STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA STOCURILOR LA S.C. PLAYPLAY

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA STOCURILOR LA S.C. PLAYPLAY

3.1. Sistemul informational economic. Circuitul documentelor in cadrul societatii PLAYPLAY

Circuitul documentelor in cadrul firmei PLAYPLAY parcurge aproape toate fazele din cadrul unei entitati, pornind de la faza de aprovizionare si finalizandu-se in faza de desfacere. Datorita specificului activitatii firmei, si anume comertul online, prin intermediul unui magazin virtual, exista anumite particularitati ale modului de intocmire a documentelor justifictive. Societatea PLAYPLAY respecta toate prevederile Ordinului 3512/2008 privind documentele financiar contabile iar in randurile urmatoare ne vom referi doar la documentele care au legatura cu bunurile de natura stocurilor.

Pentru operatiunile care cuprind achizitiile de marfuri firma foloseste urmatoarele documente:

Avizul de insotire a marfii care este un formular cu regim special de tiparire si numerotare si serveste ca document justificativ de insotire a marfii pe parcursul transportului, document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale. Se intocmeste in doua exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau a altor valori materiale. In cadrul firmei noastre acest document circula la departamentul receptie - marfa, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor.

Firma PLAYPLAY are ca obiect de activitate si producerea de produse finite, acestea fiind asamblate cu piese cumarate de la diferiti furnizori. Pentru aceste componente firma a creat o gestiune separata cu ajutorul careia se tine evidenta acestor componente. Pentru fiecare piesa se intocmeste o nota de receptie si constatare de diferente in monentul in care se primeste factura de la furnizor sau avizul de insotire a marfii.

Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie.

In situatia in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe vesro formularului se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie. Dupa ce se inrecistreaza receptia la gestiune, nota de receptie si constatare de diferente se trimite la departamentul financiar contabil pentru intocmirea formulelor privind reglementarea diferentelor constatate, precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau aviz de insotire a marfii).

In cazul constatarii de lipsuri se trimite exemplarul 2 la furnizor si exemplarul 3 la unitatea de transport pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

Dupa receptionarea bunurilor urmeaza faza de asamblare a pieselor rezultand produse finite cu sigla PLAYPLAY. Pentru aceasta etapa se intocmeste un bon de consum pe baza necesarului pentru programul de productie.

Bonul de consum serveste ca document de eliberare a materialelor si document justificativ de scadere din gestiune. Se intocmeste in doua exemplare pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum. Circula la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate, apoi la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele.

In ceea ce priveste vanzarea de marfuri vom observa anumite particularitati datorita modului in care aceasta se realizeaza si anume prin intermediul unui magazine virtual. Clientii pot cumpara produsele firmei prin accesarea paginii web https://www.xdata.ro/ iar de aici pot achizitiona diferite produse electrice urmand anumite instructiuni. Se face click pe produsul dorit si apoi se adauga in cosul de cumpaturi. Fiecare produs contine detalii privind denumirea, firma producatoare, garantia, numarul de produse disponibile in stoc si pretul. Se pot adauga in cosul de cumparaturi mai multe produse iar la final se face click pe butonul trimite comanda. Comanda ajunge la departamentul preluare comenzi, este procesata si apoi transmisa catre departamentul contactari care intocmeste o dispozitie de livrare catre departamentul depozite.

Dispozitie de livrare care serveste ca document justificativ pentru eliberarea din depozit a marfurilor destinate vanzarii, fiind un document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii fiscale. Se intocmeste in doua exemplare de catre compartimentul contractari si circula la departamentul depozite unde se semneaza de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate, apoi se intoarce la compartimentul contractari pentru intocmirea facturii sau a avizului de insotire a marfii.

Urmeaza etapa de livrare a bunurilor catre client, livrarea facandu-se prin intermediul unei firme de curierat cu care societatea PLAYPLAY a incheiat un contract de prestari servicii sau prin Posta Romana. La primirea coletului clientul poate opta pentru mai multe variante de plata:

ramburs - numerar la livrare (la curier sau la ghiseu)

ordin de plata in conturile societatii.

Fiecare produs are atasat un cod EAN iar la livrarea produselor acesta se scaneaza cu ajutorul unui scanner mobil si scoaterea din gestiune se efectueaza automat.

La sfarsitul fiecarei luni contabilul responsabil cu bunurile de natura stocurilor trebuie sa intocmeasca registrul stocurilor, pe feluri de materiale, obiecte de inventar si produse, grupate pe magazii, conturi, grupe, subgrupe sau in ordine alfabetica, prin inscrierea stocurilor din fisele de magazie si evaluarea lor la preturile de inregistrare. Registrul stocurilor serveste ca document de evaluare si de verificare a concordantei inregistrarilor efectuate in fisele de magazine si in contabilitate.

Lista de inventariere reprezinta un document pentru inventarierea bunurilor din gestiunile unitatii, document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri, document justificativ pentru inregistrare in evidenta depozitelor si in contabilitate a minnusurilor si plusurilor constatate, document pentru intocmirea registrului - inventar, document pentru determinarea ajustarilor pentru depreciere/ pierdere de valoare, document centalizator al operatiunilor de inventariere.

Se intocmeste anual, intr-un exemplar, de catre comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, si se semneaza de catre membrii comisiei si de catre gestionar.

Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

a) denumirea formularului;

b) data (ziua, luna, anul) intocmirii formuarului;

c)     denumirea unitatii;

d)     gestiunea, locul de depozitare;

e)     numarul curent;

f)      denumirea bunurilor inventariate;

g)     codul sau numarul de inventar;

h)     unitatea de masura;

i)      cantitati: stocuri scriptice;

j)      pret unitar;

k)     catitati: stocuri faptice;

l)      cantitati: diferente in plus, diferente in minus;

m)   valoarea contabila: valoarea, diferente in plus, diferente in minus;

n)     valoarea de inventar;

o)     deprecierea: valoarea, motivul;

p)     comisia de inventariere: numele si prenumele, semnatura;

q)     gestionar: numele si prenumele, semnatura;

r)      contabilitate: numele si prenumele, semnatura;

Departamentul contabilitate transmite listele de inventariere pe care le completeaza cu informatiile de la lit. d)-j) din datele informatizate ale entitatii si pe care le semneaza.

Comisia de inventariere stabileste stocurile faptice prin numarare, date pe care le inscrie in listele de inventariere (lit. k) pe care le semneaza impreuna cu gestionarul. Aceste date sunt transmise la departamentul contabilitate in vederea determinii diferentelor cantitative si/sau valorice cu ajutorul sistemelor informatice. In urma calculelor efectuate, departamentul contabilitate completeaza listele de inventariere cu informatiile de la lit l)-o).

Departamentul contabilitate intocmeste o noua lista de inventariere numai cu acele active la care s-au constatat diferente cantitative, pe care o semneaza si o transmite comisiei de inventariere. Aceasta lista se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar, dupa care este retransmisa la contabilitate.

De asemnenea, la departamentul contabilitate se intocmesc cele doua jurnale auxiliare pentru stabilirea taxei pe valoarea adaugata si anume: jurnalul pentru vanzari si jurnalul pentru cumparari.

Jurnalul pentru vanzari inregistreaza livrarile de bunuri si reprezinta un document de stabilire a taxei pe valoarea adaugata colectata, continand date despre client, codul de inregistrare in scopuri de tva al clientului, valoarea totala a documentului, cota de tva, baza de calcul, tva-ul aferent.

Jurnalul pentru cumparari inregistreaza achizitiile de bunuri si reprezinta un document de stabilire a taxei pe valoarea adaugata deductibila, continand date despre furnizor, codul de inregistrare in scopuri de tva al furnizorului, valoarea totala a documentului, cota de tva, baza de calcul, tva-ul aferent.

In baza datelor furnizate de cele doua jurnale, firma intocmeste lunar formularul 300 "Decontul de TVA", pe care il depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se depune decontul, la organul fiscal competent.

3.2. Organizarea contabilitatii stocurilor la societatea analizata

3.3. Prezentarea operatiunilor privind stocurile si a formulelor contabile

- achizitie de marfuri

-achizitie de materii prime

-achitarea furnizorului

-vanzare marfuri- cazuri reduceri de pret

Scoatere din gestiune

-plata clienti

-provizioane

3.4. Analiza si diagnosticul stocurilor

Analiza partii circulante a activelor firmei este cu preponderenta importanta pentru acele activitati care se centreaza in sfera comertului. Pentru activitatile din aceasta zona, gestiunea ciclului de aprovizionare, desfacere si stocare reprezinta o premiza a asigurarii unei gestiuni flexibile a fluxului de numerar si a mentinerii unor costuri competitive in bransa de activitate.

Ciclul de aprovizionare, stocare, desfacere capata o importanta deosebita in conditiile in care trebuie optimizarte doua fluxuri contrare: fluxul de aprovizionare si fluxul de stocare.

Fluxul de apovizionare al carui cost scade odata cu cresterea cantitatii comandate si fluxul de stocare ale carui costuri cresc odata cu cresterea cantitatii stocate. Astfel, pe langa optimizarea celor doua fluxuri amintite apare si necesitatea corelarii acestora cu fluxul de desfacere. Fluxul de desfacere reprezinta o variabila externa intreprinderii, deci necontrolabila de catre aceasta. Variabilitatea cererii pe pietele de desfacere poate aglomera sau nu activitatea de stocare in conditiile in care cererea scade sau poate duce la situatia de ruptura de stoc daca in urma unei scaderi a cererii firma decide sa substocheze iar cererea contrar previziunilor creste in perioada urmatoare.

Situatia de ruptura de stoc este una indezirabila pentru firma deoarece ea poate crea o scadere a imaginii, a prestigiului in ochii clientilor fideli, iar in sens cantitativ genereaza pierderi nete din cauza oportunitatii ratate privind achizitionarea bunurilor aflate in ruptura de stoc. Pentru a evita acesta situatie firmele au uneori tendinta de a suprastoca ceea ce duce la cresterea costurilor de stocare .

Stocul se prezinta ca un " rezervor" al carui nivel variabil asigura corelarea optima a fluxurilor de intrare si de iesire de materii prime, materiale, marfuri.

Din punct de vedere al analistului, diagnoisticul stocurilor se centreaza pe urmatorii indicatori:

• stocul final
• stocul mediu
• stocul optim

Stocul final se cacluleaza dupa urmatoarea formula:

Sf = Si + I - E, unde:

Sf = stoc final

Si = stoc initial

I = intrari

E = iesiri

3.4.1. Aplicatie practica privind analiza si diagnosticul stocului mediu

Pentru analiza si diagnosticarea stocului mediu si a duratei medii de rotatie a stocurilor vom porni de la urmatoarele date prezentate in dinamica pe doua exercitii consecutive 2007 si 2008.

Stiind ca datele se refera la un interval de timp de 360 de zile, vom analiza variatia stocului mediu pe total activitate si pe urmatoarele grupe de marfuri:

A = componente Pc, B = televizoare, C = telefoane, D = audio-video, E = accesorii.

Tabelul 3.1. Stocul mediu pe grupe de marfuri in perioada 2006-2007

Stocul mediu se calculeaza dupa urmatoarea relatie multiplicativa:

S_mediu = c_az x dr, unde:

c_az = cifra de afaceri zilnica

dr = durata medie de rotatie a stocurilor

Pentru calculul datelor din table am folosit urmatoarele formule:

c_az = CA_i / 360, unde i = A, B, C, D, E

dr = (Σ g_i x dr_i)/100, unde:

g_i = structura desfacerilor pe grupe de marfuri

dr_i = duratele individuale de rotatie ale elementelor de stoc pe structura anuntata

g_i= (CA_i,/CA) x 100

Analiza stocului de marfuri pe total activitate

• variatia stocului mediu

Δs = ΔS₂₀₀₈ - ΔS₂₀₀₇ = 270148 - 177649.8 = 92498.15 lei

• influenta lui c_az asupra stocului mediu

Δ c_az / s = (c_az2008 x dr₂₀₀₇) - (c_az2007 x dr₂₀₀₇) = dr₂₀₀₇ x (c_az2008 - c_az2007)

= 17.36 x (14430.09 - 10237.71) = 17.36 x 4192.37 = 72748.16 lei

• influenta lui dr asupra stocului mediu

Δ dr / s = (c_az2008 x dr₂₀₀₈) - (c_az2008 x dr₂₀₀₇) = c_az2008 x (dr₂₀₀₈ - dr₂₀₀₇)

= 14430.09 x (18.72 - 17.36) = 14430.09 x 1.36 = 19749.99 lei

verificare: Δ c_az / s + Δ dr / s = 72748.16 + 19749.99 = 92498.15

Analiza stocului mediu de marfuri pe grupa A: componente PC

• variatia stocului mediu

Δ s_A = s_A2008 - s_A2007 = 135155.9 - 6476.33 = 70389.53 lei

• influenta lui c_azA asupra stocului mediu

Δ c_azA / s_A = (c_azA2008 x dr_A2007) - (c_azA2007 x dr_A2007) = dr_A2007 x (c_azA2008 - c_azA2007)

= 21 x (5876.34 - 3084.11) = 58636.84 lei

• influenta lui dr_A asupra stocului mediu

Δ dr_A / s_A = (c_azA2008 x dr_A2008) - (c_azA2008 x dr_A2007) = c_azA2008 x (dr_A2008 - dr_A2007)

= 5876.34 x 2 = 11752.68 lei

• verificare: Δ c_azA / s_A + Δ dr_A / s_A = 58636.84 + 11752.68 = 70389.53 lei

Analiza stocului mediu de marfuri pe grupa B: televizoare

• variatia stocului mediu

Δ s_B = s_B2008 - s_B2007 = 45166.31 - 43490.67 = 1675.64 lei

• influenta lui c_azB asupra stocului mediu

Δ c_azB / s_B = (c_azB2008 x dr_B2007) - (c_azB2007 x dr_B2007) = dr_B2007 x (c_azB2008 - c_azB2007)

= 16 x (2822.89 - 2718.16) = 16 x 104.72 = 1675.64 lei

• influenta lui dr_A asupra stocului mediu

Δ dr_B / s_B = (c_azB2008 x dr_B2008) - (c_azB2008 x dr_B2007) = c_azB2008 x (dr_B2008 - dr_B2007)

= 2822.89 x 0 = 0 lei

• verificare: Δ c_azB / s_B + Δ dr_B / s_B = 1675.64 + 0 = 1675.64 lei

Analiza stocului mediu de marfuri pe grupa C: telefoane mobile

• variatia stocului mediu

Δ s_C = s_C2008 - s_C2007 = 45747.22 - 38449.83 = 7297.39 lei

• influenta lui c_azC asupra stocului mediu

Δ c_azC / s_C = (c_azC2008 x dr_C2007) - (c_azC2007 x dr_C2007) = dr_C2007 x (c_azC2008 - c_azC2007)

= 19 x (2287.36 - 2023.67) = 19 x 263.68 = 5010.03 lei

• influenta lui dr_C asupra stocului mediu

Δ dr_C / s_C = (c_azC2008 x dr_C2008) - (c_azC2008 x dr_C2007) = c_azC2008 x (dr_C2008 - dr_C2007)

= 2287.36 x 1 = 2287.36 lei

• verificare: Δ c_azC / s_C + Δ dr_C / s_C = 5010.03 + 2287.36 = 7297.39 lei

Analiza stocului mediu de marfuri pe grupa D: audio-video

• variatia stocului mediu

Δ s_D = s_D2008 - s_D2007 = 36619.28 - 30020.79 = 6598.48 lei

• influenta lui c_azD asupra stocului mediu

Δ c_azD / s_D = (c_azD2008 x dr_D2007) - (c_azD2007 x dr_D2007) = dr_D2007 x (c_azD2008 - c_azD2007)

= 13 x (3329.02 - 2309.29) = 13 x 1019.73 = 13256.53 lei

• influenta lui dr_D asupra stocului mediu

Δ dr_D / s_D = (c_azD2008 x dr_D2008) - (c_azD2008 x dr_D2007) = c_azD2008 x (dr_D2008 - dr_D2007)

= 3329.02 x (-2) = - 6658.05 lei

• verificare: Δ c_azD / s_D + Δ dr_D / s_D = 13256.53 + (- 6658.05) = 6598.48 lei

Analiza stocului mediu de marfuri pe grupa E: accesorii

• variatia stocului mediu

Δ s_E = s_E2008 - s_E2007 = 801.24 - 922.2 = -120.95 lei

• influenta lui c_az asupra stocului mediu

Δ c_azE / s_E = (c_azE2008 x dr_E2007) - (c_azE2007 x dr_E2007) = dr_E2007 x (c_azE2008 - c_azE2007)

= 9 x (114.46 - 102.46) = 9 x 11.99 = 107.97 lei

• influenta lui dr_E asupra stocului mediu

Δ dr_E / s_E = (c_azE2008 x dr_E2008) - (c_azE2008 x dr_E2007) = c_azE2008 x (dr_E2008 - dr_E2007)

= 114.46 x (-2) = -228.92 lei

• verificare: Δ c_azE / s_E + Δ dr_E / s_E = 107.97 + (-228.92) = -120.95 lei

Pe total activitate observam o tendinta de suprastocaj practicata de catre firma PLAYPLAY cu 92498.15 lei datorata cumulului urmatoarelor influente:

cresterea cifrei de afaceri pe total activitate cu 4192.37 lei reprezinta o influenta nefavorabila semnificativa a stocului cu 72748 lei;

cresterea dutatei medii de rotatie cu 1.3 zile determina o crestere a stocului mediu cu 19749.99 lei;

La nivelul celor patru grupe de marfuri analizate intalnim toate situatiile posibile: substocaj, suprastocaj si variatie nula.

Pentru grupa de marfuri A se inregistreaza cea mai mare supraincarcare a stocului de marfuri cu 70389.53 lei in 2008 fata de 2007, crestere explicata prin influenta celor doi factori calitativi:

cresterea c_azA de la 3084.11 la 5876.36 lei/zi consemneaza o influenta nefavorabila dar justificata, in sensul in care un surplus de cerere genereaza o tendinta de crestere a stocului cu 2792.23 lei;

cresterea duratei individuale de rotatie cu 2 zile in 2008 fata de 2007 consemneaza o noua influenta nefavorabila concretizata intr-o crestere a stocului pe seama incetinirii vitezei de rotatie a acestuia, la componentele Pc, cu 11752.68 lei;

Pentru produsele din grupa B, asistam la o suprastocare cu 1675.64 lei datorata in exclusivitate unei influente nefavorabile dar justificate:

cresterea c_azB pentru televizoare de la 2718.16 la 2822.89 lei/zi genereaza o tendinta naturala de suprastocare determinand o crestere a stocurilor cu 1675.64 lei;

variatia nula a duratei individuale de rotatie consemneaza o lipsa de influenta la nivelul stocarii pentru aceasta grupa de marfuri, variatia de stoc realizandu-se exclusive pe seama dinamicii cererii;

La nivelul grupei C asistam la o evolutie asemanatoare cu a celei din grupa A, si anume o supraincarcare a stocului de marfuri cu 7297.39 lei, datorata urmatoarelor influente:

cresterea c_azC cu doar 263.68 lei/zi reprezinta o crestere nesemnificativa, pe fondul unei cereri aproape constanta pentru produsele din grupa C, telefoanele mobile, fapt ce determina o crestere mai mica a acestora cu 5010.03 lei;

cresterea dr_C cu 1 zi, de la 19 la 20, reprezinta o influenta nefavorabila nejustificata, generand o rotatie mai lenta care conduce la cresterea nivelului stocurilor cu 2287.36 lei;

In grupa D, a produselor audio-video, observam o influenta de incarcare a stocurilor cu 6598.48 lei datorata influentelor individuale ale urmatorilor factori:

cresterea c_azD de la 2309.29 la 3329.02 lei/zi determina o influenta nefavorabila printr-un suprastocaj in suma de 13256.53 lei, aceasta crestere nefiind justificata deoarece cererea pentru produsele audio-video nu a crescut semnificativ;

scaderea duratei de rotatie a elementelor de stoc cu 2 zile, reprezinta o accelerare a vitezei de rotatie ceea ce conduce la o descarcare de stoc cu 6658.05 lei;

Singura situatie favorabila se inregistreaza la nivelul grupei E, accesorii, unde constatam o scadere a stocului mediu cu 120.95 lei pe seama:

cresterii cererii medii zilnice pentru accesoriile pc cu 11.99 lei/zi consemneaza o influenta nefavorabila, dar justificata, in sensul in care cresterea cererii genereaza cresterea aprovizionarii cu o influenta de incarcare a stocului de produse cu 107.97 lei;

scaderea duratei de rotatie cu 2 zile determina si in acest caz o diminuare a stocului mediu cu 228.92 lei;

In concluzie, observam in cadrul firmei PLAYPLAY o tendinta de suprastocaj, la nivelul majoritatii categoriilor de marfuri, acest trend survenind pe fondul cresterii cererii, fapt vizibil prin cresterea cifrei de afaceri medii zilnice. Singura exceptie o reprezinta grupa de marfuri care include accesoriile pc, unde intalnim un substocaj datorat cresterii vitezei de rotatie dar si nivelul cererii care este relative mic si nu exista un risc asa mare pentru a aparea o ruptura de stoc.

3.4.2. Aplicatie practica privind analiza stocului optim

Pentru produsele cu cerere uniforma si aprovizionare ritmica de la furnizori stocul optim se realizeaza numai pe baza stocului activ calculate ca interval intre doua aprovizionari consecutive.

S_optim = S_a = D/2, unde:

S_a = stocul activ

D= intervalul de reaprovizionare in zile

Pentru celelalte tipuri de produse care cunosc o cerere variabila sau pentru care ritmicitatea aprovizionarii nu este asigurata se constituie, pentru realizarea stocului optim, un stoc de siguranta care completeaza stocul active in vederea gestionarii riscului de ruptura de stoc sau aprovizionare neritmica.

S_optim = S_a + S_siguranta = D/2 S_α + S_β), unde:

S_a = stocul activ

S_siguranta = stocul de siguranta

Stocul de siguranta α se constituie si se mentine pentru acoperirea variatiilor de cerere in afara cererii medii pentru un anumit produs. Cu cat variabilitatea cererii pentru acel produs este mai mare, predictibilitatea vanzarilor viitoare este mai redusa, cu atat stocul active trebuie completat cu o valoare mai ridicata a stocului α

S_α = t x s₁ x √y, unde:

t = coeficient de corectie ce asigura un nivel corespunzator stocului de siguranta.

s₁ = abaterea medie patratica a cererii efective fata de cererea medie inregistrata pe unitatea de timp

y = raportul intre intervalul de reaprovizionare si numarul de zile pentru care analizam constituire stocului de siguranta.

s₁ = √ Σ (CA_ef - CA)²/n, unde:

CA_ef = cifra de afaceri efectiva

CA = cifra de afaceri medie

n = numarul de perioade luate in calcul

y = D/ nr. zile

Stocul de siguranta β este constituit pentru ca gestionarul sa se apere contra riscului de neritmicitate a aprovizionarii de la furnizori, in sensul aprovizionarii intarziate fata de termenele convenite sau a aprovizionarii in cantitati inferioare celor comandate. Cu cat gradul de dependenta al firmei fata de furnizorii sai, pentru un produs x, este mai ridicat, iar gradul de substituire al acelui produs este mai scazut, cu atat gestionarul va completa stocul activ cu stoc de sigurana β.

Pornind de la datele din tabelul urmator vom incerca sa analizam in ce masura stocul optim se regaseste sub sau deasupra valorii constatate la sfarsitul perioadei analizate, stiind ca soldul constatat la finele anului pentru produsul "LCD SAMSUNG 36A450" este de S_f = 3000 lei

Produsul analizat are o cerere variabila pe piata, iar repartizarea vanzarilor in perioada ianuarie - decmbrie 2008 a fost urmatoarea:

Tabelul 3.2.Cifra de afaceri pentru produsul "LCD SAMSUNG 36A450" in perioada ian-dec 2008

Se mai cunoaste si faptul ca durata de reaprovizionare este de 20 zile, numarul de perioade luate in calcul este de 12 luni, numarul de zile pentru care se constituie stoc de siguranta este de 360 zile, iar coeficientul de corectie t = 2 asigurand un nivel de siguranta k = 95%, unde k = nivelul de serviciu al stocului calculat.

Pentru calculul cifrei de afaceri lunare vom folosi urmatoarea formula:

CA_lunara = CA_totala / 12 = 55328/12= 4610.66 lei/ luna

S_α = t x s₁ x √y

s₁ = √ Σ (CA_ef - CA)²/n = √18986987/12 = 1257.87 lei

√y = √20/360= 0.23 zile

S_α = 2 x 1257.87 x 0.23 = 578.62 lei

Stocul de siguranta il putem exprima si in zile cu ajutorul urmatoarei relatii:

S_{α (lei)} = S_{α (zile)} x c_az

S_{α (zile)} = S_{α (lei)}/ c_az = 1257.87 (lei) / 153.68 (lei/zi) = 3.76 zile

c_az = 55328/360 = 153.68 lei/zi

S_optim(zile) = D/2 + S_{α (zile)} = 20/2 + 3.76 = 13.76 zile

S_optim(lei) = S_optim(zile) x c_az = 13.76 x 153.68 = 2114.76 lei

diferenta intre stocul optim si stocul constatat = 2114.76 - 3000 = - 885.24 lei

Fata de stocul constatat la finalul perioadei, stocul optim este cu 885.24 lei mai putin, aceasta insemnand faptul ca in perioada analizata firma a practicat un suprastocaj pentru a se apara de variabilitatea cererii in jurul cererii medii. Acest suprastocaj reprezinta o incarcare inutila a costului de desfacere si de stocare avand in vedere ca si pentru o valoare de 2114.76 lei s-ar fi obtinut acelasi nivel de serviciu k ca si in cazul stocului constatat la finalul perioadei.

3.5. Aplicatie practica in domeniul informaticii privind stocurile.