn_VT = (VT₁/AT₁) × (AT₁/K_pr1) × (R_net1/VT₁) ×100 -

- (VT₁/AT₁) × (AT₁/K_pr1) × (R_net0/VT₀) ×100 =

= 1.67 ×1.41×0.1027×100 - 1.67×1.41×0.0029×100 = 23.49%

4. Analiza pozitiei financiare a

SC Company SRL

Intr-un sistem economic concurential obiectivul fundamental al intreprinderii il constituie maximizarea valorii sale patrimoniale. Aceast aspect implica desfasurarea activitatii economice in conditii de rentabilitate si de mentinere a echilibrului financiar.

Trebuie avut in vedere, insa, ca o crestere puternica a valorii patrimoniale, poate conduce la degradarea rentabilitatii si la cresterea riscului. In aceste conditii, controlul cresterii patrimoniale constituie un factor cheie de succes intr-o economie concurentiala. Acest control presupune studiul permanent al bilantului, ca document contabil de sinteza care reflecta existenta si miscarea patrimoniului firmei.

In literatura de specialitate, analiza pozitiei financiare are la baza doua teorii:

teoria bilantului patrimonial (financiar);

teoria bilantului functional.

3.1. Analiza patriminiului net

Abordarea patrimoniala este o abordare externa care intereseaza cel putin doua categorii de utilizatori: actionarii si creditorii.

Desi, prima categorie de utilizatori nu se regaseste in studiul de fata, mentionam ca in cazul unei societati pe actiuni, acestia sunt interesati de valoarea reala a patrimoniului ai caror proprietari sunt si de profitul pe care acest patrimoniu il degaja in urma exploatarii. Pentru creditori, cunoasterea valorii reale a patrioniului poate fi o garantie a realizarii drepturilor lor.

In cazul de fata, intocmirea bilantului patrimonial presupune corectarea bilantului contabil cu urmatoarele aspecte:

Veniturile constatate in avans: 5,431,587 mii lei in 2001 si 7,404,360 mii lei in 2002 vor fi incluse in categoria datoriilor cu scadenta sub un an.

Societatea detine in leasing utilaje in valoare de 5,820,100 mii lei in anul 2001, respectiv 10,200,450 mii lei in anul 2002. Aceste valorii vor fi incluse la imobilizari corporale si la datorii pe termen lung, corespunzator pentru cei doi ani.

In total stocuri, 0.5% in anul 2001 si 0.7% in anul 2002, reprezinta produse deteriorate. Ca atare, se diminueaza valoarea stocurilor si a capitalurilor proprii cu valoarea respectiva.

Provizionele pentru riscuri si cheltuieli: 137,599 mii lei in anul 2002, vor fi incluse in categoria datoriilor pe termen scurt.

Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare a societatii din punct de vedere economic, evidentiind atat utilizarile cat si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu: de investitii, de exploatare, de finantare si trezorerie.

Intocmirea bilantului functional presupune corectarea bilantului contabil cu urmatoarele aspecte:

Activele imobilizate si activele circulante vor fi prezentate la valori brute, iar amortizarea aferenta va fi o sursa de finantare durabila;

Utilajele detinute in leasing financiar sunt incluse in categoria imobilizarilor corporale, respectiv a datoriilor pe termen lung

Provizioanele pentru riscuri ti cheltuieli vor fi surse de finantare durabile;

Creditele bancare pe termen scurt sunt considerate pasive de trezorerie: 2,753,900 mii lei in anul 2001;

Modelul de bilant va reflecta structura activelor in nevoi durabile si nevoi ciclice, iar a pasivelor in surse stabile si surse ciclice.

Patrimonilul net sau activul net contabil reprezinta activele intreprinderii negrevate de datorii, iar in bilant, el este reflectat de capitalurile proprii. Teoretic valoarea capitalurilor proprii reprezinta valoarea afacerii, dar este o valoare contabila, de regula, diferita de valoarea de piata.

In cazul de fata patrimoniul net a inregistrat o crestere de 7,987,409 mii lei, ceea ce reflecta realizarea obiectivului de maximizare a valorii patrimoniale a intreprinderii. Analizand cauzele cresterii patrimoniului net, rezulta ca elemental determinant este cresterea rezultatului exercitiului, asadar, o cauza interna data de cresterea rentabilitatii intreprinderii in anul 2002 fata de anul precedent.

3.1. Analiza corelatiei fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezorerie neta

Determinarea FR si NFR se bazeaza pe un principiu din gestiunea financiara: nevoile permanente se finanteaza din resurse permanente, iar nevoile temporare se finanteaza din resurse temporare.

FR pozitiv reprezinta o sursa de finantare pe termen lung pe care agentul economic o poate afecta ciclului de exploatare.

FR negativ la nivelul anului 2001 scoate in evidenta dificultati financiare in intreprindere, si anume, pentru finantarea investitiilor au fost utilizate surse financiare care ar fi trebuit afectate activitatii de exploatare. Consecintele asupra rezultatului exercitiului sunt de diminuare. Situatia devine solida din punct de vedere financiar la nivelul anului 2002, cand, nivelul capitalului permanent este suficient de ridicat incat sa permita si o marje de lichiditate excedentara pentru a face fata riscurilor diverse pe termen scurt.

Idicator al echilibrului financiar, NFR evidentiaza modul de realizare al acestui echilibru pe termen scurt. NFR negativ atat la nivelul anului 2001, cat si in anul 2002 si cu diminuarea valorii de la un an la altul, denota faptul ca intreprinderea reuseste sa degaje flux financiar din activitatea de exploatare. Trebuie corelat cu accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante si cu angajarea de datorii cu scadente mai mari. Astfel, se poate spune ca NFR negativ este o situatie favorabila, in caz contrar, situatia ar putea fi determinata de intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor, sau in activitatea de productie.

Corelatia dintre FR si NFR este exprimata de TN care reflecta situatia financiara a firmei atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

TN pozitiva si cu o crestere puternica in anul 2002 semnifica un excedent monetar al exercitiilor financiare 2001 si 2002, o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata. Totusi, intreprinderea poate fi acuzata de o politica de dezinvestire, care poate duce in viitor la dificultati: la scaderea rentabilitatii si a pozitiei concurentiale.

3.2. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea reprezinta capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Problema determinarii si analizei lichiditatii se pune in cazul in care societatea este nevoita sa-si intrerupa functionarea.

In conditii de continuare a activitatii se analizeaza solvabilitatea intreprinderii, ca indicator al echilibtului financiar. Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta. Prin urmare, se pune problema capacitatii de plata intr-un interval de timp a catui marime depinde de durata ciclului de exploatare, de relatiile cu furnizorii, de legislatia in vigoare, etc

Rata solvabilitatii globale denota o situatie echilibrata din punct de vedere financiar, care se consolideaza si mai mult in anul 2002. Valorile inregistrate, apropiate de 1, presupun o corespondenta deplina intre fluxurile financiare degajate de ciclul de exploatare si fluxurile financiare pe care desfasurarea activitatii le solicita drept plati.

Rata solvabilitatatii partiale elimina din calcul stocurile, deoarece in cazul lor incertitudinile din punct de vedere al transformarii in fluxuri monetare sunt mari.

Literatura de specialitate accepta ca valori normale pentru rata solvabilitatii partiale, intervalul [0.8, 1]. Valorile prezentate in tabelul de mai sus conduc la concluzia unei politici de dezinvestire spre care inclina intreprinderea in anul 2002.

In conditiile in care , relatiile cu partenerii de afaceri sunt defectuoase, sau exista indici de aparitie a blocajelor financiare la partenerii de afaceri, pentru o apreciere cat mai prudenta a echilibrului financiar, se analizeaza rata solvabilitatii imediate.

in anul 2001 societatea nu este capabila sa achite obligatiile la termen. De altfel, in anul 2001 societatea a inregistrat o pierdere semnificativa.

Per ansamblu, se poate aprecia ca din punct de vedere al solvabilitatii, societatea este peste limita acceptabilitatii, lucru favorabil din perspective unui eventual transfer al dreptului de proprietate.

2.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii, si in special in activitatea de exploatare: modificarea procesului de aprovizioanre sau de productie, modificarea costurilor, a perioadei de desfacere sau de incasare a productiei.

Viteza de rotatie a activelor circulante exprimata in zile:

D_zile = Ac × 360 / CA = (St + Cr) ×360 / CA

Δ D_zile = Ac₁ × 360 / CA₁ - Ac₀ × 360 / CA₀ = 45.39 - 46.86 = - 1.47 zile

1.) ΔCA = Ac₀ × 360 / CA₁ - Ac₀ × 360 / CA₀ = 41.84 - 46.86 = - 5.01 zile

2.) ΔAc = Ac₁ × 360 / CA₁ - Ac₀ × 360 / CA₁ = 45.39 - 41.84 = 3.55 zile

2.1.) ΔSt = St₁ × 360 / CA₁ - St₀ × 360 / CA₁= 11.81 - 10.51 = 1.3 zile

2.2.) ΔCr = Cr₁ × 360 / CA₁ - Cr₀ × 360 / CA₁= 33.57 - 31.33 = 2.24 zile

Efectul modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante, in sensul accelerarii vitezei de rotatie cu 1.47 zile se concretizeaza intr-o eliberare de capital:

1.47 × 155,128,209 / 360 = 633 440 mii lei

Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante s-a datorat cresterii soldului mediu al activelor circulante intr-un ritm inferior celui al cifrei de afaceri (108.46%< 111.9%).

Din punct de vedere al influentei factorilor se constata ca majorarea cifrei de afaceri cu 11.9%, in conditiile mentinerii constante a soldului mediu al activelor circulante, determina accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 5.01 zile.

Cresterea soldului mediu al activelor circulante cu 8.46% a determinat incetinirea vitezei de rotatie cu 3.55 zile. Aceasta situatie s-a datorat atat cresterii valorii creantelor cat si a stocurilor. Influenta creantelor poate fi considerate normala (I_Cr< I_CA), dar influenta exercitata de majorarea stocurilor nu este justificata in totalitate de cresterea vanzarilor (I_St > I_CA).

Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante poate fi determinata prin masuri specifice fiecarui stadiu al roratiei capitalului investit:

aprovizionare: procurarea resurselor materiale de la cele mai apropiate surse si cu mijloacele de transport cele mai economice, respectarea contractelor cu furnizorii, depozitarea prin automatizarea operatiilor de manipulare, dimensionarea optima a stocurilor de materii prime, materiale, produse finite, etc;

productie: reducerea ciclului de productie si diminuarea consumurilor specifice de materii prime si materiale prin modernizarea tehnologiilor de fabricatie, folosirea eficienta a timpului de lucru, cresterea calificarii personalului, etc,

vanzare: incheierea de contracte ferme de livrare a productiei, accelerarea ritmului de incasare a vanzarilor prin alegerea celor mai avantajoase forme de decontare cu clientii, etc.

Tabloul fluxurilor de trezorerie

Contul de profit si pierdere prezinta rezultatul degejat din desfasurarea diferitelor activitati ale societatii pe parcursul unui exercitiu financiar, insa de foarte multe ori in spatele unor profituri semnificative se ascund grave probleme de trezorerie. Tabloul fluxurilor de trezorerie vine sa clarifice aceasta problema prezentand fluxuri, cunoscute sub numele de incasari si plati, in cursul perioadei, clasificate in trei activitati : de exploatare, de investitii si de finantare. Aceasta situatie financiara arata care este sursa lichiditatilor si cum au fost ele cheltuite, explicand cauzele variatiei soldurilor bilantiere.

Regula este ca fluxurile de trezorerie sa se prezinte la nivelul marimii lor brute (n-ar trebuii sa fie posibila compensarea incasarilor si platilor din aceeasi categorie si chiar din categorii diferite). In acest sens, norma IAS 7 " Tabloul fluxurilor de trezorerie" prezinta doua exceptii : pot fii prezentate in marime neta : incasarile si platile in contul clientilor, atunci cand fluxurile de trezorerie decurg din activitatile clientului, dar nu decurg din cele ale intreprinderii, si, incasarile si platile referitoare la elemente ce au un ritm de rotatie rapid, o valoare mare si scadente scurte.

La nivelul activitatii de exploatare, literatura de specialitate ofera doua metode de prezentare a fluxurilor de trezorerie : metoda directa cu prezentarea directa a elementelor de incasari si plati in marimile lor brute, si metoda indirecta, conform careia se porneste de la rezultatul inainte de impozitare la valoarea la care acesta este prezentat in contul de profit si pierdere, din care se elimina: influenta operatiilor care nu au un caracter monetar; elementele de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizeaza activitati de investitii sau de finantare; efectele unei contabilitati de angajamente.

Asadar, metoda indirecta face apel la date oferite direct de contul de profit si pierdere :

+/- Rezultat inaintea imozitarii si a elementelor extraordinare

• Eliminarea elementelor nemonetare

+ Cheltuieli cu amortizarile si privizioanele

- Venituri din amortizari si provizioane

• Eliminarea elementelor nelegate de exploatare

+/- Rezultat din cesiunea imobilizarilor

+/- Rezultat din cesiunea titlurilor de plasament

+ Cheltuieli cu dobanzile (dividendele)

- Venituri din dobanzi (dividende)

• Eliminarea efectelor contabilitatii de angajamente

+ Scaderea de activ

- Cresterea de activ

+ Cresterea de pasiv

- Scaderea de pasiv

- Plata impozitului pe profit

- Dobanzi si dividende platite

+/- Elemente extraordinare

= Flux net de trezorerie relativ la activitatile de exploatare

Pentru satisfacerea necesitatilor consumatorilor, organismul international recomanda metoda directa. Cu toate acestea, multe intreprinderi prefera folosirea metodei indirecte, datorita concordantei ei cu o contabilitate de angajamente si a caracterului ei mai "discret" in prezentarea fluxurilor de trezorerie.

Fluxurile de trezorerie relative la activitatea de investitii si la activitate de finantare se determina numai prin metoda directa :

Plati pentru achizitia unei filiale

Plati privind achizitioanarea de imobilizari

- Plati privind achizitionarea de plasamente

+ Incasari din cesiunea de imobilizari

+ Dobanzi incasate

= Flux net de trezorerie relativ la activitatea de investitii

+ Crestere de capital in numerar

- Rambursari de capital in numerar

+ Incasari din imprumuturi contractate

- Rambursari de imprumuturi

- Rambursari de datorii ce rezulta din contractile de locatie- finantare

= Flux net relativ la activitatea de finantare