STUDIU DE CAZ LA SC ALBAKEM SRL

1. Prezentarea generala a societa ii

S.C. ALBAKEM S.R.L. BUCURESTI filiala Cluj Napoca este o societate comerciala cu capital privat. Societatea a fost constituita in anul 2003 in Cluj Napoca si este supusa unui permanent proces de adaptare la noile conditii si cerinte de piata, prin reorganizarea unor diviziuni si crearea unor structuri specifice, precum si stabilirea atributiilor lor.

S.C. ALBAKEM S.R.L. filiala Cluj Napoca s-a constituit in anul 2003 in conformitate cu legile in vigoare si cu prevederile Statutului.

Conform prevederilor Statutului, organul de conducere al societatii este reprezentat de Adunarea Generala a Actionarilor.

Organizarea, conducerea si gestionarea societatii conform obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite contractual, sunt asigurate de catre administratorul delegat al societatii.

Conform contractului, administratorul coordoneaza activitatea generala a societatii in concordanta cu hotararile A.G.A. si are urmatoarele atributii:

-angajeaza societatea in relatiile cu tertii si o reprezinta in fata organelor jurisdictionale;

-stabileste strategia generala de functionare a societatii;

-coordoneaza direct activitatile de personal, organizare, salarizare, juridica, precum si ale echipelor de conducere executiva din societate;

-stabileste delegari de atributii pe diferite trepte ierarhice;

-incadreaza si elibereaza din functie personalul salariat.

S. C. ALBAKEM S.R.L. are ca activitate vanzarea si distribuirea de adezivi pentru mobilier si constructii, produse abrazive si lacuri.

Caracteristici ale managementului Societatii Albakem S.R.L.:

Observatii:

-organizatia dispune de potentialul necesar schimbarilor preconizate si are capacitatea rezolvarii obiectivelor globale

-fenomen de echipa unitar, sustinut motivational

-sistem echilibrat de repartizare a raspunderilor intre membrii echipei de conducere .

2.Contabilizarea taxei pe valoare adaugata la societatea ALBAKEM

2.1.Perioada de raportare a TVA

Perioada de raportare a taxei pe valoare adaugata este cuprinsa intre 01 Ianuarie 2008 si 31 Ianuarie 2008

2.2 Operatiuni taxabile

1.In 02.01.2008 se inregistreaza factura Vodafone

% = 401Furnizori 656,67

626Cheltuieli postale si

taxe de telecomunicatii  551,74

4426TVA deductibila 104,83

-vanzare marfa, conform facturii 0947 catre SC TRANSLIGNUM SRL, in valoare de 4821, TVA 19%

4111Clienti  = % 5736,99

707 Venituri din vanzarea marfurilor 4821

4427 TVAcolectata 915,99

-descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607Cheltuieli privind marfurile = 371Marfuri 3475,5

Vanzare marfa catre SC UNICERT SRL, conform facturii 0948, in valoare de 257,4, TVA 19%

4111clienti  = % 306,3

707 Venituri din vanzarea marfurilor 257,4

4427TVA colectata 48,9

-descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607Cheltuieli privind marfurile= 371Marfuri 161,45

-incasare contravaloare factura 094/001.2008

5311Casa in lei = 4111Clienti 306,31

-achizitie combustibil conform facturii 55 de la MOL romania in valoare de 200,02

% = 401Furnizori 200,02

6022cheltuieli privind combustibilul 168,08

4426TVA deductibila  31,94

-achitare contravaloare factura

401Furnizori = 5311Casa in lei 200,02

In 07.01.2008 au loc urmatoarele operatiuni:

-se vand marfuri conform facturii 0949, catre SC ROWO SRL, in valoare de 7986,6

4111 Clienti = % 9504,05

707 Venituri din vanzarea marfurilor 7986,6

4427 TVA colectata 1517,45

-descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1542

-inregistrare vanzare marfa conform facturii 0952

4111 Clienti = % 240,38

707 Venituri din vanzarea marfurilor 202

4427 TVA colectata 38,38

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 132

-achizitie materiale nestocate

= 401Furnizori 21,38

604 Cheltuieli privind materialele nestocate 17,97

4426TVA deductibila  3,41

In 08.01.2008 au loc urmatoarele operatiuni:

-vanzare marfa conform facturii 0953 catre SC SIMEX SA in valoare de 1103,1

4111 Clienți = % 1312,69

707 Venituri din vanzarea marfurilor 1103,1

4427 TVA colectata 209,59

-descarcarea gestiunii marfi vandute

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 693,97

-vanzare marfa conform facturii 0954catre SC SIMEX PLUS SRL in valoare de 1226,3

4111 Clienti = % 1226,3

707 Venituri din vanzarea marfurilor 1030,5

4427 TVA colectata 195,8

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 684

-vanzare marfa conform facturii 0955 catre SC MICRO SRL in valoare de 1507,75, TVA 19%

4111 Clienti = % 1794,22 707 Venituri din vanzarea marfurilor 1507,75

4427 TVA colectata 286,47

-descarcarea gestiunii

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 934,94

-vanzare conform facturii 0956 catre ADORIANIS TRANS SRL, marfuri in valoare de 1998,25

4111 Clienti = % 2377,92 707 Venituri din vanzarea marfurilor 1998,25

4427 TVA colectata 379,67

-descarcarea gestiunii

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1394,5

In 09.01.2008 au loc urmatoarele operatiuni:

-vanzare marfuri conform facturii 0957 catre FAC EST SRL in valoare de 2070

4111 Clienti  = % 2463,3

707 Venituri din vanzarea marfurilor 2070

4427 TVA colectata 393,3

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1368

-inregistrare vanzare marfa conform facturii 0959 catre SC DISTINCT MOB SRL in valoare de 324 lei, TVA 19%

4111 Clienti = % 385,56

707 Venituri din vanzarea marfurilor 324

4427 TVA colectata 61,56

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 202

In 10.01.2008 se inregistreaza urmatoarele operatii

-se vand catre NEW HOLLAND SRL marfuri in valoare de 13 546, TVA 19%

4111 Clienti = % 16119,74

707 Venituri din vanzarea marfurilor 13546

4427 TVA colectata 2573,74

-descarcarea gestiunii 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 9339

In 11.01.2008au loc urmatoarele operatiuni

-vanzare marfuri conform facturii 0963 catre ART COMPANY SRL in valoare de 2500, TVA 19%

4111 Clienti = % 2975

707 Venituri din vanzarea marfurilor 2500

TVA colectata 475

- descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1682,5

-descarcarea gestiunii

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1062,2

-vanzare conform facturii0965 catre GRAND ARREDO SRL, marfuri in valoare de 7 913,74

4111 Clienti = % 7913,74

707 Venituri din vanzarea marfurilor 6650,2

4427 TVA colectata 1263,54

-descarcarea gestiunii

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 4480,8

-achiziție combustibil de la MOL ROMANIA, conform facturii 158, in suma de 126,06 , TVA, 19%

% = 401 Furnizori 150,01

6022 Cheltuieli privind combustibilul 126,06

4426 TVA deductibila 23,95

-achitare contravaloare factura

401 Furnizori = 5311 Casa in lei 150,01

In 15.01.2008 au loc urmatoarele operatiuni

-vanzare marfa conform facturii 0972catre ALIN MOB SRL, in valoare de 7416,5, TVA 19%

4111 Clienti = % 8825,64

707 Venituri din vanzarea marfurilor 7416,5

4427 TVA colectata 1409,14

-descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 4683

-vanzare marfa conform facturii 0975catre SC STRATUS MOB SA, in valoare de 1826,4

4111 Clienti = % 2173,42

707 Venituri din vanzarea marfurilor 1826,4

4427 TVA colectata 347,02

-descarcarea gestiunii marfurilor vandute

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1219,8

In 16.01.2008 au loc urmatoarele operatiuni

-achizitie marfa conform facturii 54510 de la KRONOSPAN SEBES SA,in valoare de 3160, TVA 19%

% = 401Furnizori 3760

371 Marfuri   3160

4426 TVA deductibila 600,4

-achizitie marfa de la KRONOSPAN SEBES SA conform facturii54511

% = 401Furnizori 19611,2

371 Marfuri 16480

4426 TVA deductibila 3131,2

In 17.01.2008 au loc urmatoarele operatiuni:

-se inregistreaza vanzari conform facturii 0980 catre SC ELVILA SA, in valoare de 868,05, TVA 19%

4111 Clienti = % 1032,98

707 Venituri dinvanzarea marfurilor 868,05

4427 TVA colectata 164,93

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 533,25

-se vinde conform facturii 0981 catre AMBIENT DESING SRL, marfa in valoare de 208,8 4111 Clienți = % 248,47

707 Venituri din vanzarea marfurilor 208,8

4427 TVA colectata 39,67

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 121,8

-se vand conform facturii 1004, catre FIROC INVEST SRL, marfuri in valoare de 3107lei, TVA, 19%

4111 Clienti = % 3697,33

707 Venituri din vanzarea marfurilor 3107,00

4427 TVA colectata 590,33

-descarcarea de gestiune

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 2464,5

2.3.Decontarea taxei pe valoare adaugata

Pentru determinarea taxei pe valoarea adaugata exista mai multe metode de calcul. Metoda adunarii are la baza identificarea valorii adaugate prin

insumarea elementelor:

Valoarea adaugata = salarii - impozite - amortizare - profit, deci putem spune ca valoarea adaugata este egala cu suma remunerarii factorilor de productie. Taxa pe valoarea adaugata se poate determina sau prin aplicarea cotei la suma acestor elemente, sau prin insumarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii cotei la fiecare element in parte.

Aceasta metoda are un calcul greoi si practic nu e folosita de nici o tara, doar, in mod exceptional, Argentina si Israelul o aplica unor activitati economice, cum ar fi serviciile financiar-bancare, pentru care valoarea iesirilor si respectiv a intrarilor este dificil de cuantificat.

Alt procedeu este cel al scaderii si acesta prezinta doua variante: metoda determinarii taxei pe valoarea adaugata la fiecare etapa a circuitului economic si metoda deducerii.

Prima metoda consta in stabilirea valorii adaugate aferente operatiilor realizate in circuitul economic din fiecare unitate patrimoniala, valoare ce constituie baza de calcul la care se aplica cota de impozitare, rezultand direct taxa pe valoare adaugata de plata, care se inscrie in factura si se incaseaza de client, deci taxa pe valoarea adaugata = cota de impozitare (iesiri - intrari).

Metoda deducerii se caracterizeaza prin aceea ca baza de impozitare la care se aplica cota de taxa pe valoare adaugata este pretul, respectiv tariful aferent bunurilor livrate si al serviciilor prestate.

La achizitionarea de bunuri, societatea inregistreaza taxa pe valoarea adaugata ca un drept de creanta fata de bugetul statului, deci nu este inregistrata pe cheltuieli, in cazul vanzarii de bunuri sau prestarii de servicii, taxa pe valoarea adaugata se inregistreaza ca o obligatie fata de bugetul statului. Documentul de baza este factura, taxa pe valoarea adaugata inscriindu-se separat de pret. Deci, la achizitionare, intreprinderea plateste furnizorului taxa pe valoarea adaugata aferenta preturilor, respectiv tarifelor bunurilor si serviciilor primite, iar la vanzare aceasta incaseaza de la client taxa pe valoarea adaugata aferenta preturilor si tarifelor bunurilor livrate si prestatiilor executate.

Scaderea din taxa pe valoarea adaugata aferenta facturilor emise, numita taxa pe valoarea adaugata colectata, a sumei taxei aferente facturilor pentru aprovizionari de bunuri si pentru servicii primite, numita si taxa pe valoarea adaugata deductibila, constituie operatia de deducere.

Decontarea taxei pe valoarea adaugata cu bugetul statului se face pentru diferenta care se stabileste intre taxa pe valoare adaugata colectata si taxa pe valoare adaugata deductibila.

Daca taxa colectata este mai mare decat cea deductibila, diferenta reprezinta taxa pe valoare de platit la buget, daca taxa deductibila este mai mare, diferenta este de recuperat de la bugetul statului.

Trebuie facuta precizarea ca sumele sub 5.000 RON nu sunt rambursate de catre bugetul statului, ele urmarind sa se regularizeze in lunile urmatoare.

Deci, platitorii taxei pe valoare adaugata, au dreptul la deducerea taxei aferenta intrarilor de bunuri si servicii, destinate realizarii de operatiuni impozabile. Prin bunuri si servicii realizate pentru efectuarea de operatiuni impozabile se inteleg materiile prime si materialele, combustibilii si energia, piesele de schimb, obiectele de inventar si natura mijloacelor fixe, precum si alte bunuri si servicii ce urmeaza a se reflecta in cheltuielile de productie sau de circulatie.

Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor referitoare la:

- bunuri si servicii destinate realizarii de operatii scutite;

- bunuri si servicii achizitionate de furnizor sau de prestator in contul
clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

- servicii de transport, hoteliere, de restaurant si altele, efectuate pentru

agentii economici care desfasoara activitati de intermediere in turism;

- alte cheltuieli care nu au legatura directa si exclusiva cu activitatea
agentului economic, cum ar fi cele pentru distractie, divertisment,
achizitionarea si intretinerea autoturismelor folosite pentru activitati ce nu
au drept scop obtinerea de profit;

- bunuri si servicii aprovizionate pe baza de documente care nu indeplinesc
conditiile legale;

- bunurile pierdute pe timpul transportului, bunuri lipsa sau depreciate
calitativ constatate pe baza de inventariere peste normele legale
neimputabile.

Spre deosebire de operatiunile scutite la care agentii economici nu au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor primite, la operatiile care nu sunt supuse cotei zero, este instituit regimul deductibilitatii. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatie in parte, ci pentru ansamblul operatiilor realizate in cursul unei luni. in general, agentii economici realizeaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, dreptul la deducere se determina in raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achizitionate la realizarea operatiunilor impozabile.

Gradul de participare al bunurilor si serviciilor achizitionate la realizarea de operatiuni impozabile se determina cu ajutorul unui coeficient numit prorata (prf).

Prorata este egala cu raportul dintre suma reprezentand contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adaugata (impozabile) si totalitatea operatiunilor realizate intr-o perioada de timp (l an).

Prorata = valoarea facturilor pentru operatiuni impozabile x 100

valoarea totala a facturilor emise

sau Prorata=VtTVA-VsTVA

VtTVA

Prorata se calculeaza anual si se comunica organului fiscal odata cu depunerea decontului pe luna ianuarie (sau pentru prima luna, in cazul agentilor economici care isi incep activitatea in cursul anului). Daca din realizarile efective rezulta o abatere in plus sau in minus de 10%, prorata se recalculeaza pentru intregul an calendaristic in luna decembrie.

In aceasta situatie, taxa pe valoarea adaugata deductibila recalculata este:

T.V.A. de recalculat = T.V.A. x prt%

Diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata deductibila si taxa pe valoarea adaugata deductibila recalculata se include pe cheltuielile de exploatare ale intreprinderii.

In gestiunea agentilor economici platitori de taxa pe valoarea adaugata, care nu realizeaza operatiuni scutite, taxa pe valoarea adaugata este neutra, deci nu influenteaza rezultatele financiare ale exercitiului.

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, agentii economici sunt obligati:

-sa justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei;

sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si
sunt proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere se exercita pe doua cai:

-prin retinerea (directa) din suma reprezentand taxa pe valoarea
adaugata, pentru livrarile de bunuri sau servicii prestate, a taxei aferente
intrarilor;

-prin rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentand diferenta
dintre taxa aferenta intrarilor si taxa facturata de agentul economic pentru
livrarile de bunuri sau servicii prestate.

Retinerea directa se realizeaza prin inregistrarea sumei in conturile corespunzatoare taxei pe valoarea adaugata cu prilejul inchiderii lunare a acestor conturi. Deci, retinerea directa se realizeaza lunar, iar decontul trebuie depus la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare.

Rambursarea se executa la cererea agentilor economici daca suma nu depaseste 5.000 RON

2.4 Intocmirea decontului de TVA

Formularul 'Decont de taxa pe valoarea adaugata se completeaza de persoanele

impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Persoanele impozabile care conduc evidenta contabila, potrivit legii, pentru

operatiunile realizate pe baza de contract de asociere in participatiune declara inclusiv datele si informatiile privind taxa pe valoarea adaugata rezultate din astfel de operatiuni.

Formularul 'Decont de taxa pe valoarea adaugata se depune la organul fiscal

competent, la urmatoarele termene:

a) lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se depune

decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna calendaristica,

potrivit prevederilor art. 1561 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

b) trimestrial, pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator celui pentru

care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este

trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 1561 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

c) la alta data stabilita prin norme, daca perioada fiscala este mai mare decat

trimestrul

Nu se inscriu in decont:

- taxa pe valoarea adaugata din facturile de executare silita, de catre persoanele

abilitate prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor supuse executarii silite;

- diferentele de taxa pe valoarea adaugata de plata constatate de organele de

control, pentru care nu este reglementata includerea lor in decont;

- documentele neeviden iate in jurnalele pentru cumpari sau vanzari, constatate

de organele de control fiscal.

- taxa pe valoarea adaugata pentru care a fost aprobata inlesnire la plata.

Conform jurnalului de vanzari TVA-ul colectat este in valoare de 29959, iar TVA-ul deductibil conform jurnalului de cumparari este in valoare de 10811

Deoarece TVA-ul colectat este mai mare decat TVA-ul deductibil rezulta TVA de plata la bugetul de stat, 19148

4427= % 29959

4426 10811

4423 19148

3. Taxarea inversa

Mecanismul taxarii inverse a fost introdus in legislatia noastra de TVA inca din 2003, pentru serviciile impozabile in Romania, prestate de nerezidenti, pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei (de exemplu: servicii de consultanta, leasing si inchiriere de bunuri mobile corporale, servicii de punere la dispozitie de personal, servicii financiare). Astfel, beneficiarul roman nu platea TVA efectiv la bugetul de stat, ci inregistra TVA in decont atat ca taxa deductibila cat si ca taxa colectata.

Mai apoi, in 2005, din dorinta de a evita fraudele fiscale, legiuitorii au extins acest mecanism de aplicare a TVA si in cazul tranzactiilor cu cladiri si terenuri, material lemnos, deseuri, ceea ce a imbunatatit fluxurile de numerar si a condus la evitarea pozitiei de rambursare a cumparatorului

Taxarea inversa presupune transferul obligatiei de plata a TVA de la furnizor la client. Acesta din urma inregistreaza TVA in decont atat ca taxa deductibila cat si ca taxa colectata, neinfluentand in mod negativ fluxurile de numerar. In contabilitate, aceasta situatie se ilustreaza prin efectuarea urmatoarei inregistrari: 4426 "TVA deductibila" = 4427 "TVA colectata

Incepand cu 1 ianuarie 2007, mecanismul taxarii inverse a fost pastrat pentru tranzactiile cu cladiri si terenuri, si s-a extins si pentru lucrarile de constructii-montaj. Mai mult decat atat, mecanismul a inceput a fi aplicat tranzactiilor cu bunuri efectuate intre Romania si celelalte state membre, precum si in relatia cu tari terte.

Astfel, achizitia intracomunitara este mai avantajoasa pentru companiile inregistrate in scopuri de TVA in Romania decat achizitiile efectuate de la furnizori interni, intrucat TVA nu se mai prefinanteaza.

Astfel, din motive legate de planificarea sau optimizarea afacerii, societatile care actioneaza pe piata romanesca aleg in prezent sa achizitioneze materiile prime sau marfurile din strainatate, fie din state membre ale UE, fie din tari terte. Nu putine sunt situatiile in care dat fiind pretul unor bunuri si posibilitatea obtinerii unor avantaje la nivelul fluxurilor de numerar ca urmare a aplicarii taxarii inverse, companiile de pe piata nationala se orienteaza catre furnizori externi.

Dar nu numai achizitiile din alte state membre sunt avantajoase pentru companiile de pe piata din Romania. Importurile (ceea ce reprezinta incepand cu 1 ianuarie orice achizitie dintr-un stat aflat in afara Uniunii Europene) beneficiaza, de asemenea de plata TVA prin decont. Astfel, orice companie din Romania platitoare de TVA care achizitioneaza bunuri dintr-un stat tert poate acum sa-si ridice marfa din vama fara a mai dovedi plata TVA aferenta importului catre bugetul de stat. Cu toate acestea, din cauza lipsei de fonduri la bugetul de stat se discuta posibilitatea eliminarii acestei prevederi din legislatia de TVA benefica pentru importatori, de ea putand beneficia in continuare numai companiile care indeplinesc anumite conditii. Si nu in ultimul rand, conform noii legislatii de TVA aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2007, mecanismul taxarii inverse se aplica si in cazul in care o societate nerezidenta neinregistrata si nestabilita in scopuri de TVA in Romania realizeaza livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile in Romania, catre un beneficiar inregistrat in scopuri de TVA (de exemplu, achizitioneaza bunuri de pe piata din Romania si le livreaza ulterior catre clienti romani). In concluzie, mecanismul taxarii inverse prezinta un avantaj pentru orice entitate inregistrata in scopuri de TVA in Romania, intrucat astfel se poate evita prefinantarea TVA. Mai exact, nu se mai face plata sumei aferente TVA catre furnizor.