Situatiile financiare conform referentialului international (IASB)

Situatiile financiare conform referentialului international (IASB)

1. Bilantul contabil

Obiectivul si structura bilantul contabil sunt descrise de norma IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare"

Obiectivul bilantului: bilantul contabil prezinta informatii referitoare la pozitia financiara a intreprinderii.

Prezentare: IAS 1 cere ca la nivelul bilantului sa se faca distinctie intre elementele curente si cele necurente:

Active curente:

- active destinate a fi utilizate, realizate sau consumate in ciclul normal de productie;

- active detinute pe termen scurt (sub 1 an);

- lichiditati si cvasilichiditati.

Datorii curente:

- datorii ce trebuie rambursate in ciclul normal de productie;

- datorii ce trebuie rambursate la o scadenta mai mica de 1 an.

IAS 1 nu solicita prezentarea bilantului contabil intr-o structura fixa, ci doar folosirea distinctiei curent-necurent si prezentarea unui set de elemente care trebuie obligatoriu prezentate in bilant, si anume:

imobilizarile corporale (property, plant and equipment, engl.);

imobilizarile necorporale (intangible assets, engl.);

activele financiare (financial assets);

stocurile (inventories or stocks, engl.);

clienti si alte creante comerciale (customers and other trade debtors, engl.);

furnizorii si alte datorii comerciale (suppliers and other trade creditors, engl.);

datoriile si activele din impozitare (deferred income tax asset or liability);

provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (provisions for risks and charges, engl.);

datorii necurente purtatoare de dobanzi (noncurrent interest bearing liabilities, engl.);

interese minoritare (minoriy interests, engl.);

capital si rezerve (capital and reserves, engl.)

Ca maniera de prezentare bilantul contabil se poate intocmi in format cont (sau formatul orizontal) sau lista (sau formatul vertical).

Formatul cont (orizontal)

Format lista (orizontal)

In Romania conform OMF 94/2001, sub influenta contabilitatii britanice (expertii britanici sunt cei care au asistat procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cea internationala), bilantul este prezentat in format lista, cu activele clasificate in ordinea crescatoare a lichiditatii. Acest format are o structura obligatorie care trebuie respectata de catre toate firmele care aplica normele internationale. Formatul cerut de OMF 94/2001 este:

Bilant in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate:

BILANT
incheiat la data de 31 decembrie .
- mii lei -

Nr. Sold la
rd. ----- ----- ---------
inceputul sfarsitul
anului anului

A B 1 2

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01
(ct. 201-2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare 02
(ct. 203-2803-2903)
3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi
si valori similare si alte imobilizari
necorporale 03
(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
4. Fondul comercial 04
(ct. 2071-2807-2907-2075)
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs 05
(ct. 233+234-2933)
TOTAL: (rd. 01 la 05) 06
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii 07
(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)
2. Instalatii tehnice si masini 08
(ct. 213-2813-2913)
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 09
(ct. 214-2814-2914)
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 10
(ct. 231+232-2931)
TOTAL: (rd. 07 la 10) 11
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Titluri de participare detinute la societatile
din cadrul grupului 12
(ct. 261-2961)
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 13
(ct. 2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14
(ct. 263-2963)
4. Creante din interese de participare 15
(ct. 2675+2676-2967)
5. Titluri detinute ca imobilizari 16
(ct. 262+264+265-2962-2964)
6. Alte creante 17
(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) 18
TOTAL: (rd. 12 la 18) 19
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20
(rd. 06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 21
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+
303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-
3958-398)
2. Productia in curs de executie 22
(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)
3. Produse finite si marfuri 23
(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+
361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-
3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri 24
(ct. 4091)
TOTAL: (rd. 21 la 24) 25
II. CREANTE
1. Creante comerciale 26
(ct. 4092 + 4111 + 4118 + 413 + 418-491)
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul 27
grupului
(ct. 4511 + 4518-4951)
3. Sume de incasat din interese de participare 28
(ct. 4521 + 4528-4952)
4. Alte creante 29
(ct. 425 + 4282 + 431 + 437 + 4382 + 441 + 4424 + 4428 + 444+
445 + 446 + 447 + 4482 + 4582 + 461 + 473-496 + 5187)
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat 30
(ct. 456-4953)
TOTAL: (rd. 26 la 30) 31
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare detinute la societatile
din cadrul grupului 32
(ct. 501-591)
2. Actiuni proprii (ct. 502-592) 33
3. Alte investitii financiare pe termen scurt 34
(ct. 5031 + 5032 + 505 + 5061 + 5062 + 5081 + 5088-593-595-
596-598 + 5113 + 5114)
TOTAL: (rd. 32 la 34) 35
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 36
(ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 5311 + 5314 + 5321 + 5322 + 5323+

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37
(rd. 25+31+35+36)
C. CHELTUIELI IN AVANS 38
(ct. 471)
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate institutiilor de credit 40
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682 + 5191 + 5192+
5198)
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 41
4. Datorii comerciale (ct. 401 + 404 + 408) 42
5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405) 43
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 44
(ct. 1661+1685+2691 + 4511 + 4518)
7. Sume datorate privind interesele de participare 45
(ct. 1662+1686+2692 + 4521 + 4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte 46
datorii pentru asigurarile sociale
(ct. 1623+1626+167+1687+2698 + 421 + 423 + 424 + 426+
427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447+
4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186+
5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)
TOTAL: (rd. 39 la 46) 47
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48
(rd. 37+38-47-62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49
(rd. 20 + 48)
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 50
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate institutiilor de credit 51
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682 + 5191 + 5192+
5198)
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 52
4. Datorii comerciale (ct. 401 + 404 + 408) 53
5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405) 54
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 55
(ct. 1661+1685+2691 + 4511 + 4518)
7. Sume datorate privind interesele de participare 56
(ct. 1662+1686+2692 + 4521 + 4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si 57
datorii pentru asigurarile sociale
(ct. 1623+1626+167+1687+2698 + 421 + 423 + 424 + 426+
427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447+
4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186+
5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)
TOTAL: (rd. 50 la 57) 58
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii
similare 59
2. Alte provizioane 60
(ct. 151)
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61
I. VENITURI IN AVANS 62
(ct. 131 + 472)
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63
din care:
- capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64
- capital subscris varsat (ct. 1012) 65
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 66
II. PRIME DE CAPITAL 67
(ct. 1041+1042+1043+1044)
Sold C
III. REZERVE DIN REEVALUARE ------ 68
(ct. 105) Sold D 69
IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70
1. Rezerve legale (ct. 1061) 71
2. Rezerve pentru actiuni proprii 72
(ct. 1062)
3. Rezerve statutare sau contractuale 73
(ct. 1063)
4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74
Sold C
V. REZULTATUL REPORTAT ------ 75
(ct. 117) Sold D 76
Sold C
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI ------ 77
(ct. 121) Sold D 78
Repartizarea profitului (ct. 129) 79
TOTAL CAPITALURI PROPRII 80
(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)
Patrimoniul public (ct. 1016) 81

TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82

Balance Sheet (in compliance with Minister Order (OMF) 94/2001)

A.  Fixed assets
I Intangible assets
1. Formation expenses (when the regulations allows their capitalisation
2. Development costs, (when the regulations permits these to be shown as assets)
3. Concessions, patents, licenses, trade marks and similar rights and assets, and
Other intangible assets, if they were:
(a) acquired for valuable consideration; or
(b) created by the entity itself, to the extent that   the regulations permits these to be shown as assets.
4. Goodwill (when it was acquired for valuable consideration)
5. Payments on account and intangible assets in progress
II  Tangible assets
1. Land and buildings
2. Plant and machinery
3. Other fixtures and fittings, tools and equipment
4. Payments on account and tangible assets, which are in the course of construction
III  Financial assets
1. Shares in group entities
2. Loans to group entities
3. Shares in participating interests
4. Loans to participating interests
5. Investments held as fixed assets
6. Other loans
7. Own shares1, (with an indication of their nominal value)

B. Current assets
I. Stocks
1. Raw materials and consumables
2. Work in progress
3. Finished goods and goods for resale
4. Payments on account
II. Debtors
(Amounts becoming due and payable after more than one year must be shown separately for each item)
1. Trade debtors
2. Amounts owed by group entities
3. Amounts owed by participating interests
4. Other debtors
5. Subscribed capital called but not paid
III.  Short-term investments
1. Shares in group entities
2. Own shares1, when the national legislation permits these to be shown in the balance sheet (with an indication of their nominal value)
3. Other short-term investments
IV.  Cash at bank and in hand

C.  Prepayments

D. Creditors: amounts becoming due and payable within one year
1. Debenture loans, showing convertible loans separately
2. Amounts owed to credit institutions
3. Payments received on account of orders
4. Trade creditors
5. Bills of exchange payable
6. Amounts owed to group entities
7. Amounts owed to participating interests
8. Tax payable and other creditors including other tax and social security

E. Net current assets/liabilities

F. Total assets less current liabilities

G. Creditors: amounts becoming due and payable after more than one year
1. Debenture loans, showing convertible loans separately
2. Amounts owed to credit institutions
3. Payments received on account of orders
4. Trade creditors
5. Bills of exchange payable
6. Amounts owed to group entities
7. Amounts owed to participating interests
8. Other creditors including other tax and social security

H.  Provisions for liabilities and charges
1. Provisions for pensions and similar obligations
2. Other provisions

I.  Deferred income

J.  Capital and reserves
I. Subscribed capital
(showing separately paid up capital and unpaid capital)
II. Share premium account
III.  Revaluation reserve
IV.  Reserves
1. Legal reserve
2. Reserves for own shares
3. Reserve provided for by articles of association
4. Other reserves
V.  Profit or loss brought forward
VI.  Profit or loss for the financial year.

Aplicatie: Dispuneti de urmatoarele informatii la sfarsitul exercitiului financiar contabil 2004 (in mii lei):

Se cere: Construiti bilantul contabil in formatul cerut de OMF 94/2001 si caracterizati pozitia financiara a companiei.

Contul de profit si pierdere

Obiectivul si structura contului de profit si pierdere sunt descrise de norma IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare"

Obiectiv: contul de profit si pierdere prezinta informatii referitoare la performanta intreprinderii.

IAS 1 nu solicita prezentarea contului de profit si pierdere intr-o structura fixa, ci doar prezentarea obligatorie a unui set de elemente, si anume:

Informatiile de furnizat in contul de profit si pierdere

- veniturile din vanzari (revenues from sales, engl.);

- rezultatul exploatarii (operating profit or loss, engl.);

- cheltuielile cu dobanzile (interest expenses, engl.);

- cheltuieli privind impozitul pe profit (income tax expense, engl.);

- interesele minoritare (minority interest, engl.);

- rezultatul net (net profit or loss, engl.)

Prezentare: contului de profit si pierdere poate fi intocmit cu clasificarea cheltuielilor de exploatare dupa natura sau dupa functie.

Nota: daca s-a ales prezentarea in contul de profit si pierdere a cheltuielior de exploatare clasificate dupa un anumit criteriu, in notele explicative cheltuielile de exploatare trebuie prezentate dupa celalalt criteriu)

Clasificare dupa natura:

Cifra de afaceri (revenues from sales, engl.)

2. Alte venituri din exploatare (other operating revenues, engl.)

3. Total venituri din exploatare (total operating revenues, engl.)

4. Variatia stocurilor (variation in inventories, engl.)

5. Cheltuieli cu materiile prime si alte materiale (raw materials and consumables used, engl.)

6. Cheltuieli de personal (staff cost, engl.)

7. Cheltuieli cu amortizarile (depreciation expense, engl.)

8. Alte cheltuieli de exploatare (other operating revenues, engl.)

9. Total cheltuieli de exploatare (total operating expenses, engl.)

10. Rezultatul exploatarii (operating profit or loss, engl.)

Clasificare dupa functie:

Cifra de afaceri (revenues from sales, engl.)

2. Costul bunurilor vandute (cost of goods sold, engl.)

3. Marja bruta (gross margin, engl.)

4. Alte venituri din exploatare (other operating revenues, engl.)

5. Cheltuieli de distributie (distribution cost, engl.)

6. Cheltuieli administrative (general and administrative cost, engl.)

7. Cheltuieli de cercetare (research cost, engl.)

8. Alte cheltuieli de exploatare (other operating expenses, engl.)

9. Rezultatul exploatarii (operating profit or loss, engl.)

Posturi dupa rezultatul exploatarii:

1. Rezultatul exploatarii (operating profit or loss, engl.)

2. Venituri din financiare (financial revenues, engl.)

3. Cheltuieli financiare (financial expenses, engl.)

4. Elemente exceptionale (exceptional items, engl.)

5. Rezultatul inaintea impozitului pe profit (profit before income tax, engl.)

6. Impozitul pe profit (income tax expense, engl.)

7. Rezultatul net al exercitiului (net profit or loss for the year, engl.)

In Romania conform OMF 94/2001, contul de profit si pierdere are un format standard si foloseste clasificarea cheltuielilor de exploatare dupa natura. Acest format trebuie respectat de catre toate firmele care aplica normele internationale. Varianta prezentarii contului de profit si pierdere cu structurarea cheltuielilor pe functii ale intreprinderii, intalnita in special in tarile anglo- saxone, se considera ca raspunde mai bine nevoilor de informare ale managerilor, deoarece ofera in mod direct informatii utile in gestiunea firmei. Intr-o astfel de prezentare a contului de rezultate, principalele operatii care formeaza activitatea de exploatate sunt grupate pe functii ale intreprinderii si privite ca centre de costuri, fiind furnizate informatii privind costul functiei de productie (costul vanzarilor), costul functiei comerciale (cheltuieli de distributie), costul functiei de conducere (cheltuieli de administratie) si costul altor functiuni care pot fi individualizate la nivelul structurii organizatorice ale unei intreprinderi. Informatiile privind rezultatul activitatii financiare si rezultatul extraordinar sunt prezentate in mod distinct.

In tara noastra, o prezentare functionala a contului de rezultate (mai exact a rezultatului din exploatare) este prezentata in anexa (note), dupa modelul:

Analiza rezultatului din exploatare

Din aceasta prezentare, managerii obtin informatii in ce masura costul de productie (mai general, costul vanzarilor) a fost acoperit de valoarea vanzarilor si daca marja bruta obtinuta este suficienta pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de exploatare (cu vanzarile, cu administratie generala etc) si obtinerea unui profit din exploatare

Dupa cum am vazut, veniturile din vanzari aduc incasari. Intreprinderea obtine venituri prin cedarea drepturilor ei de proprietate asupra bunurilor sau cedarea folosintei lor, adica prin vanzarea unei utilitati, primind in schimb numerar sau , de cele mai multe ori, o creanta, adica dreptul de a incasa o suma la o data determinata. Astfel, veniturile din vanzari genereaza incasari, fie din vanzari cu plata pe loc (in numerar) sau din vanzari cu plata amanata (vanzare pe credit comercial), prin incasarea unei creante. In schimb, veniturile din productia stocata, din productia imobilizata si din provizioane sunt venituri care nu genereaza incasari pentru intreprindere. Deci, notiunea de venit nu este identica cu cea de incasare. Este adevarat ca, managerii trebuie sa gestioneze astfel incat sa asigure un raport intre diferitele venituri care, pe total, sa genereze incasarile monetare necesare intreprinderii.

Pentru cea mai mare parte a lor, cheltuielilor intreprinderii (cu materiile prime, materialele, energia electrica, apa, servicii prestate de terti, salarii si contributii la asigurarile sociale, impozite si taxe etc) genereaza plati. Pentru efectuarea acestor cheltuieli, intreprinderea a angajat diverse datorii fata de terti, datorii care trebuie platite. Insa, sunt si cheltuieli care nu genereaza plati, deoarece sunt cheltuieli calculate, a caror contravaloare ramane in intreprindere ca o sursa interna de finantare, cum este cazul cheltuielilor cu amortizare imobilizarilor si cheltuielilor cu provizioanele pentru deprecierea activelor si acoperirea unor riscuri.

Desi informatia privind profitabilitatea intreprinderii este furnizata, in primul rand, de contul de profit si pierdere, in analiza performantei firmei este necesara folosirea lui impreuna cu bilantul contabil si tabloul fluxurilor de trezorerie.

Aplicatii:

I. Dispuneti de urmatoarele informatii la sfarsitul exercitiului financiar-contabil 2005 (in mii lei): venituri din vanzari de marfuri 20.000.000, venituri din prestari de servicii 10.000.000, venituri din vanzarea activelor imobilizate 50.000.000, cheltuieli cu activele imobilizate cedate 20.000.000, venituri din dobanzi 1.000.000, cheltuieli cu sconturi acordate 3.000.000, cheltuieli cu salariile 5.000.000, cheltuieli cu materiile prime 1.000.000, cheltuilei cu impozitul pe profit 1.000, cheltuieli cu marfurile 1.000.000 lei, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 1.000.000.

Calculati rezultatul exploatarii si rezultatul net al exercitiului.

II. Dispuneti de urmatoarele informatii la sfarsitul exercitiului financiar-contabil 2005 (in mii lei): venituri din vanzari de marfuri 20.000.000, venituri din prestari de servicii 1.000.000, venituri din vanzarea activelor imobilizate 50.000.000, cheltuieli cu activele imobilizate cedate 20.000.000, cheltuieli de distributie 2.000.000, costul bunurilor vandute 5.000.000, cheltuieli administrative 5.000.000, , venituri din dobanzi 1.000.000, cheltuieli cu sconturi acordate 3.000.000, cheltuilei cu impozitul pe profit 1.000.

Calculati rezultatul exploatarii si rezultatul net al exercitiului.

III. Cunoscand urmatoarele informatii (in mii lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor, din care pentru Sectorul productiv Sectorul administrativ Sectorul de distributie Sectorul de cercetare dezvoltare
Cheltuieli salariale aferente personalului, din care pentru Sectorul productiv Sectorul administrativ Sectorul de distributie Sectorul de cercetare dezvoltare
Variatia stocurilor
Produse finite 01.01.
Produse finite 31.12.
Cheltuieli cu materiile prime
Venituri din vanzari de produse finite
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Cheltuieli cu dobanzile
Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
Venituri din diferente de curs valutar
Cheltuieli de constituire
Amortizarea cheltuielilor de constituire
Venituri din subventii pentru calamitati naturale
Venituiri din cedari de imobilizari corporale
Cheltuieli privind activele imobilizate cedate

Se cere:

a.      Calculati rezultatul exploatarii folosind clasificarea cheltuielilor dupa natura;

b.     Intocmiti un cont de profit si pierdere cu cheltuielile clasificate dupa functii conform IAS1.

c.      Interpretati performanta firmei pe baza contului de profit si pierdere intocmit.

Tabloul (situatia) fluxurilor de trezorerie

Obiectivul si structura situatiei fluxurilor de trezorerie sunt descrise de norma IAS 7 cu acelasi nume.

Obiectiv: Situata fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei intreprinderi, furnizand informatii utile in vederea evaluarii performantei acesteia.

- lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere; iar

- echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula, cu scadenta sub 3 luni), convertibile cu usurinta in lichiditati si care au un risc de fluctuatie valorica neglijabil.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta intrarile (fluxuri pozitive) si iesirile de fonduri (fluxuri negative), clasificate in functie de activitatea care le-a generat.

Astfel, prezinta:

- fluxuri generate de activitatea de exploatare;

- fluxuri generate de activitatea de investitii;

- fluxuri generate de activitatea de finantare.

a) Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare: sunt fluxuri generate de principalele activitati generatoare de venituri;

Exemple:

• incasari provenite de la clienti;
• plati in favoarea personalului;
• incasari din comisioane;
• plati catre furnizori, etc.

Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare pot fi prezentate prin doua metode:

1. metoda directa: informatiile furnizate se refera la incasari si plati (intrari si iesiri de fonduri) brute;
2. metoda indirecta: rezultatul net este corectat pentru a se tine cont de elementele care nu au caracter monetar, elmentele ce nu au legatura cu exploatarea si cele care nu au fost inca platite, respectiv incasate.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare

(metoda directa) - exemplu:

Incasari generate de relatiile cu clientii

- Plati in favoarea furnizorilor

- Plati in favoarea personalului

- Alte plati generate de exploatare

- Dobanzi si dividende platite (pot fi prezentate si ca fluxuri de finantare)

- Plati privind impozitul pe profit (pot fi impartite intre fluxurile de finantare, investitii si exploatare)

+/- Elemente extraordinare

= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare

Aplicatie

La inceputul exercitiului 2002, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente de lichiditati in valoare de 80.000 mii lei. In cursul anului 2002, au fost efectuate urmatoarele tranzactii:

S-au achizitional terenuri in valoare de 20.000 mii lei pe credit comercial;

S-au vandut produse finite in valoare de 500.000 mii lei cu plata imediata;

S-a contractat un credit bancar in valoare de 100.000 mii lei;

S-au platit salarii in valoare de 5.000 mii lei;

S-au platit dobanzi aferente creditului bancar in valoare de 1.000 mii lei;

S-au efectuat plati catre furnizorii de servicii in valoare de 2.000 mii lei;

S-a vandut un echipament in valoare de 2.000 mii lei cu plata imediata.

Calculati fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare

(metoda indirecta)

Metoda indirecta se bazeaza pe faptul ca, o data inregistrate tranzactiile si evenimentele dupa principiul partidei duble, cunoscandu-se logica inregistrarilor se pot deriva - intr-o anumita marja de acuratete - si alte informatii.

In particular, logica metodei indirecte are la baza egalitatea algebrica a bilantului intre resurse (active) si sursele acestora (datorii si capitaluri proprii):

Active   = Datorii + Capitaluri proprii (1)

Relatia (1) se poate scrie pentru doi ani consecutivi:

Active_N+1 = Datorii_N+1 + Capitaluiri proprii_N+1 (2)

Active_N = Datorii_N + Capitaluri proprii_N (3)

Scazand relatiile (2) si (3) se obtine egalitatea variatilor (D) activelor, datoriilor si capitalurilor proprii:

D Active = D Datorii  + D Capitaluri proprii  (4)

Privita in detaliu[1] relatia (4) devine:

D AI + D AC + D CA = D VA + D DTS + D DTL + D PRC + D CP (5)

unde, AI =Active imobilizate (A)

AC = Active circulante (B)

CA = Cheltuieli in avans (C)

DTS = Datorii pe termen scurt (D)

DTL = Datorii pe termen lung (G)

PRC = Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (H)

VA = Venituri in avans (I)

CP = Capitaluri proprii (J)

Dintre activele circulante, tabloul fluxurilor de trezorerie urmareste sa explice variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati (trezoreria - T):

D AC = D S + D C + D IFTS + D CCB  (6)

D T

unde, S = Stocuri

C = Creante

IFTS = Investitii financiare pe termen scurt

CCB = Casa si conturi la banci

Ceea ce este destul de dificil este de a identifica, dintre investitiile financiare pe termen scurt, echivalentele de trezorerie, definite de organismul international de normalizare ca fiind investitii pe termen scurt (sub 3 luni) cu grad mare de lichiditate, care se pot converti usor in sume cunoscute si al caror risc de schimbare valorica este nesemnificativ. Si aceasta, deoarece, de fapt, este destul de greu de disociat activitatea de investitii a unei firme de ceea ce se numeste "managementul trezoreriei".

Drept urmare, vor trebui considerate echivalente de lichiditati doar acele resurse financiare detinute in scopul indeplinirii angajamentelor pe termen scurt si nu pentru investitii sau in alte scopuri. De exemplu, un bon de tezaur achizitionat acum 3 ani ajuns la o scadenta de 3 luni la data intocmirii situatiilor financiare nu va fi considerat echivalent de trezorerie, importanta fiind data achizitiei. Cu toate acestea, nu se poate stabili foarte clar un criteriu privind scadenta, de exemplu 3 luni de la data achizitiei, deoarece diverse companii pot face distinctie intre managementul trezoreiei si activitatea de investitii bazandu-se pe alte limite de timp. In consecinta, poate fi utilizat si alt criteriu pentru definirea echivalentelor de lichiditati.[2]

Odata identificate elementele de trezorerie, relatia (5) devine:

D T = (-D CI) +(- D S) + (- D C) + (- D IFTS[3]) + (-D CA) +

+ D VA + D DTS + D DTL + D PRC + D CP (7)

Insa, IAS 7 nu permite folosirea metodei indirecte decat pentru trezoreria generata de activitatea de exploatare (DTE). Astfel incat, in membrul drept al ecuatiei trebuie identificate acele elemente care pot fi sursa pentru lichiditati si echivalente de lichiditati generate de activitatea de exploatare. Elementele bilantiere din relatia 7 pot fi analizate din punctul de vedere al participarii la generarea trezoreriei din exploatare, astfel:

Activele imobilizate (AI), nu sunt legate de activitatea de exploatare, ci de cea de investitii;

Stocurile (S) sunt asimilate activitatii de exploatare;

Dintre creante (C) trebuie retinute doar cele legate de exploatare (creante clienti, avansuri acordate salariatilor, avansuri acordate furnizorilor pentru servicii etc.);

Investitiile financiare pe termen scurt (IFTS), care nu sunt echivalente de numerar, sunt legate de activitatea de investitii;

Din cheltuielile inregistrate in avans (CA) trebuie retinute doar cele generate de activitati de exploatare;

Din veniturile inregistrate in avans (VA) trebuie retinute doar cele generate de activitati de exploatare;

Dintre datoriile pe termen scurt (DTS) si datoriile pe termen lung (DTL) trebuie retinute doar cele legate de exploatare (furnizori, avansuri primite de la clienti, datorii salariale etc.)

Variatia provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (PRC) nu are impact asupra trezoreriei in general;

Dintre elementele de capitaluri proprii (CP), doar rezultatul aferent activitatii de exploatare, poate genera trezorerie din exploatare. Din punct de vedere algebric, analizand relatia (7), acest rezultat aferent activitatii de exploatare va cuprinde acele cheltuieli si venituri care intra in relatie cu trezoreria direct sau indirect prin intermediul activelor sau datoriilor de exploatare identificate in analiza de mai sus. Drept urmare, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele sau veniturile din reluari de provizioane chiar daca sunt clasificate ca fiind de exploatare in contul de rezultate ele nu genereaza trezorerie intrucat aceste elemente nu intra in relatie cu trezoreria nici direct, nici indirect. In contabilitatea romaneasca, rezultatul exploatarii trebuie corectat si cu elementele de cheltuieli si venituri care nu apartin activitatii de exploatare si care sunt gresit clasificate astfel - de exemplu cheltuielile si veniturile din cedarea activelor imobilizate.

Prin urmare, trezoreria de exploatare se va calcula dupa urmatoarea formula:

D TE = (- D Stocuri) + (- DCreante de exploatare D Cheltuieli in avans)

D Venituri in avans + D Datorii de exploatare +

+ Rezultatul exploatarii corectat[4] (8)

In acest moment se observa ca se poate calcula trezoreria de exploatare (TE) folosindu-se informatiile din contul de profit si pierdere (pentru determinarea rezultatului de exploatare corectat) si din bilant (pentru calculul variatiilor activelor si datoriilor de exploatare).

Pentru a determina rezultatul din exploatare corectat se pleaca de la rezultatul ordinar brut - rezultatul inaintea impozitarii si a elementelor extraordinare, intrucat aceste elemente - cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile/veniturile extraordinare fiind ultimele informatii prezentate in contul de profit si pierdere se pot elimina usor. Apoi, rezultatul ordinar este corectat cu elementele de cheltuieli/venituri care nu au impact asupra trezoreriei sau care nu sunt legate de activitatea de exploatare.

Ce se obtine este rezultatul aferent activitatii de exploatare, care, intrucat urmeaza sa fie corectat cu variatia necesarului in fond de rulment (active de exploatare mai putin datorii de exploatare) pentru a se obtine variatia trezoreriei de exploatare este numit si rezultatul inaintea variatiei necesarului in fond de rulment.

Rezultatul inaintea impozitarii si a elementelor extraordinare

Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au impact asupra trezoreriei

+ cheltuielile cu amortizarile si provizioanele

- venituri din provizioane

Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu sunt legate de activitatea de exploatare

+/- rezultatul cesiunii imobilizarilor

+ cheltuieli privind dobanzile

- venituri din dobanzi si participatii

Rezultatul inaintea variatiei necesarului in fond de rulment

D Stocuri

D Creante de exploatare

D Cheltuieli in avans

D Venituri in avans

D Datorii de exploatare

D TE

IAS 7 permite includerea in variatia trezoreirei de exploatare si a altor elemente cum ar fi dividende incasate/platite, dobanzi incasate/platite, impozitul pe profit platit, incasari/plati aferente unor evenimente extraordinare, insa pentru acestea nu se permite folosirea metodei indirecte, ci vor trebui prezentate similar fluxurilor aferente activitatilor de finantare si investitii, prin metoda directa (din acest motiv cheltuielile privind dobanzile sau veniturile din dobanzi sau participatii au fost eliminate in calculul prezentat anterior).

In aceste conditii trezoreria de exploatare se calculeaza astfel:

+/- Rezultatul inaintea impozitarii si a elementelor extraordinarei

Eliminarea veniturilor si cheltuielilor ce nu au incidenta asupra trezoreriei:

+ Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

- Venituri din amortizari si provizioane

Eliminarea cheltuielilor si veniturilor nelegate de exploatare:

+/- Rezultatul cesiunii imobilizarilor

+ Cheltuieli privind dobanzile

- Venituri din plasamente

= +/- Rezultatul din exploatare inaintea variatiei necesarului in fond de rulment

+/- Variatia stocurilor

+/- Variatia creantelor clienti si a altor creante de exploatare

+/- variatia datoriilor catre furnizori si a altor datorii de exploatare

+ Dobanzi si dividende incasate (pot fi prezentate si ca fluxuri de investitii)

- Dobanzi si dividende platite (pot fi prezentate si ca fluxuri de finantare)

- Plati privind impozitul pe profit (pot fi impartite intre fluxurile de finantare, investitii si exploatare)

= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare

b) Fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii: fluxuri generate de achizitia si cesiunea activelor necurente

Exemple:

Plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale;

Incasari care decurg din vanzarea imobilizarilor corporale si necorporale;

Plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare;

Incasari de vanzari de titluri de participare;

Dividende incasate;

Imprumuturi acordate altor entitati;

Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate;

Dobanzi incasate.

Aplicatie

La inceputul exercitiului 2002, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente de lichiditati in valoare de 80.000 mii lei. In cursul anului 2002, au fost efectuate urmatoarele tranzactii:

S-au achizitional terenuri in valoare de 20.000 mii lei pe credit comercial;

S-au vandut produse finite in valoare de 500.000 mii lei cu plata imediata;

S-a contractat un credit bancar in valoare de 100.000 mii lei;

S-au platit salarii in valoare de 5.000 mii lei;

S-au platit dobanzi aferente creditului bancar in valoare de 1.000 mii lei;

S-au efectuat plati catre furnizorii de imobilizari in valoare de 2.000 mii lei;

S-a vandut un echipament in valoare de 2.000 mii lei cu plata imediata.

Calculati fluxul de trezorerie generat de activitatea de investitii.

c) Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare: fluxuri generate de operatiuni care au ca rezultat modificari in marimea si structura capitalurilor proprii si a capitalurilor imprumutate ale intreprinderii

Exemple:

Incasari din emisiunea de actiuni;

Plati legate de achizitia sau rascumpararea propriilor actiuni;

Incasari din emisiuni de obligatiuni;

Plati legate de rambursarea creditelor obligatare;

Incasari din credite contractate;

Plati legate de rambursarea creditelor;

Dobanzi si dividende platite, etc.

Aplicatie

La inceputul exercitiului 2002, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente de lichiditati in valoare de 80.000 mii lei. In cursul anului 2002, au fost efectuate urmatoarele tranzactii:

S-au achizitional terenuri in valoare de 20.000 mii lei pe credit comercial;

S-au vandut produse finite in valoare de 500.000 mii lei cu plata imediata;

S-a contractat un credit bancar in valoare de 100.000 mii lei;

S-au platit salarii in valoare de 5.000 mii lei;

S-au platit dobanzi aferente creditului bancar in valoare de 1.000 mii lei;

S-au efectuat plati catre furnizorii de servicii in valoare de 2.000 mii lei;

S-a vandut un echipament in valoare de 2.000 mii lei cu plata imediata;

S-au emis obligatiuni in valoare de 7.000 mii lei.

Calculati fluxul de trezorerie generat de activitatea de finantare.

Aplicatie rezolvata:

I.        Cunoscand urmatoarele informatii (in mii lei) la sfarsitul anului 2003:

S-au platit dobanzi in valoare de 10.000 lei.

A fost contractat un credit bancar in valoare de 10,000;

A fost acordat un credit unei filiale in valoare de 5,000;

Se cere:

a.      intocmiti tabloul fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta;

b.     interpretati performanta firmei pe baza fluxurilor de trezorerie degajate de activitatea sa.

Rezolvare

Tabloul fluxurilor de trezorerie la 31 Decembrie 2003

In mii lei

4. Tabloul variatiei capitalurilor proprii

Scopul acestei situatii financiare este furnizarea de informatii cu privire la:

a) rezultatul net al exercitiului;

b) pierderile, castigurile care au fost direct afectate asupra capitalurilor proprii;

c) efectul cumulat al schimbarilor de metoda contabila;

d) operatii ce afecteaza capitalul efectuate cu proprietarii intreprinderii;

e) rezultate nedistribuite;

f) o reconciliere intre soldurile initiale si cele finale ale fiecarui post de capitaluri proprii.

Prezenta acestei situatii financiare se datoreaza interesului actionarilor de a cunoaste care au fost cauzele care au dus la modificarea capitalurilor proprii in cursul exercitiului, stiind ca valoarea capitalurilor proprii reprezinta valoarea contabila a intreprinderii.

5. Notele (sau politici contabile si note explicative)

Este documentul contabil de sinteza care are rolul de a detalia, completa si comenta informatiile furnizate de celelalte situatii financiare pentru ca diferiti utilizatori sa aiba o imagine fidela asupra pozitiei financiare, performantei, modificarii capitalurilor proprii si fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii.

Caracteristicile anexei:

este un document contabil complementar celorlalte situatii financiare: de exemplu, in note exista informatii privind valoarea bruta a imobilizarilor, deprecierea sub forma de amortizari si provizioane, pentru fiecare categorie de imobilizari, informatii care nu sunt prezentate in bilant, unde imobilizarile sunt inscrise la valoarea neta contabila;

expliciteaza si comenteaza informatiile furnizate de celelalte situatii financiare: de exemplu: situatia creantelor din bilant este prezentata pe termen de lichiditate, iar datoriile din bilant sunt prezentate in functie de exigibilitate (scadenta);

este un document contabil "deschis" deoarece trebuie sa furnizeze orice informatie semnificativa, care ar putea afecta evaluarile sau deciziile utilizatorilor de informatie contabila.

Informatiile publicate in Note pot fi grupate in:

1. prezentarea politicilor contabile
2. informatii complementare bilantului contabil
3. informatii complementare contului de profit si pierdere
4. alte informatii considerate semnificative

Conform Ordinului ministrului Finantelor Publice nr. 94/2001, Notele explicative includ:

1. active imobilizate
2. provizioane pentru riscuri si cheltuieli
3. repartizarea profitului
4. analiza rezultatului din exploatare
5. situatia creantelor si datoriilor
6. principii, politici si metode contabile
7. actiuni si obligatiuni
8. informatii privind salariatii, administratorii si directorii
9. calculului principalilor indicatori economico-financiari
10. alte informatii considerate semnificative

Bibliografie selectiva

N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, Ed. Economica, 1999.

Feleaga N., Ionascu I., Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Bucuresti, 1998.

I. Ionascu, Dinamica doctrinelor contabilitatii contemporane, Ed. Economica, 2003.

Raffournier B., Les normes comptables internationales (IFRS/IAS), Paris, 2005.

Walton P. et alii, International Accounting, International Thomson Business Press, 1998.

* * * Reglementari contabile armonizate cu Directiva a lV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, in M. Of. nr. 85/20.02.2001.

* * * Standardele Internationale de Contabilitate, IASC, traducere, 2001.

*** International GAAP 2005 under International Financial Reporting Standards, LexisNexis, 2004.