UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MASTERAT: TEHNICI BANCARE, BURSIERE SI DE ASIGURARI

 

SISTEME INFORMATIONALE IN DOMENIUL CONTABILITATII

SEMESTRUL I

Moto: Cel ce vrea sa dea sfaturi in probleme financiare

trebuie sa cunoasca RESURSELE CETATII,

natura si marimea lor, pentru a adauga pe cele

ce lipsesc si a mari pe cele neandestulatoare, de

asemenea , trebuie sa cunoasca CHELTUIELILE

CETATII , pentru a suprima pe cele inutile si a

micsora pe cele excesive.

Aristotel

CAPITOLUL I

IMPOZITE SI TAXE

Impozitele si taxele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in ordinea aparitiei veniturilor publice.

In acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor publice . Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului . Autoritate abilitata cu instituirea de impozite este statul, dreptul acestuia de a introduce impozite exercitandu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele administratiei centrale de stat, locale, respectiv a Directiilor Generale de Impozite si Taxe locale de sector.

Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de importanta generala, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrativ locale.

Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face in virtutea autorizarii legii . Legea care introduce impozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de Administratia Financiara. Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil .

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti al bugetului, dar si importante instrumente de

Politica financiara, economica si sociala.

Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara . Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

CAPITOLUL II

Date si informatii in domeniul taxelor si impozitelor

Sistemul informational sta la baza crearii, mentinerii si dezvoltarii structurilor sociale.

Un sistem informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese si date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional, informatii necesare in elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici.

Sistemul informatic este o parte a sistemului informational prin intermediul

caruia se asigura prelucrarea automata a datelor, in vederea obtinerii operative a

informatiilor cerute de multipli utilizatori.

Definirea sistemului informational al administratiei publice trebuie sa aiba in vedere caracteristicile generale ale oricarui sistem informational, indiferent daca se refera la contabilitate, resurse umane, evidenta petitiilor sau a programelor de finantare si de dezvoltare.

Ca orice sistem si sistemele informationale transforma intrarile in iesiri

Prelucrarea informatiilor este un proces de transformare in care datele (intrarile) sunt transformate in informatii.

Scopul principal al sistemului informational este de a furniza fiecarui

utilizator, in functie de responsabilitatile si atributiile sale, toate informatiile

necesare.

Diferenta dintre data si informatie continua sa fie sursa multor confuzii deoarece: datele reprezinta ansamblul descrierilor unui fenomen sau proces, pe cand informatiile sunt cele ce aduc un spor de cunoastere, fiind notiunea prin care se desemneaza fiecare din elementele noi continute in semnificatia unui simbol.

Informatia furnizata de sistemul informational trebuie sa se caracterizeze prin:

. acuratete si realitate: informatia furnizata trebuie sa reflecte cat mai fidel realitatea, printr-o evaluare corecta;

. concizie: informatia trebuie sa ofere plusul de cunoastere la obiect, succint, evitandu-se elementele nerelevante;

. relevanta: informatia trebuie sa ofere plusul de cunoastere de care decidentul are nevoie pentru solutionarea unei probleme.

. consistenta: informatia trebuie sa fie densa, lipsita de elemente needificatoare pentru problema studiata;

. oportunitate: informatia trebuie sa parvina utilizatorului in timp util pentru a-i servi la fundamentarea deciziei sale;

. forma de prezentare adecvata: informatia trebuie oferita utilizatorului intr-o maniera relevanta, astfel incat acesta sa o recepteze rapid si corect;

. cost corespunzator in raport cu valoarea acesteia.

Informatia realizeaza punti de legatura intre diferite parti ale sistemelor precum si legaturi intre sisteme diferite. Cu ajutorul procesului informational societatea reuseste sa-si mentina echilibrul intre consens si nonconsens, factor care genereaza energie, creatie si dezvoltare.

Procesul managerial este inteles, in primul rind, ca un proces de folosire a informatiei, actul conducerii realizandu-se in cadrul ciclului:

INFORMATIE -> DECIZIE -> ACTIUNE

Datele sunt fapte culese din realitate (lumea reala) pe baza unor observatii si masuratori in timp ce informatia este rezultatul interpretarii (prelucrarii) datelor de catre un anumit subiect si confera acestuia capacitatea de a lua decizii.

Asadar, datele devin informatii doar in momentul in care ele interactioneaza cu un sistem capabil sa le interpreteze. Aceeasi data poate fi interpretata in mod diferit de subiecti diferiti, fapt ce conduce la generarea de informatii diferite.

Astazi informatia a devenit o componenta majora, esentiala in desfasurarea oricarei activitati. Informatia nu are valoare decat daca ea influenteaza procesul de luarea a deciziilor si daca determina luarea unor decizii mai bune decat cele care ar fi luate in lipsa ei. Pentru aceasta informatia trebuie sa fie disponibila in timp util, sa fie corecta, necontradictorie, neredundanta si sa aiba forma adecvata necesitatilor factorilor de decizie. Aceste cerinte sunt realizabile prin existenta unui volum imens de date care trebuie culese, memorate, organizate, regasite si prelucrate in mod corespunzator in vederea utilizarii lor ca informatie. O astfel de activitatea institutionalizata este legata in informatica de notiunea de baza de date.

Potrivit reglementarilor legale in vigoare la bugetele locale sunt mobilizate urmatoarele impozite si taxe directe :

impozitul pe profit datorat de regiile autonome locale ( in cazul cand acestea obtin profit)

impozitul pe venitul agricol

impozitul pe veniturile liberprofesionistilor, al meseriasilor si al altor persoane reglementat prin decretul nr.153/1954, cu modificarile ulterioare

impozitul pe veniturile asociatiilor familiare si ale persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati economico sociale in mod independent, reglementat prin decretul lege 154/1990

impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, arta si stiinta

impozitul asupra veniturilor de inscrieri si subinscrieri de cladiri, terenuri si camere mobilate sau nemobilate

impozitul pe cladiri

impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii

taxa asupra mijloacelor de transport

taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere

taxele pentru eliberarea certificatelor, a vizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor

taxele pentru folosire mijloacelor de publicitate , afisaj si reclama

taxa pentru sederea in statiunile balneoclimaterice

taxa pentru vizitarea muzeelor caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologie

taxa pentru cazanele de fabricat rachiu, masinile de cereale si ferestraiele mecanice pentru lemn, piesele de ulei

taxa pentru daracele, pentru boia de ardei

alte taxe specifice, pentru serviciile publice ( acestea fiind interpretate de legea bugetului de stat pentru anul 1995 cu venituri nefiscale)

taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat productia agricola sau silvica in calitate de venit atribuit de la bugetul administratiei centrale de stat

taxele de timbru asupra succesiunilor si alte taxe de timbru de la populatie

Clasificarea impozitelor si taxelor locale

Pentru bugetele locale

I Venituri curente

A.    Venituri fiscale

A1. Venituri directe

Impozitul pe profit

Impozite si taxe de la populatie

a.      Impozitul pe venitul liberprofesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatiilor familiare

b.     Impozitul pe cladiri de la persoane fizice

c.      Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice

d.     Impozitul pe veniturile de inscrieri, subtranscrieri, locatii de gestiune si arendari

e.      Impozitul pe veniturile obtinute din dreptul de autor si cele cuvenite inventatorilor si inovatorilor

f.      Impozitul pe veniturile obtinute din premii sii castiguri in bani sau in natura

g.     Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate

h.     Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

i.       Alte impozite si taxe de la populatie

j. taxa pentru folosirea terenurilor propietate de stat

l. impozitul pe cladiri de persoanele juridice

m. impozitul pe terenuri de la persoane juridice

n. taxa asupra mijloacelor de transport pentru persoanele juridice

A2. Impozite indirecte

Impozitul pe spectacole

Alte impozite indirecte

a.      taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b.     alte taxe de timbru

c.      alte incasari din impozite indirecte

B. Venituri nefiscale

Varsaminte din profitul net al regiilor autonome

Varsaminte de la institutiile publice

a.      alte venituri privind circulatia pe drumurile publice

b.     venituri incasate din contravaloarea lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal

c.      veniturile unitatilor de reproductie si selectie a animalelor

d.     veniturile circumscriptiilor, laboratoarelor si dispensarelor veterinare

e.      varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor de autofinantare

f.      contributii datorate de persoanele beneficiare ale seviciilor cantinelor de ajutor social

g.     alte venituri de la institutiile publice

Diverse venituri

a.      venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata imputatii si despagubiri (pentru institutii publice )

b.     venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c.      restituiri de fonduri din finantare bugetara anilor precedenti

d.     venituri din concesiuni si inchirieri

e.      incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii

f.      venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.

g.     venituri din Fondul de investitie la dispozitia Guvernului

h.     incasari din alte surse

II. Venituri din capital

1. Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

a.      venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b.     venituri din vanzarea bunurilor locuintelor construite din fondurile statului

c.      venituri din privatizare

III. Venituri cu destinatie speciala

Taxe speciale

Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

Venituri din fonduri pentru locuinte

Venituri din amortizarea mijloacelor fixe

Rolul impozitelor in economia Romaniei

Potrivit legii nr.189 din 14 decembrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in Monitorul Oficial nr.404 din 22 octombrie 1998, se stabilesc normele privind formarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale unitatilor administrativ teritoriale si ale institutiilor si serviciilor publice de interes local .

Resursele financiare ale unitatilor administrativ teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si venituri cu destinatie speciala .

Fundamentarea, repartizarea si dimensionarea cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea fundamentarii lor si in interesul comunitatii respective .

Formarea, si utilizarea resurselor financiare publice locale si costul de executie al bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi, potrivit legii. Trecerea de catre Guvern, in administrarea si fundamentarea administratiei publice locale, a unor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare utilizarii acesteia.

La baza eleborarii aprobarii si executiei bugetare stau principiile autonomiei locale , echilibrului, realitatii, anualitatii si publicitatii.

Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componente si raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale:

elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

stabilirea si urmarirea impozitelor si taxelor locale in coditiile legii

urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar

Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obtiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor

Administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a institutiilor administrativ-teritoriale

Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea

Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta

Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuierlilor publice locale

Elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale

Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor judetene si a consiliului central al municipiului Bucuresti

CAPITOLUL III

Partea de contabilitate in domeniul impozitelor si taxelor locale

Serviciul buget-contabilitatea creantelor bugetare

Acest serviciu asigura elaborarea si executia bugetului local si realizeaza evidenta contabila la nivelul DIRECTIEI IMPOZITE SI TAXE LOCALE DE SECTOR, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, raspunde de:

Fundamenteaza si intocmeste anual, la termenele prevazute de lege, a

proiectului bugetului local al Sectorului, asigurand prezentarea tuturor documentelor necesare ordonatorului principal de credite si Consiliului local, in vederea aprobarii bugetului anual; inclusiv dimensionarea veniturilor proprii pe capitole ale bugetului local pe capitole si subcapitole.

In cursul anului urmareste permanent realizarea bugetului local stabilind

masurile necesare si solutiile legale pentru buna administrare, intrebuintare si executare a acestuia, cu respectarea disciplinei financiare.

Pana la data de 31 mai a anului urmator, intocmeste contul de incheiere a

exercitiului bugetar si il supune aprobarii Consiliului local, prin sefii ierarhici.

In cursul anului face propuneri de modificare a bugetului local, repartizarea

pe trimestre, utilizarea fondului de rezerva si, daca este cazul, realizeaza studiile necesare si supune aprobarii Consiliului local imprumuturile ce trebuie efectuate pentru realizarea unor actiuni si lucrari publice, urmarind respectarea formelor legale pentru fundamentare, contractare, garantare si rambursare a acestora.

Intocmeste lunar contul de executie a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

Tine contabilitatea mijloacelor fixe si evidenta operativa la locurile de

folosire, astfel incat sa raspunda cerintelor privind asigurarea controlului gestiunii mijloacelor fixe;

Tine contabilitatea materialelor si obiectelor de inventar:

- contabilitatea sintetica a valorilor materiale se tine valoric cu ajutorul conturilor sintetice; contabilitatea analitica a materialelor si obiectelor de inventar se tine cantitativ si valoric;

contabilitatea mijloacelor banesti si contabilitatea deconturilor ;

contabilitatea cheltuielilor - se organizeaza pe clasificatia bugetara

(capitole, articole, paragrafe, alineate, precum si contabilitatea veniturilor bugetului local.

Conducerea contabilitatii veniturilor bugetului local.

Conform Normelor metodologice privind organizarea si conducerea

contabilitatii veniturilor bugetare: Drepturile constatate si veniturile incasate reprezentand impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere, definite de Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare si de alte reglementari in vigoare, se inregistreaza in contabilitate, potrivit acestor norme metodologice incepand cu data de 1 ianuarie 2003.

Prin drepturi constatate se intelege veniturile bugetare pentru care

exista obligatii declarative, sau pentru care s-au emis decizii ori alte documente de stabilire de catre creditorul bugetar sau alte entitati abilitate de lege.

Daca un venit bugetar urmeaza a fi incasat in transe succesive in cursul

exercitiului bugetar curent sau al mai multor executii bugetare, aceasta se inregistreaza in contabilitate in momentul datorarii cu intreaga suma.

In cazul incasarilor fara debit, dreptul constatat este egal cu suma din

documentul de plata.

Conducerea contabilitatii veniturilor bugetului local

Conform Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor bugetare: Drepturile constatate si veniturile incasate reprezentand impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere, definite de Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare si de alte reglementari in vigoare, se inregistreaza in contabilitate, potrivit acestor norme metodologice incepand cu data de 1 ianuarie 2003.

In cazul incasarilor fara debit, dreptul constatat este egal cu suma din documentul de plata.

CAPITOLUL IV

ASPECTE INFORMATIONALE IN DOMENIUL CONTABILITATII

Domenii si activitati in cadrul sistemelor informatice contabile sunt:

1. Planificarea tehnico-economica a activitatii:

elaborarea bugetului anual;

- defalcarea bugetului pe trimestre, luni si unitati componente;

- urmarirea modului de realizare al bugetului;

- rectificarea bugetara daca este cazul

2. Pregatirea tehnica a productiei:

- elaborarea planului;

- elaborarea si actualizarea fiselor tehnologice;

- calculul consumurilor specifice de materii prime, materiale;

- urmarirea si analiza planului privind introducerea progresului tehnic;

3. Programarea, lansarea si urmarirea productiei de baza:

- calculul necesarului de fabricat pe perioada de plan;

- elaborarea programelor de fabricatie;

- programarea operativa a productiei;

- lansarea manoperei;

- lansarea materialelor;

4. Aprovizionarea tehnico-materiala si defacerea productiei:

- aprovizionarea tehnico-materiala;

- desfacerea productiei;

- controlul stocurilor.

5. Forta de munca:

- elaborarea planului fortei de munca si al fondurilor de salarizare si scolarizare; - evidenta personalului;

- analiza si raportari statistice.

6. Financiar-contabil:

- elaborarea bugetului pe venituri si cheltuieli;

- contabilitatea mijloacelor fixe;

- contabilitatea valorilor materiale;

- contabilitatea salariilor;

- contabilitatea cheltuielilor de productie;

- contabilitatea generala.

Structura sistemelor de informatice este o etapa necesara, datorita:

- numarului mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem informatic;

-implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor informatice intr-o unitate economica apare ca o activitate deosebit de dificila in cazul in care nu are loc structurarea sistemului;

-prioritatea unor obiective;

-cantitatea limitata de resurse umane si materiale fac imposibila proiectarea in bloc a sistemului informatic.

Cerinte ale structurarii sistemelor informatice in etape de proiectare de ansamblu:

- pe fiecare nivel al structurarii trebuie asigurata unicitatea criteriului de descompunere a sistemului; -

- structurarea realizata trebuie sa permita constituirea ulterioara a intregului sistem prin agregarea modulelor separate;

Definirea intrarilor sistemelor informatice

Prin intrarile unui sistem informatic se intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica in date interne si in date externe. La nivelul fiecarui subsistem informatic este necesar ca intrarile sistemului sa fie conditionate de iesirile acestuia.

Planul logic - orice iesire este un rezultat al aplicarii unuia sau mai multor operatori asupra unui ansamblu de date de intrare.

Pe plan tehnologic - caracteristicile iesirilor sistemului conditioneaza caracteristicile cerute intrarilor.

Stabilirea colectiilor de date - pricipalele criterii pe baza carora se pot grupa datele sunt legate de sfera de cunoastere, de domeniul de activitate, de stabilitatea continutului datelor si de rolul datelor in procesul prelucrarii.

Definirea iesirilor sistemelor informatice

Prin iesirile unui subsistem informatic se va intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi, respectiv rapoarte, note de informare.

CAPITOLUL V

IDENTIFICAREA TIPURILOR DE PROBLEME

Gestionarea serviciilor publice este mai complexa fata de functia de bunuri materiale, datorita specificului realizarii lor, si anume:

. serviciile publice sunt intangibile, au expresie imateriala;

. serviciile publice nu sunt stocabile (exista simultaneitate intre momentul

producerii si cel al consumului);

. serviciile publice au caracter interactiv, fiind necesara prezenta activa a

consumatorului in momentul producerii lor;

. serviciile publice au un coeficient de capitalizare scazut (in acest sector

dotarea tehnica este mai redusa, la fel ca productivitatea si

profitabilitatea).

Aceste particularitati contribuie la intampinarea de dificultati in standardizarea

serviciilor publice.

In prezent, se manifesta o tendinta tot mai evidenta, de a "rentabiliza" tot

mai multe servicii publice, pornindu-se de la ideea ca cetateanul este un client care cumpara servicii.

In acest context apar doua constrangeri: pe de o parte mijloacele si resursele administratiilor publice sunt insuficiente in raport cu nevoile cetatenilor,

iar pe de alta parte trebuie sa se faca fata unor exigente sporite privind calitatea serviciilor oferite.

Informatizarea administratiei publice vizeaza imbunatatirea calitatii actului administrativ si modificarea profunda a raportului dintre administratia publica si cetatean.

Modernizarea comunicarii institutionale prin introducerea tehnologiei

informatiei are ca rezultat cresterea eficientei activitatii administratiei publice,

eliminarea birocratiei si cresterea calitatii serviciilor publice. Astfel, trecerea de la o administratie dirijata, centralizata, la o administratie descentralizata, aflata in slujba cetateanului, determina redefinirea relatiei de tip "Administratie - catre cetatean" si "Administratie-catre-Administratie" utilizand mijloacele tehnologiei informatiei si comunicatiilor".

Factorii care influenteaza ritmul de trecere la Societatea Informationala in

Romania sunt:

Factori pozitivi:

. Politica actuala, favorabila dezvoltarii societatii informationale:

reorganizarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, infiintarea departamentului pentru informatizarea structurilor guvernamentale , infiintarea Ministerului Administratiei si Internelor prin fuziunea Ministerului Administratiei Publice si a Ministerului de Interne.

. Existenta unor strategii coerente de modernizare a administratiei publice prin intermediul tehnologiei informatiei:

Resursele si potentialul uman de inalta calificare existenta in Romania, recunoscute pe plan international (cultura generala, creativitate, cunoasterea limbilor straine).

. Existenta, in majoritatea institutiilor publice, a sistemelor informatice cu acces la Internet.

Factori negativi:

. Nivelul scazut al accesului la magistralele de comunicatii si Internet, datorita politicii de preturi si a nivelului inca scazut al investitiilor in infrastructura de acces.

. Mediul de afaceri insuficient de stimulativ pentru utilizarea noilor tehnologii informationale si de comunicatii si pentru deschiderea catre e-business si

e-commerce.

. Aplicarea necorespunzatoare a legislatiei privind respectarea drepturilor de autor in domeniul TI, cu urmari asupra nivelului inca ridicat al pirateriei software.

. Nivelul mediu al salariilor specialistilor din administratia publica relativ mic, comparativ cu cel din tarile dezvoltate si cu cel din sectorul privat.

. numarul mic al aplicatiilor informatice existente.

. Flux dezorganizat de primire si procesare a informatiilor in cadrul institutiilor publice.

. pastrarea datelor in mod redundant, in cadrul mai multor institutii publice.

. Inexistenta unui sistem eficient de evaluare a activitatilor.

. Nivelul ridicat al birocratiei.

. Din punct de vedere contabil, se intampina dificultati la exportul datelor din programul de taxe si impozite in programul de contabilitate.

CONCLUZII

In perioada actuala cand concurenta este din ce in ce mai mare, informatiile sunt foarte importante.

Foarte important intr-o institutie publica este calitatea personalului, pentru ca oricat de informatizat, robotizat, tehnologizat, automatizat ar fi echipamentul institutiei, aceasta nu are beneficiile corespunzatoare daca nu are salariati motivati, bine pregatiti profesional si atasati firmei.

In perioada actuala cand concurenta este din ce in ce mai mare, informatiile sunt foarte importante.

Bibliografie:

1. Proiectarea sistemelor informatice, Victoria Stanciu, Editura DUAL TECH;

2. Legea 571/2003 privind CODUL FISCAL, reactualizat prin Hotararea

956/2009 si Ordonanta de Urgenta 109/2009;

3. www.e-guvernare.ro