Capitolul I

Prezentarea generala a societatii S.C.ANIXAM S.R.L.

S.C. ANIXAM S.R.L.functioneaza din anul 1994 , cu un capital social de 1.339.125.000 lei , divizat in 53.565 actiuni, pentru 54 actionari, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 25000. Societatea tine evidenta actiunilor in registrul actionarilor si in registrul actiunilor, conform normelor legale.Registrul actiunilor si al actionarilor este pastrat la sediul societatii.Este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J13/3467/1994, are Cod Unic de inregistrare 6293414.

S.C ANIXAM S.R.L. a luat fiinta in baza legii nr. 15/1990 si a Legii nr. 31/1990 republicata,avand sediul in Constanta Incinta Port,Poarta Nr. 8, tel. / fax. 0744673722 si cont principal la Banca Comerciala Romana , filiala Constanta nr. RO93RNCB 230000000 1680001 . Firma mai are cont bancar si la: ABN Amro Bank, UniCredit, BRD, City Bank, Ion Tiriac si la Trezorerie.

Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii la Oficiul Registrului Comertului

Astfel,S.C ANIXAM S.R.L.este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni, cu un exercitiu financiar ce incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an.

Scopul si obiectul de activitate al S.C .ANIXAM S.R.L .

1.1.1 Scopul S.C ANIXAM S.R.L.

Scopul societatii este acela de a realiza beneficii din activitatea comerciala desfasurata si de a le imparti intre asociati sub forma de dividende. In general, prin beneficiu se intelege un castig evaluabil in bani. Realizarea sau nerealizarea de beneficii poate fi stabilita numai la sfarsitul exercitiului financiar, prin intocmirea bilantului si a contului de profit si pierderi. Deasemenea,scopul societatii este acela de a satisface nevoile clientilor sai si nu numai pentru a-si asigura o imagine impecabila din punct de vedere al prestarii serviciilor si a atrage astfel clientela.

1.1.2 Obiectul de activitate al S.C ANIXAM S.R.L.

In prezent S.C ANIXAM S.R.L . este societate comerciala pe actiuni, cu capital privat, obiectul principal de activitate fiind transportul rutier de marfuri.

In acest scop societatea dispune de un parc auto diversificat, platforme betonate de acces si parcare, statie PECO, rampa de spalare auto, atelier vulcanizare,etc.

La aceasta data parcul auto se compune din

-22 buc. Autobasculante Roman R19215

-4 buc. Autotractor ROMAN R19215

-8 buc. Semiremorca

-2 buc. Autocisterna ROMAN R19215

-1 buc. Autobuz RD111

-1 buc. Tractor TIH

-1 buc. Dacia papuc D1307

1 buc. Autoturism Aro

-1 buc. Autoturism Dacia 1310

Structura organizatorica a S.C. ANIXAM S.R.L .

1.2.1 Organigrama

Efectivul de salariati este in numar de 42,angajati permanenti,structurati astfel

1 sef birou productie -1 sudor

-1 sef birou financiar contabilitate -1 strungar

-1 sef atelier -1 gestionar

-1 casier -27 conducatori auto

-4 mecanici auto -1 paznic

-1 electrician -2 operativi

1.2.2 Fisa postului

contabil sef

1. Descrierea postului

Postul: contabil sef

- serviciu: contabilitate;

directia: economico-financiara;

1.2. Relatii ierarhice

- este subordonat asociatiilor;

- are in subordine: contabil 1, contabil 2;

1.3. Relatii functionale

interne: cu cei doi contabili;

externe: compartimentele functionale si sectiile de productie si aprovizionare desfacere;

Descrierea sarcinilor

supravegherea contabilitatii;

cooperarea cu juristul privind legislatia economica in vigoare;

analiza activitatii economico- financiare a societatii;

intocmirea bilantului la sfarsitul fiecarui an financiar;

intocmirea contului de rezultate si al balantei;

intocmirea tabloului de disponibilitati;

Responsabilitati

raspunde de eficienta activitatii economice

raspunde de respectarea dispozitiilor si a indicatiilor date de asociati in legatura cu problemele de care se ocupa in cadrul serviciilor

Limite de competenta

la solicitarea conducerii (asociatilor) participa la discutarea si sustinerea activitatii proprii.

in lipsa managerului (delegatie, concediu sau boala) poate pricinui delegarea de autoritate pentru inlocuirea acesteia pe perioada respectiva;

2. Cerintele postului

2.1. Studii necesare:

pregatire de baza: studii superioare economice (finante-contabilitate)

specializare-perfectionare: curs de management

2.2. Experienta (stagii) in ani:

in domeniu (specialitate): minim 5 ani;

in functii de conducere: minim 1an;

2.3. Calitati personale (aptitudini, capacitati

onestitate si confidentialitate

posibilitate de analiza

competenta

Principalii indicatori economico-financiari ce caracterizeaza activitatea societatii

In perioada 2001-2005, societatea a reusit sa achite datoriile catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, a reusit sa-si onoreze la plata conform termenelor stabilite , toate datoriile salariale fata de personalul angajat,astfel incat la 31.12.2005,societatea nu inregistreaza datorii restante.

In perioada 2001-2005 au fost relizate in principal urmatoarele

s-a efectuat inventarierea anuala a tuturor elementelor patrimoniale

au fost inregistrate in contabilitate toate documentele justificative

a fost analizat continutul conturilor contabile;

au fost preluate corect din balanta de verificare datele din conturile sintetice si exista concordanta intre contabilitatea sintetica si cea analitica;

EVOLUTIA VENITURILOR IN PERIOADA 2001-2005

Anul 2003 a reprezentat anul in care veniturile financiare au inregistrat cea mai mare pondere din perioada 2001-2005. Aceste venituri au provenit din participatii,titluri de plasament,din creante imobilizante,din diferente de curs valutar,din dobanzi,si din alte imobilizari financiare.

In anul 2005 societatea a atins cele mai ridicate cote ale veniturilor din exploatare in perioada 2001-2005. Aceste venituri provin din lucrarile executate precum si din serviciile prestate.

Pe baza intocmirii acestui grafic se poate observa cu usurinta faptul ca societatea a inregistrat o crestere substantiala a veniturilor, aceasta realizandu-se in relatie directa cu trecere timpului. Astfel, veniturile au atins apogeul in anul 2005 cand societatea a realizat spectaculoase venituri in urma serviciilor prestate (venituri din exploatare) cat si din urma veniturilor din participatii, din creante imobilizate si din titluri de plasament.

EVOLUTIA CHELTUIELILOR IN PERIOADA 2001-2005

In anul 2005 cat si in 2004 s-a inregistrat o cota ridicata a cheltuielilor din exploatare datorita consumurilor de materii prime, materiale auxiliare, combusti-bil, piese de schimb, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si reparatii,reclama si publicitate), cheltuile cu impozite, taxe si varsaminte asimilate,cheltuieli cu personalul (cheltuieli si alte drepturi de per-sonal, asigurarile si protectia sociala), alte cheltuieli din exploatare.

In anul 2003 societatea a inregistrat cele mai mari cheltuieli financiare datorita pierderilor din creante legate de participatii, din vanzarea titlurilor de plasament,diferente nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente si disponibilitati in devize, dobanzi curente aferente imprumuturilor primite, sconturile acordate clientilor, alte cheltuieli financiare.

Se poate observa faptul ca anii 2004-2005 au adus societatii cheltuieli mari, acestea reiesind atat din cheltuielile cu combustibilii si uzura obiectelor de inventar cat si din diferentele de curs valutar si dobanzi curente aferente imprumuturilor primite.

EVOLUTIA PROFITULUI SI A PIERDERII IN PERIOADA 2001-2005

1.6 Norme de securitate a muncii aplicate in activitatea compatimentului financiar-contabil la S.C. ANIXAM

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si persoana fizica au urmatoarele obligatii:
a) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;
b) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca;
c) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme, diafilme si altele asemenea cu privire la protectia muncii;
d) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;
e) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii;
f) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii;
g) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;
h) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivele de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
i) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de protectie a muncii in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca;
j) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de protectie a muncii, cu prilejul controalelor si al cercetarii accidentelor de munca;
k) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de protectie a muncii, pe salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
l) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;
m) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor;

CAPITOLUL II

Probleme teoretice si metodologice privind contabilitatea decontarilor in numerar la S.C. ANIXAM S.R.L .

2.1 Caracterizarea generala a trezoreriei

Activitatea de trezorerie cuprinde toate operatiile financiare si monetare pe care o unitate patrimoniala le face pentru procurarea mijloacelor banesti necesare si cheltuirea acestora. 

Avand in vedere factorul timp, se disting doua mari categorii de operatii financiare, astfel:

operatii financiare care genereaza angajamente pe termen lung cum sunt; creditele pe termen lung, imprumuturile din emisiunea de obligatiuni etc.

operatii financiare ce caracter operational pentru asigurarea lichiditatilor banesti si efectuarea decontarilor (incasari si plati) curente.

Aceasta ultima categorie de operatii, privind incasarile si platile curente, formeaza ceea ce se numeste trezorerie, respectiv operatii de trezorerie.

In zona operatiilor de trezorerie sunt dirijate si se controleaza fluxurile banesti intre partenerii de afaceri, sunt derulate si finalizate relatiile financiar-bancare si se realizeaza practic circulatia banilor, respectiv a capitalului financiar. .

In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind:

mijloacele banesti aflate in casierie, in lei si devize si miscarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor;

mijloacele banesti aflate in conturi curente la banci, in lei si devize, cecurile si efectele comerciale depuse spre incasare sau scoptare la banci;

mijloacele banesti aflate in conturi bancare la termen (depozite);

titluri de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile, alte titluri-achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea unor venituri;

acreditivele si avansurile de trezorerie;

creditele bancare pe termen scurt.

Operatiile de incasari si plati se efectueaza in stransa corelatie cu incasarea drepturilor de creanta si decontarea (plata) obligatiilor catre terti.

Deci, contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in legatura directa cu relatiile economico-juridice privind drepturile si obligatiile financiare, care genereaza transferuri ale mijloacelor banesti din patrimoniul unei unitati in patrimoniul altei unitati si invers.

Mijloacele banesti sunt constituite din bani lichizi, pastrati in casieria unitatii, bani in cont, pastrati in banci sau alte mijloace banesti cum ar fi: carnete de cecuri, acreditive, efecte comerciale si alte valori (actiuni si obligatiuni).

In functie de moneda putem avea disponibilitati banesti in moneda naturala (leul) si bani in devize, respectiv in valuta care se urmaresc distinct in contabilitate.

Organizarea sistemului informational al trezoreriei

La organizarea contabilitatii trezoreriei se au in vedere urmatoarele obiective principale:

evidenta si controlul operativ al operatiilor banesti in numerar;

gestiunea si valorificarea disponibilitatilor banesti din conturile de la banci , a efectelor de primit si a celor depuse la banca;

efectuarea platilor la termenele scadente;

respectarea legislatiei financiar-bancare si fiscale (disciplina financiara);

valorificarea disponibilitatilor banesti prin plasamente de trezorerie;

alegerea si utilizarea celor mai eficiente instrumente de trezorerie si forme de decontare;

utilizarea judicioasa a creditelor bancare pe termen scurt pentru reglarea lichiditatilor banesti si mentinerea capacitatii de plata a unitatii.

In organizarea contabilitatii trezoreriei, in functie de complexitatea operatiilor desfasurate, se stabilesc conturi sintetice si analitice, documentele ce trebuie intocmite pentru consemnarea operatiilor si modul de prelucrare si inregistrare a acestora.

Organizarea contabilitatii trezoreriei presupune trei laturi ale acesteia, respectiv:

-Contabilitatea mijloacelor banesti in numerar;

-Contabilitatea mijloacelor banesti gestionate prin banca;

-Contabilitatea altor mijloace banesti.

In cadrul acestor laturi ale trezoreriei, seful compartimentu financiar-contabil stabileste detaliile cu privire la modul de complete transmitere (circulatie), prelucrare, control si inregistrare a documentelor.

Obligatiile banesti intre intreprinderi sau intre acestea si alte perso; fizice sau juridice se pot efectua dupa caz in doua moduri: in numerar, fara numerar, cu ajutorul documentelor de decontare.

1. DOCUMENTELE DE INCASARI SI PLATI IN NUMERAR

Operatiunile de incasari si plati in numerar se fac direct prin miscai

sumelor de bani.

Documentele de incasari si plati in numerar, care sunt folosite pentru

inregistrarea operatiunilor de casa sunt:

a. Chitanta - serveste ca document justificativ pentru incasarea u sume in numerar in casieria unitatii si la efectuarea inregistrarilor registrul de casa si in contabilitate.

b. Dispozitia de plata - incasare catre casierie - serveste document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitai operatiunilor privind achitarea avansurilor aprobate pentru cheltuieli deplasare si a diferentei de platit catre titularul de avans, in ca justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, precum si a incas in numerar a diferentelor ramase neachitate din avansurilor de depias aprobate si a altor sume, potrivit dispozitiilor legale.

c. Procesul - verbal de plati se utilizeaza pentru consemnarea pred sumelor de catre casierul unitatii catre mandatarii (casierii platitori), vederea efectuarii platilor (exemplu: cazul achitarii salariilor la puncte lucru);

d. Imputernicirea - este document justificativ prin care se autorize o persoana membra a familiei sau incadrata la aceeasi unitate pentr incasa drepturile banesti de la casieria unitatii cand titularul nu se pe prezenta personal. in vederea ridicarii drepturilor banesti de catre persoana, imputernicirea se aproba de conducatorul compartiment financiar contabil, dupa analiza situatiei existente.

e. Registrul de casa, in lei sau in valuta, este un document de evidenta operativa si serveste ca document centralizator de inregistrare a incasarilor si platilor in numerar, efectuate de casieria unitatii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile.

2. DOCUMENTELE DE INCASARI SI PLATI FARA NUMERAR

Operatiunile de-incasari si plati fara numerar constau in decontarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente de plata, fara miscarea efectiva a banilor. Din categoria acestor instrumente fac parte:

a. Cecul - este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilitati corespunzatoare in aceste conturi.

Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator - tras - beneficiar. Acest instrument de plata este emis de tragator (titularul de cont), care da ordin bancii, ca in ca in calitatea sa de tras sa plateasca la prezentarea cecului o suma determinata unei terte persoane {beneficiar) sau chiar insusi tragatorului, aflat in pozitie de beneficiar.

Cecul prezentat, este platit numai la vedere (depunerea de catre beneficiar);

b. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare - este utilizat ca document justificativ, impreuna cu anexele la acesta (documentele in baza carora s-au emis cecuri), pentru sumele achitate cu cecuri din carnete cu si fara limita de suma.

O categorie distincta a documentelor folosite pentru decontarea operatiilor privind vanzarea, cumpararea de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii o reprezinta efectele de comert. Acestea sunt titluri de credit, prin care se constata obligatia unui debitor de a da sau de a presta ceva unui creditor, la o anumita scadenta.

Cele mai cunoscute efecte de comert sunt: cambia si biletul la ordin.

Efectele comerciale se inregistreaza in contabilitate ca efecte de plata sau efecte de primit si au urmatoarea semnificatie:

. efectele de plata reprezinta obligatii de plata si sunt elemente componente ale pasivului patrimonial;

. efectele de primit reprezinta drepturi de creanta si sunt elemente componente ale activului patrimonial.

c. Cambia - este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin careTtragatorul, emitator de titlu platese o datorie fata de o anumita persoana numita beneficiar, prin intermediul altei persoane numita tras, care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului dupa caz.

d. Biletul la ordin - este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data (scadenta) o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.

Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea sa de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar (posesorul biletului la ordin), aflat in calitatea de creditor.

e. Ordinul de plata - este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acestuia unei societati bancare, de a pune la dispozitia un beneficiar o anumita suma de bani.

Pentru organizarea contabilitatii mijloacelor si operatiilor banesti pentru conturile de la banca prezinta o importanta deosebita circularea continutul extraselor de cont ale bancii, impreuna cu documente justificative ale operatiilor din aceste conturi anexate.

Conturile curente la banci se dezvolta analitic pe fiecare banca in part

Operatiile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza contabilitate la cursul zilei sau la un curs fix conform Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii.

Pentru operatiile de transferuri de disponibilitati intre conturile de banci, precum si intre conturile de la banci si casieria unitatii, evidenta organizeaza distinct in contabilitate prin utilizarea conturilor de viramen interne.

Organizarea contabilitatii titlurilor de plasament trebuie sa asigure gestiunea distincta a titlurilor de valoare de natura actiunilor, de cele de natura obligatiunilor sau de alta natura.

Pentru fiecare din aceste categorii de titluri este necesar sa fie organizata contabilitatea sintetica si analitica pentru actiunile proprii separat pentru actiunile cumparate de la terti, respectiv pentru obligatiuni proprii si obligatiunile achizitionate.

Organizarea contabilitatii creditelor are elemente comune cu cele a organizarii contabilitatii mijloacelor banesti proprii, gestionate pt conturile de la banci. Conturile de la banca pentru credite pe termen sau credite pentru export, credite pentru nevoi temporare etc, indeplinesc functia unor conturi curente de incasari si plati pentru activitatile respective.

Documentul care sta la baza inregistrarii in contabilitate este extrasul contului de credite, eliberat de banca si preluat de unitate impreuna documentele justificative ale operatiilor efectuate.

Contabilitatea trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 'Conturi de trezorerie', din care fac parte mai multe grupe conturi, a caror nominalizare si ierarhizare a avut in vedere natura elementelor de trezorerie pe care le reflecta.

Titlurile de plasament

Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate de unitate in vederea realizarii unui castig de capital sau venit pe termen scurt

Titlurile de plasament au urmatoarea structura

. actiunile, cotate sau necotate la bursa

. obligatiuni, cotate sau necotate la bursa;

. bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt;

. actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de unitate;

. titluri de creante negociabile

Evaluarea titlurilor de plasament se face la:

Valoarea de intrare in patrimoniu - este data de costul de achizitie al titlurilor de plasament, reprezentat de pretul lor de cumparafg.

Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului respectiv

Valoarea de inventar - este stabilita in urma evaluarii la valoarea or actuala, determinata pe baza cursului mediu al ultimei luni, pentru itlurile cotate la bursa si pe baza valorii probabile de negociere^pentru itlurile necotate. 

Valoarea de inchidere a conturilor (la intocmirea bilantului) presupune comparatia intre valoarea de inventar si valoarea de intrare in patrimoniu a titlurilor, cu aplicarea principiului prudentei, respectiv liferentele in plus nu se inregistreaza, iar pentru diferentele in minus deprecierea titlurilor se constituie provizioane

Valoarea de iesire din patrimoniu - este data de pretul de cesiune au vanzare. Diferenta dintre pretul de vanzare si valoarea Contabila a itlurilor reprezinta rezultatul vanzarii si imbraca forma plusurilor sau minusurilor de valoare.

Actiunile proprii

Actiunile proprii pot fi rascumparate de unitatea care le-a emis, de actionari sau asociati, cu scopul de a fi revandute sau anulate.

Cumpararea pentru revanzare este determinata de speculatia financiara la bursa, avand ca efect un venit financiar imediat, pe cand cumpararea ei, se face in situatia in care unitatea constata ca valoarea capitalului social este prea mare in raport cu activitatea pe care o desfasoara, cu efect in scaderea procentuala a dividendelor cuvenite intreprinzatorilor, in raport cu alte unitati cu activitate similara. Pentru a crea nemultumiri in randul actionarilor se poate hotari rascumpararea unui pachet de actiuni si anularea lor, astfel incat sa se diminueze capitalul social la nevoile momentului.

Evidenta actiunilor proprii rascurnparate se tine cu ajutorul contului:

109 Actiuni proprii, de activ;

- se debiteaza cu costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate;

- se crediteaza cu valoarea de inregistrare a actiunilor revandute sau anulate

- soldul debitor reflecta valoarea, la cost de achizitie, a actiunilor proprii rascumparate si neanulate.

Actiunile

Unitatile economice pot cumpara actiuni emise de la alte societati comerciale, in scopul revanzarii lor si realizarii de venituri financiare intr-un termen scurt.

Evidenta actiunilor de acest tip se tineau ajutorul contului:

1091,,Actiuni proprii detinute pe termen scurt'' cont de activ

- se debiteaza cu valoarea costului de achizitie al actiunilor

cumparate; 

- se crediteaza cu valoarea actiunilor vandute ;

- soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor existente la un moment dat.

1092,,Actiuni proprii detinute pe termen lung '' cont de activ

se debiteaza cu valoarea costului de achizitie al actinunilor cumparate ;

-se crediteaza cu valoarea actiunilor vandute ;

-soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor existente la un moment dat.

Obligatiunile

Agentii economici pot cumpara obligatiuni pentru a le specula la bursa sau pentru a obtine un venit sub forma de dobanda, ce se incaseaza la scadenta de la unitatea emitenta.

Evidenta acestor obligatiuni se realizeaza cu ajutorul contului

506 Obligatiuni, cont de activ.

se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate

- se crediteaza cu valoarea obligatiunilor cedate (vandute);

soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor existente la un moment dat.

Decontarile in numerar

Unitatile patrimoniale pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei sau in valuta.

Sumele in numerar, in lei si valuta, de care dispune o unitate sunt pastrate in casieria unitatii, cu gestionarea lor distincta (separat lei de valuta)

Pentru reflectarea acestor sume se utilizeaza contul:

531 "Casa', cont de activ

se debiteaza cu incasarile in numerar

se crediteaza cu platile de aceeasi natura;

soldul debitor reflecta numerarul in lei si valuta existent in

casieria unitatii.

Pentru contabilizarea distincta a operatiilor in numerar, in lei, de cele in valuta, contul 531 'Casa' se dezvolta pe doua conturi de gradul II, astfel:

■ 5311 "Casa in lei'';

■ 5314 "Casa in valuta'.

2.7.1 CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR, IN LEI 

Operatiile de incasari si plati in lei, au o pondere redusa in totalul decontarilor unitatii.

Incasarile in lei pot proveni din vanzarea de produse din productia proprie, din vanzarea de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicarea de numerar de la banca, aport la capital etc.

Platile in lei se fac pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din asigurari sociale, avansuri spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca etc.

Documentele folosite in operatiile de casa in lei, tare stau la baza inregistrarilor in contabilitate sunt:

Cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la banca care trebuie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca;

Chitanta - se emite la fiecare incasare in lei cu exceptia ridicarilor de numerar din banca pentru care se foloseste cecul de numerar;

Foaia de varsamant - serveste pentru depunerea sumelor in lei din casierie la banca;

. Dispozitia de plata-incasare - se utilizeaza fie pentru plati in lei din casierie, fie pentru incasari in lei, de regula pentru operatiuni interne ale unitatii, asa cum este cazul decontarii avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare si regularizarea acestora.

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmit anterior de diferite compartimente ale unitatii (state de salarii, liste de avans chenzinal etc), fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata. Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in registrul de casa care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

Contabilitatea sintetica a operatiilor in lei se tine cu ajutorul contului:

5311 "Casa in lei', cont de activ.

- se debiteaza cu incasarile in lei;

- se crediteaza cu platile in lei; - soldul debitor reprezinta existentul de numerar in lei din casieria unitatii.

2.7. CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR, IN VALUTA

Evidenta sintetica a acestei decontari se realizeaza cu ajutorul contului:

5314 "Casa in devize', cont de activ.

- se debiteaza cu incasarile in devize;

- se crediteaza cu platile in devize efectuate prin casierie;

- soldul debitor reprezinta numerarul in valuta, existent in casierie.

Conform prevederilor Legii contabilitatii, evidenta operatiilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, "leul', cat si in "valuta' respectiva. 

Evidenta analitica a contului 5314 "Casa in devize' se tine pe feluri de devize. 

Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize, potrivit normelor, se poate folosi una din urmatoarele metode:

• metoda inregistrarii operatiilor la cursul zilei; 

metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.

In conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, la sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul ,este evaluat la cursul oficial de la 31 decembrie, iar diferenta se inregistreaza dupa caz, in contul de cheltuieli din diferente de curs valutar (diferenta nefavorabila) sau in contul de venituri din diferente de curs valutar (diferenta favorabila).

OPERATII PRIVIND DECONTARILE IN NUMERAR

2.8 Alte valori

In casieriile unitatilor economice se pastreaza si alte valori cum sunt timbrele fiscale si postale, biletele de odihna si tratament, tichete si bile de calatorie, bonuri cantitati fixe (B.C.F.) de carburanti si alte valori.

Aceste valori se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 532 "Alte valori', cont de activ, care se dezvolta pe urmatoarele 4 conturi sintetice de gradul II:

5321 "Timbre fiscale si postale''

5322 "Bilete de tratament si odihna "

5323 "Bilete si tichete de calatorie';

5328 "Alte valori'.

Toate sunt conturi de activ care se debiteaza cu bunurile de aceasta natura achizitionate si se crediteaza cu consumul acestora, iar soldul debitor reprezinta stocul de astfel de bunuri la un moment dat

CAPITOLUL III

Aplicatii practice privind decontarile in numerar la

S.C . ANIXAM S.R.L

In cursul zilei se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele operatiuni, derulate prin casieria unitatii:

a)     ridicari de numerar de la banca - 2.500 lei, pe baza cecului de numerar (anexa 1)

2.500

b)    incasarea unui debit de 140 lei

140

c)     incasarea facturii de produse finite vandute -1721 lei, TVA 19%, pe baza chitantei (anexa 2)

2.048

d)    achitarea avansului din salarii -12.100 lei, pe baza listei de plata (anexa 3)

425 =5311 12.100

e)     cumparari de marfuri -139 lei, TVA 19%, pe baza facturii furnizorului (anexa 4)

%= 5311 154

ALTE APLICATII:

incasarea clientului prin operatii in valuta

2.480

$ x 3,1 lei/$)

-depunerea la banca a sumei de 500$

1.550

$ x 3,1 lei/$)

-inregistrarea la sfarsitul exercitiului a diferentelor de curs valutar favorabile la disponibilul din casa si din banca

%= 765 40

15

25

diferentele aferente numerarului din casa = 15 lei (31,5 lei/$-31 lei/$)

diferentele aferente disponibilului din cont = 25 lei (31,5 lei/$-31 lei/$)

daca diferenta de curs a fost nefavorabila inregistrarea acesteia se efectueaza pe cheltuieli financiare astfel:

5314

5124

O societate cumpara, de pe piata bursiera, 1.200 actiuni la pretul de 2,5 lei/ buc. Ulterior , 700 actiuni le vinde la un pret de 2,7 lei/buc. iar 500 actiuni la un pret de 2,35 lei/buc. Vanzarea se face cu plata in numerar.

a)       cumpararea actiunilor

3.000

b)      vanzarea a 700 actiuni la pret favorabil (mai mare decat cel de inregistrare)

1.890

1.750

140

a.                      vanzarea a 500 actiuni la pret nefavorabil (mai mic decat pretul de inregistrare)

% = 109 1.250

1.175

75

O societate rascumpara cu numerar 10.000 buc. obligatiuni a 5 lei/buc. care ulterior sunt anulate.

a)       rascumpararea obligatiunilor

50.000

b)      anularea obligatiunilor rascumparate

50.000

Se achizitioneaza cu plata in numerar timbre postale de 15 lei,tichete de calatorie de 45 lei cu TVA 19% . Se dau in consum timbre postale, in valoare de 8 lei si se distribuie salariatilor de la compartimentul de aprovizionare tichete de calatorie in valoare de 25 lei.

a)       receptia bunurilor

% = 5311 68.55

15

45

b) utilizarea timbrelor postale

8

c) utilizarea tichetelor de calatorie

25

d) acordarea biletului de odihna si tratament

15

CONCLUZII SI PROPUNERI

Unitatile patrimoniale pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei sau in valuta. Prin intermediul decontarilor in numerar societatea efectueaza si inregistreaza operatiuni, derulate prin casieria unitatii.Aceste operatiuni pot fi: ridicari de numerar de la banca,incasarea facturilor,achitarea salariilor,cumparareade marfuri, depuneri de numerar la banca,cumparari si vanzari de actiuni.

Studiul de caz privind decontarile in numerar a fost realizat la S.C ANIXAM S.R.L. . Din situatiile financiare puse la dispozitie de aceasta societate am constatat ca in ultimii 3 ani nu a inregistrat pierderi, profitul obtinut avand chiar o tendinta ascendenta. Acest lucru este explicat prin faptul ca S.C ANIXAM S.R.L. a ales si a aplicat corect politicile si strategiile economice care au dus la atingerea obiectivului general: maximizarea profitului.

In ceea ce priveste inventarierea patrimoniului, am observat ca au fost respectate toate etapele de desfasurare a inventarierii: pregatirea inventarierii, inventarierea propriu-zisa si stabilirea rezultatelor inventarierii, identificand doar doua plusuri valorice, ca urmare a greselilor de calcul la intocmirea NIR-urilor.

Tinand cont de situatia financiara favorabila a societatii drept propunere am optat pentru angajarea de noi persoane si achizitionarea unor programe informatice mai performante. BIBLIOGRAFIE

Contabilitatea practica volum 1,Editura EVCONT CONSULTING SRL ,Suceava

Contabilitatea financiara si de gestiune a firmei, volumul 1, armonizata cu directivele contabile europene , standardele internationale de contabilitate , Editura EVCONT CONSULTING SRL , Suceava

Contabilitatea intreprinderii - teorie, aplicatii, actualizari de Octavian Bojian, Editura Economica

Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania de Pantea I.P., Editura Intel Credo, Deva

Sisteme contabile comparate de Feleaga N. , Editura Economica

Contabilitatea societatilor comerciale de Ristea M., editata de C.E.C.C.A.R., Bucuresti

Contabilitatea financiara de Feleaga N. si Ionascu I., volumul 1-4, Editura Economica, Bucuresti

Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de contabilitate de Dutescu A., Editura C.E.C.C.A.R. Bucuresti

Legea nr: 82 din 1991 republicata

Legea 345/ 2002

Ordinul nr. 94 din 2001 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Ditectiva a 4-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate

Ordinul nr 306 din 2002 pentru aprobarea reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene

Revista Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor

Revista Gestiunea si contabilitatea firmei

Standardele Internationale de contabilitate 2001