Universitatea "Spiru Haret "
Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova
Master-Contabilitatea si administrarea afacerilor
Standardele internationale
IFRS 1 si IAS 1
CUPRINS
CapI. Introducere
Cap. II IFRS 1- adoptarea pentru prima data a standardelor internationale de raportare financiara
2.1 Obiectivul IFRS 1
Cap.III. Standard internationale contabilitate IAS 1
3.1 Prezentarea situatiilor financiare
3.4 Responsabilitatea pentru situatiile financiare
3.5 Componente ale situatiilor financiare
Prezentarea fidela si conformitatea Standardele Internationale de Contabilitate
3.8 Cont de profit si pierdere Informatii ce trebuie prezentate in contul de profit si pierdere
I.Introducere
Este important
pentru a intelege mizele acestui inceput de mileniu III, ca lumea
contabila asista astazi la doua abordari de reforma
a standardelor contabile, la nivel international, reforma IAS/IFRS, iar in
Statele Unite, reforma principiilor general acceptate US GAAP. Prima abordare,
cea internationala se bazeaza pe principii iar cea de a doua, cea
Acestei abordari intr-un limbaj adecvat vremurilor actuale ii mai spunem convergenta IAS/IFRS - US GAAP. Dar concomitent asistam si la un alt fenomen de apropiere a Standardelor Nationale de Contabilitate a diferitelor tari de IAS- uri, in contextul reglementar sau al pietelor de capital din regiunea respectiva.
Fireste in asemenea termeni de mize subtile daca privim si judecam evenimentele prezente precum si cele viitoare, sistemul contabil care prinde contur trebuie sa fie unul rafinat bazat pe IFRS -uri. Si oricat am fi dorit sa credem ca modelul IAS era cel dupa care US GAAP - urile se vor alinia, nu s-a intamplat sa fie asa. Daca avem in vedere evolutia istorica si textele scrise ale FAS - urilor americane ce numara peste 140.000 de pagini, nici nu ne surprinde aceasta stare de fapt. Realitatea este alta. Unele situatii au creat suprematia, destul de fragila a IAS in favoarea US GAAP, vezi cazul Enron, Worldcom, etc. dar in esenta Proiectul de Convergenta Internationala inseamna mai mult o apropiere a IAS de FAS americane. Si ce era de facut in aceste conditii?
IASB si-a revizuit toata politica normalizatoare si a dat unda verde pentru noul produs, menit sa intre in cursa pentru reconcilierea contabila internationala, IFRS.
Dar, ce sunt IFRS? Standardele Internationale de Raportare Financiara se regasesc in
urmatoarele structuri1:
. standarde internationale de raportare financiara elaborate ca atare de IASB;
. standarde internationale de contabilitate (IAS) care au suportat, in prealabil un proces de revizuire prin eliminarea alternativelor, redundanŃelor si conflictelor din interiorul lor;
. interpretarile standardelor IFRS sau IAS: de tip nou, adica elaborate de IFRIC sau SIC -
uri, elaborate de predecesorul sau, Comitetul Permanent de Interpretare, care sunt supuse
si ele revizuirilor, atunci cand realitatea impune acest fapt.
Standardele IFRS, aplicabile in Europa, sunt cele care satisfac criteriile enuntate prin
reglementare si care sunt aprobate printr-un mecanism cu doua niveluri:
. unul politic, cu un comitet de reglementare contabila; si
. celalalt tehnic, grupul consultativ de raportare financiara europeana, adica EFRAG.
Un standard contabil international nu poate sa fie adoptat, in Europa, decat daca el raspunde criteriilor:
1 Feleaga N., Malciu Liliana, Reforma dupa reforma: Contabilitatea din Romania in fata unei noi provocari, vol. I, Eseuri despre analiza standardelor IAS - IFRS, Editura economica, Bucuresti, 2005, pag. 21 329
. nu este contrar principiului imaginii fidele enuntat de Directivele contabile europene, a 4 a si a 7 a, care vor ramane in vigoare si toate societaŃile europene vor fi obligate sa se
refere la ele. In acest scop directivele au fost modernizate, pentru a se putea adapta unui
numar de puncte de incompatibilitate cu IFRS. Ca urmare a acestui profund proces de
convergenta si armonizare, astazi nu mai exista cazuri de neconformitate, cel putin dupa
recentele studii si informatii studiate de noi;
. standardul raspunde la interesul public european;
. satisface criteriile de inteligibilitate, relevanta, fiabilitate si comparabilitate, cerute de
informarea financiara, necesara luarii deciziilor economice si evaluarii gestiunii
conducatorilor societatii.
Revenind la Romania, un numar aproximativ de 200 de firme, la 01.01.2006 vor trece la
aplicarea IAS - urilor revizuite, IFRS si fireste este vorba despre entitatile cotate la bursa, banci, companii de asigurari, etc. Ne intrebam intr-o asemenea stare de lucruri daca Ordinele 94/2001 si 306/2002 vor fi in curand "antichitati", cata vreme pana nu demult au fost reglementarile cele mai reformatoare. Si uite cat de rapid si ireversibil evolueaza evenimentele la nivel international!
Ce inseamna la inceputul anului 2005 IFRS in Romania?
Bineinteles in afara de reactia imediata de reticenta si angoasa. O reactie fireasca, de altfel, cu care profesionistul contabil in Romania s-a familiarizat deja transpunand cu umoru-i caracteristic, totul in gluma: singura certitudine de astazi este schimbarea, schimbarea si iarasi schimbarea.
Dar sa trecem la lucruri tehnice si concrete. IFRS 1 "Adoptarea pentru prima data a IFRS- urilor", se va aplica de catre societatile care au obligatia sa intocmeasca primele situatii financiare IFRS. Acestea reprezinta primele situatii care contin o declaratie explicita si fara rezerve de conformitate cu IFRS.
Punctul de plecare al unei contabilitati organizate pe IFRS este bilantul de deschidere IFRS, care se intocmeste la deschiderea primului exercitiu pentru care se publica date comparabile in IFRS.
Bilantul de deschidere IFRS nu se publica dar pentru intocmirea lui trebuie respectate urmatoarele reguli:
1. se elimina din bilant toate activele si datoriile care au existat conform referentialului
national dar nu sunt recunoscute conform IFRS. De retinut este aspectul privind retratarile generate de aplicarea IFRS 1 care afecteaza direct capitalurile proprii;
2. se recunosc in bilantul de deschidere IFRS, activele si datoriile care nu au existat anterior dar indeplinesc conditiile de recunoastere conform referentialului international;
3. se evalueaza activele si datoriile conform IFRS;
4. activele si datoriile se clasifica conform referentialului international. IFRS 1 precizeaza ca standardele IFRS trebuie aplicate retroactiv. Se prevad insa o serie de exceptii facultative sau unele obligatorii de la aplicarea retroactiva a IFRS. Aceste exceptii sunt legate in special de aplicarea IAS 19 si IAS 39 sau a prevederilor referitoare la gruparile de intreprinderi.
Un alt standard de impact in mediul contabil romanesc il va constitui cel referitor la gruparile de intreprinderi, IFRS 3. Acesta vine sa inlocuiasca IAS 22 iar principalul scop al normalizarii acestei probleme de catre IASB este convergenta intre referentialul international si cel american. Schimbarile majore aduse de IFRS 3 se refera in esenta la eliminarea metodei uniunii de interese si la amortizarea fondului comercial, care este inlocuita cu aplicarea unui test anual de depreciere a acestuia. Cu titlu de completare standardele clasice referitoare la consolidare au fost si ele revizuite si poarta astazi
denumiri noi:
. IAS 27 "Situatiile financiare consolidate si separate (individuale)", in locul vechii
denumiri "Situatiile financiare consolidate si contabilizarea participatiilor in filiale";
. IAS 28 "Investitii in intreprinderile asociate", in locul vechii denumiri "Contabilizarea participatiilor in societatile asociate";
. IAS 31 "Interese in asocierile in participatie" in locul denumirii vechi de "Informarea
financiara relativa la participatiile in intreprinderile de tip joint-venture".
Standardul IFRS 3 se aplica in toate cazurile de grupari de intreprinderi, cu exceptia:
330
a) gruparilor de intreprinderi in care entitati sau intreprinderi separate sunt reunite pentru a forma asocieri in participatie;
b) gruparilor de intreprinderi intre entitati sau intreprinderi aflate sub control conjunctiv;
c) gruparilor de intreprinderi care includ doua sau mai multe entitati mutuale;
d) gruparilor de intreprinderi, in care entitati sau intreprinderi separate fuzioneaza intr-o
singura intreprindere raportoare doar pe baza de contract, fara transfer de proprietate.
Un alt standard este IFRS 5 "Activele pe termen lung detinute pentru vanzare si
abandonurile
de activitati", care inlocuieste IAS 35 "Abandonul de
activitati", recunoscut oficial in
In anumite situatii o entitate cesioneaza un grup de active cu toate datoriile asociate in mod direct grupului respectiv, in cadrul unei tranzactii unice. O asemenea vanzare se poate constitui intrun grup de unitati generatoare de numerar sau o parte dintr-o unitate generatoare de numerar. Grupul poate include orice categorie de active si orice categorie de datorii ale intreprinderii, inclusiv active curente si datorii curente.
Daca un activ imobilizat, care intra in sfera de aplicabilitate a cerintelor de evaluare ale IFRS 5, constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintele de evaluare ale standardului se aplica grupului de active ca un tot unitar. Grupul in cauza este evaluat la cea mai mica valoare dintre valoarea sa contabila si valoarea justa, mai putin costurile generate de vanzare.
Exista totusi sase categorii de active pentru care nu se aplica prevederile standardului IFRS 5, indiferent ca ele sunt active individuale sau fac parte dintr-un grup destinat cedarii:
. activele sau creantele din impozite amanate, care vor fi contabilizate conform IAS 12;
. activele care rezulta din beneficiile acordate angajatilor, conform IAS 19;
. activele financiare care intra in sfera de aplicare a standardului IAS 39;
. activele pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa, diminuata cu costurile
estimate de vanzare, potrivit IAS 41;
. activele pe termen lung care sunt evaluate pe baza valorii juste, prevazuta de continutul
standardului IAS 40;
. drepturile contractuale aferente contractelor de asigurare, definite de standardul IFRS 4
"Contractele de asigurare".
IASB a creat insa la acest inceput de mileniu III si standarde internationale de raportare
financiara afectate unor domenii si subiecte noi in contabilitate, este vorba despre: IAS 2 "Plati asimilate in actiuni", IAS 4 "Contractele de asigurare" si "mezinul" IAS 6 "Explorarea si evaluarea resurselor minerale".
In opinia noastra aceste standarde vor patrunde destul de greu in practica contabila a
intreprinderilor romanesti, cel putin pentru perioada imediat urmatoare. Ele insa vor face obiectul reflectiilor, discutiilor si cercetarilor in amfiteatrele universitatilor si a cursurilor de pregatire profesionala organizate de structurile libere ale profesiei contabile.
IFRS 2 are ca obiectiv prezentarea raportarii financiare aferente unei intreprinderi, cand
aceasta efectueaza o tranzactie cu plata pe baza de actiuni. In acest sens, se solicita intreprinderii, in mod expres, sa prezinte in contul de profit si pierdere si in bilant efectele tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni, inclusiv cheltuielile asociate cu tranzactiile, in care optiunile pe actiuni sunt acordate angajatilor.
Standardul IFRS 4 se aplica pentru contractele in care o entitate preia un risc de asigurare, fie in calitate de asigurator, fie in calitate de reasigurator, precum si pentru contractele in care o entitate cedeaza riscul de asigurare unui reasigurator. El nu se aplica insa pentru alte aspecte ale contabilitatii asiguratorilor si nici pentru contabilitatea detinatorilor de polite. In fapt obiectivele acestui standard sunt foarte clare:
. ameliorarea contabilitatii contractelor de asigurare, pana in momentul in care IASB va
completa a doua faza a proiectului sau referitor la contractele de asigurare;
. asigurarea unei informari cat mai relevante, care sa permita identificarea in situatiile
financiare ale unui asigurator a sumelor rezultate din contractele de asigurare si sa-i ajute
pe utilizatorii externi sa inteleaga marimea, scadenta si incertitudinea fluxurilor viitoare
de numerar rezultate din contractele de asigurare.331
In sfarsit, publicarea IFRS 6 reprezinta cu adevarat "o premiera", deoarece da nastere unui ghid de contabilizare a platilor referitoare la explorarea si evaluarea resurselor naturale, inclusive recunoasterea explorarii si evaluarea activelor, in vederea realizarii convergentei unor practice contabile diverse pentru activitatile extractive, la nivel mondial.
Acestea sunt prin urmare cele mai proaspete aspecte pe care IASB le-a publicat si difuzat,
ramane insa in sarcina celor mai rafinati si fini analisti contabili sa le decanteze esenta, sa le patrunda filozofia si sa impartaseasca experienta intelegerii lor cu exponenti ai mediului academic, ai profesiei contabile, ai auditorilor si a altor structuri interesate.
O intrebare nu ne da pace insa si se intoarce cu forta incercandu-ne intuitia. Care va fi
urmatoarea "miscare" a normalizatorului contabil roman?
Sigur nu avem un glob de cristal dar Romania se afla la portile intrarii in Uniunea Europeana. Iar UE si-a definit si conturat clar strategia de armonizare si convergenta contabila, ea este via IASB.
Asadar,
fireste urmand aceasta logica Romania se indreapta cu o
viteza ceva prea mare catre aplicarea IFRS. Ceva ne nelinisteste
insa. Daca Feleaga spunea ca pentru a infaptui a doua
etapa a reformei contabile, Romania a schimbat "vinul de
Sa indraznim sa credem ca acestea nu vor insemna ca, in curand noi sa scriem eponderent
intr-o alta limba decat cea a lui Eminescu.
Accelerarea
procesului de privatizare, dezvoltarea pietei de capital si a economiei de
piata functionale, globalizarea economica si perspectiva aderarii la Uniunea
Europeana, sunt doar cateva preconditii ce au impus dezvoltarea continua a
sistemului contabil romanesc.Tendinta generala in domeniul contabilitatii se
manifesta in special prin eforturile de a asigura un cadru comun, agreat la
nivel international, de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, prin
care sa se ofere informatii relevante si credibile tuturor categoriilor de
utilizatori ai acestora, actionari, investitori potentiali, creditori
financiari, institutii guvernamentale.
Perfectionarea mediului de afaceri reprezinta una dintre prioritatile Romaniei
pentru realizarea obiectivelor generate de contextul actual,si anume aderarea
la Uniunea Europeana. In cadrul acestui obiectiv strategic, trebuie mentionat
rolul esential al sitemului de contabilitate si de audit care asigura calitatea
informatiilor, obtinute prin aplicarea unor standarde internationale si
certificate in urma proceselor de audit, atat de necesare desfasurarii normale
a activitatilor economice.
Standardele Internationale de Raportare Financiara vin sa elimine arbitrarul
local ( la nivel de tara), care nu asigura un proces corect de evaluare a
pozitiei financiare a firmelor, din zone geografice diferite, din acuza
absentei unui numitor comun de determinare si prezentare a informatiei
financiar-contabile.
Ca si raspuns la criza financiara globala din 1998, mai multe organizatii
internationale, printre care Banca Mondiala si Fondul Monetar International, au
lansat o initiativa comuna de intarire a arhitecturii finaciare mondiale si de
cautare a unei solutii pe termen lung la lipsa transparentei in informatiile
financiare. Totodata acest efort a fost sprijinit si de Consiliul pentru
Standarde Internationale de Contabilitate (IASB). Un rezultat l-a reprezentat
accelerarea convergentei internationale la nivelul standardelor de
contabilitate - in special a Standardelor Internationale de Raportare Financiara
(IFRS) promulgate de IASB si al Standardelor de Contabilitate Financiara (FAS)
promulgate de Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiara (FASB) din
Statele Unite.
1.2 Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
transparente
Furnizarea de informatii transparente si utile referitoare la participantii pe
piata si tranzactiile desfasurate de acestia este esentiala pentru existenta
unei piete ordonate si eficiente, si este o preconditie pentru mnetinerea
"disciplinei" pe piata. Nesupravegheate, pietele nu pot genera nivele
suficiente de prezentare.Fortele de piata vor echilibra in mod normal,
beneficiile marginale si costurile marginale ale prezentarii de informatii
suplimentare, iar rezultatul poate sa nu coincida cu nevoile reale ale
participantilor pe piata.
Tenditele de liberalizare a pietei financiare si de capital din anii 1980, care
au condus la o instabilitate sporita pe pietele financiare, au crescut nevoia
de informatii ca mijloc de asigurarea stabilitatii financiare. In anii 1990, pe
masura ce liberalizarea pietei financiare si de capital a crescut, s-a instalat
o presiune pentru furnizarea de informatii utile atat in sectorul financiar,
cat si in cel privat; cerintele referitoare la prezentarea minima de informatii
impun acum cantitatea si calitatea informatiei aflata la indemana diversilor
utilizatori in scopul fundamentarii si adoptarii deciziilor financiare si
economice rationale. Intrucat furnizarea de informatii este o conditie
esentiala pentru promovarea stabilitatii pietelor, autoritatile de reglementare
au acordat, de asemenea, calitatii informatiei o prioritate sporita.
Informatia imbunatatita calitativ si cantitativ va contribui implicit la
imbunatatirea sistemelor interne de informatii ale entitatilor si nu in ultimul
rand la perfectionarea procesului decizional al participantilor pe piata si
deci, decizii eficiente - concretizate in alocarea mai eficienta a resurselor
entitatii.
II. IFRS 1 - Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara
sunt transparente pentru utilizatori si comparabile pentru toate perioadele prezentate;
asigura un punct de plecare adecvat pentru o contabilitate conforma cu IFRS-uri; si
pot fi generate cu un cost care nu depaseste beneficiile utilizatorilor.
Primele situatii financiare IFRS ale unei entitati sunt primele situatii financiare anuale in care entitatea adopta IFRS-urile printr-o declaratie explicita si fara rezerve, cuprinsa in acele situatii financiare de conformitate cu IFRS-urile.
O entitate trebuie sa intocmeasca un bilant IFRS de deschidere de la data tranzitiei la IFRS-uri. Acesta este punctul de incepere a contabilitatii sale conforme cu IFRS-urile. O entitate nu trebuie sa prezinte bilantul sau IFRS de deschidere in primele sale situatii financiare IFRS.
In general IFRS-urile solicita unei entitati sa se supuna fiecarui standard IFRS in vigoare la data raportarii pentru prima data a situatiilor financiare conform IFSR. In particular IFRS-urile solicita unei entitati sa respecte urmatoarele aspecte in bilantul de deschidere IFRS ce este intocmit ca punct de plecare in contabilitatea conform IFRS:
sa recunoasca toate activele si datoriile conform criteriilor de recunoastere IFRS;
sa NU recunoasca un activ sau o datorie daca nu respecta criteriile de recunoastere IFRS;
sa reclasifice elementele recunoscute conform standardelor contabile anterioare ca activ, datorie sau capital, dar care prin aplicarea standardelor constituie un alt element de activ, datorie sau capital; si
sa aplice IFRS in evaluarea recunoasterii tuturor activelor sau datoriilor.
IFRS-urile permit exceptii limitate de la aceste cerinte in arii particulare unde costul reconcilierii sau reclasificarii conform IFRS ar depasi beneficiile utilizatorilor situatiilor financiare. IFRS interzice aplicarea retroactiva a IFRS-urilor in anumite arii, in special unde aplicarea retroactiva necesita judecati ale managementului despre evenimente trecute dupa ce rezultatul acestor evenimente este deja cunoscut.
IFRS solicita precizari care sa explice cum a fost efectuata tranzitia de la standardele contabile anterioare la IFRS, tranzitite in urma careia au fost afectate pozitia financiara raportata a entitatii, performantele financiare si cash flow-ul acesteia.
III. Standard international
de contabilitate IAS 1
3.1 Prezentarea situatiilor financiare .
Acest Standard International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS 1,Prezentarea politicilor cantabile, IAS 5, Informalii ce trebuie prezentate in situaliile financiare, si IAS 13, Prezentarea activelor curente si a datoriilor curente, care au fost aprobate de Consiliu in versiuni refonnulate in 1994.
IAS 1 a fost aprobat de Consiliul IASC in iulie 1997 si a intrat in vigoare pentru situatiile financiare aferente perioadelor incepand de la 1 iulie 1998.
In mai 1999, IAS 10 (revizuit 1999), Evenimente ulterioare datei bilanlului.Textul modificat intra in vigoare o data cu intrarea in vigoare lAS 10 -adica pentru situatiile financiare anuale aferente perioadelor cu incepere de la 1 ianuarie 2000.
Urmatoarele interpretari SIC se refera la IAS 1:
.SIC 8 -Prima aplicare a Standardelor Internalionale de Contabilitate ca Baza pentru contabilitate.
.SIC 18 -Consecvenlo -Metode alternalive.
1. Acest Standard IAS 1 inlocuieste Standardele Internationale de Contabilitate IAS 1, Prezentarea politicilor cantabile,IAS 5, Informafii IAS 1 ce trebuie prezentate in situafiile financiare si IAS 13,Prezentarea activelor curente si a datoriilor curenle. IAS 1intra in vigoare pentru perioadele contabile care incep Introducerela 1 iulie 1998 sau dupa aceasta data, desi se incurajeaza aplicarea Standardului anterior aceste.i date, intrucat cerintele sunt consecvente cu cele din Standardele existente.
2. Standardul actualizeaza cerintele din Standardele pe care le inlocuieste, in concordanta cu Cadrul general al IASC pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. In plus, este menit sa amelioreze calitatea situatiilor financiare prezentate, utilizancl Standardele Intemationale de Contabilitate prin:
a) asigurarea conformitatii situatiilor financiare, care declara respectarea lAS, cu fiecare Standard aplicabil, inclusiv toate cerintele privind informatiile ce trebuie prezentate;
b) asigurarea limitarii abaterilor de la cerinte1e IAS 1a cazuri extrem de rare (cazurile de neconformitate vor fi monitorizate si vor fi emise recomandari suplimentare la momentul corespunzator);
c) oferirea de recomandari privind structura situatiilor fmanciare, inclusiv cerinte minime pentru fiecare situatie primara, politici contabile si note;
d) stabilirea (pe baza Cadrului general) de cerinte practice privind aspecte precum pragul de sernnificatie, continuitatea activitatii, alegerea politicilor contabile atunci cand nu exista un Standard,consecventa si prezentarea informatiilor comparative.
3. Pentru a veni in intampinarea cerintelor utilizatorilor pentru informatii mai complete asupra 'performantei', determinata intr-un mod mai cuprinzator decat prin 'profitul' din contul de profit si pierdere,
Standardul stabi1este o noua cerinta de a prezenta intr-o situatie financiara primara acele castiguri si pierderi neprezentate in mod curent in contul de profit si pierdere. Noua situatie poate fi prezentata printr-un tabel, ca o reconciliere 'traditionala' a capitalurilor proprii pe coloane, sau ca o situatie de sine statatoare privind performanta. Consiliul IASC II.
Standardul International de Contabilitate IAS 1
Prezentarea situatiilor financiare
Standardele tiparite cu litere de tip italic aldin trebuie citite in contextul materialului de fond si al recomandarilor de implementare din acest Standard; precum si in contextul Prefelei la Standardele Internalionale de Contabilitate. Standardele Internalionale de Contabilitate nu au fast elaborate cu intentia de a fi aplicate elementelor nesemnificative.
Obiectivul acestui Standard este de a prescrie baza pentru prezentarea situatiilor financiare generale, pentru a asigura comparabilitatea, atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioildele precedente, cat si cu situatiile financiare ale altor intreprinderi. Pentru a realiza acest obiectiv, acest Standard prevede considerente generale pentru prezentarea situatiilor financiare, recomandari pentru structura acestora si cerinte millime privind continutul situatiilor fmanciare. Recunoasterea, evaluarea si evidentierea tranzactiilor si evenimentelor specifice sunt tratate in alte Standarde Intemationale de Contabilitate.
1. Acest Standard trebuie aplicat la prezentarea tuturor situatiilor financiare generale intocmite si prezentate in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate.
2. Situatiile financiare generale sunt acelea menite sa satisfaca nevoile utilizatorilor care nu sunt in situatia de a cere rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informatii. Situatiile financiare generale sunt acelea care
sunt prezentate separat sau in cadrul altui document public, cum ar fi raportul anual sau prospectul de emisiune.
Acest Standard nu se aplica informatiilor financiare interimare condensate. Acest Standard se aplica
in egala masura situatiilor financiare ale unei intreprinderi individuale si situatilor fmanciare consolidate pentru un grup de intreprinderi. Totusi, aceasta nu impiedica prezentarea situatiilor financiare consolidate in conformitate cu cerintele Standardelor Intemationale de Contabilitate si situatiilor financiare ale societatii-mama in baza cerintelor nationale in cadrul aceluiasi document, atata timp cat baza pentru intocmirea fiecarei situatii este clar evidentiata in notele privind politicile contabile.
3. Acest Standard se aplica tuturor tipurilor de intreprinderi, inclusiv bancilor si societatilor de asigurari. In IAS 30, Informalii prezentate in situaliile financiare ale bancilor si ale institulii.lor financiare similare,
sunt prevazute cerinte suplinientare pentru banci si institutii financiare similare, consecvente cu cerintele acestui Standard.
4. Acest Standard utilizeaza a terminologie corespunzatoare unei intreprinderi cu scop lucrativ. Intreprinderi!e cu scop lucrativ din sectorul public pot, de aceea, sa aplice cerintele acestui Standard. Intreprinderile nonprofit, guvermamentale sau alte intreprinderi din sectoml public care urmresc aplicarea acestui Standard ar putea fi nevoite sa modifice descrierile utilizate pentru anumite elemente-randuri din situatiile financiare si pentru situatiile financiare ca atare. Astfel de intreprinderi pot prezenta si componente suplimentare ale situatiilor fmanciare.
5. Situatiile financiare Stint o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare a unei intreprinderi si a tranzactiilor efectuate de aceasta.Obiectivul situatiilor financiare generale este de a oferi informatii despre
pozitia fmanciara, performanta si fluxurile de numerar ale unei intreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. Pentru a atinge acest obiectiv, situatiile financiare ofera informatii despre:
(a) activele;
(b) datoriile;
(c) capitalurile proprii;
(d) veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile;
(e) fluxurile de numerar ale intreprinderii.
Aceste informatii, impreuna cu alte informatii din notele la situatiile financiare, ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor tluxuri de numerar ale intreprinderii si, in special, a momentului si gradului de certitudine a generarii numerarului si echivalentelor de numerar.
Responsabilitatea pentru situatiile financiare
6. Responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului de administratie si sau altui organ de conducere al unei intreprinderi.
3.5 Componente ale situatiilor financiare
7. Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente:
(a) bilantul;
(b) contul de profit si pierdere,
(c) 0 situape care sa reflecte fie:
(d) toate modificarile capitalurilor proprii,'
(e) modificarile capitalurilor proprii, altele decat acelea provenind din tranzacti de capital cu
proprietarii si distribuiri catre proprietari;
(f) situatia fluxurilor de numerar;
(g) politicile cantabile si notele explicative.
8. Intreprinderile sunt incurajate sa prezinte, in afara situatiilor financiare, o analiza. financiara efectuata de conducere care descrie si explica caracteristicile principale ale performantei financiare si pozitiei financiare
ale intreprinderii, precum si principalele incertitudini cu care se confrunta.Un astfel de raport poate include o analiza a:
(a) principalilor factori si influente care determina performanta, inclusiv a modificarlor mediului in care intreprinderea isi desfasoara activitvitatea, reactiei intreprinderii la modificarile respective si efectul acestora, precum si a politicii de investitii pentru a mentine si imbunatatesc aceste performante, inclusiv politica de dividende;
(b) surselor de finantare ale intreprinderii, politicii de indatorare si politicilor de gestionare a riscului;
(c) punctelor forte si resurselor intreprinderii a caror valoare nu este reflectata in bilant conform Standardelor Intemaponale de Contabilitate.
9. Multe intreprinderi prezinta, in afara situatiilor financiare, situatii suplimentare, cum ar fi rapoartele asupra mediului si situatiile asupra valorii adaugate, in special in sectoarele in care factorii de mediu sunt semnificativi si atunci cand angajatii sunt considerati a fi un grup important de utilizatori. Intreprinderile sunt incurajate sa prezinte astfel de situatii suplimentare atunci cand conducerea crede ca acestea vor ajuta utilizatorii in luarea deciziilor economice.
Prezentarea fidela si conformitatea Standardele Internationale de Contabilitate
10. Situatiile financiare trebuie sa prezinte fidel pozitia financiara,performanta financiara si fluxurile de numerar ale unei intreprinderi. Aplicarea corespunzatoare a Standardelor Internationale de Contabilitate, cu informatia suplimentare prezentate atunci cand este necesar, are ca rezultat, in aproape toate cazurile, situata financiare care realizeaza o prezentare fidela.
11.0 intreprindere ale carei situatii financiare sunt conforme cu Standardele Internationale de Contabilitate trebuie sa evidentieze acest fapt. Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu
Standardele Internationale de Contabilitate, decat daca satisfac toate cerintele fiecarui Standard aplicabil si fiecarei interpretari aplicabile a Comitetului Permanent pentru Interpretari.
12. Tratamentele cantabile neadecvate nu pot fi rectificate, nici prin evidentierea politicilor cantabile utilizate, nici prin note sau material explicativ.
13. in cazurile extrem de rare in care conducerea ajunge la concluzia ca respectarea unei cerinte dintr-un Standard ar induce in eroare si, prin urmare, este necesara o abatere de la o cerinta in scopul obtinerii unei
prezentari fidele, intreprinderea trebuie sa prezinte urmatoarele:
(a) concluzia conducerii ca situatiile financiare prezinta fidel pozitia financiara, performanta financiard si f1uxurile de numerar ale intreprinderii;
(b) conformitatea, sub toate aspectele semnificative, cu Standardele Internaponale de Contabilitate aplicabile, cu exceptia abaterii de la un Standard pentru realizarea unei prezentari fidele;
(c) Standardul de la care s-a abatut intreprinderea, natura abaterii, inclusiv tratamentul cerut de Standard, motivul pentru care tratamentul ar induce in eroare in circumstantele respective si tratamentul
adoptat:
(d) impactul financiar al abaterii asupra profitului net sau pierderii nete, activelor, datoriilor, capitalurilor proprii si f1uxurilor de numerar pentru fiecare perioada prezentata.
14 Situatile financiare au fost uneori descrise ca fiind 'bazate pe' sau'conforme cu cerintele semnificative ale' sau 'in conformitate cu cerintele contabile ale' Standardelor Internaponale de Contabilitate.
Adeseori nu exista alte informatii, desi este clar ca nu sunt satisfacute cerinte semnificative de prezentare a informatiilor sau chiar cerinte contabile.
Astfel de situapi induc in eroare, deoarece micsoreaza credibilitatea si inteligibilitatea situapilor financiare. Pentru a se asigura ca situatiile financiare sunt conforme cu Standardele Internationale de Contabilitate si
ca acestea indeplinesc cerintele utilizatorilor pe plan international, acest Standard include cerinta generala ca situatiile financiare sa ofere o prezentare fidela, recomandari privind modul de respectare a cerintei privind prezentarea fidela si recomandari suplimentare pentru determinarea cazurilor extrem de rare in care este necesara o abatere. De asemenea, se cere o descriere foarte clara a circumstantelor care determina o abatere. Existenta unor cerinte nationale conflictuale nu este suficienta, in sine, pentru a justifica o abatere a situatiilor fmanciare intocmite conform Standardelor Internationale de Contabilitate.
15. In aproape toate cazurile, o prezentare fidela este realizata prin conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile, sub toate aspectele semnificative. 0 prezentare fidela solicita:
(a) alegerea si aplicarea politicilor contabile;
(b) prezentarea informatiilor, inclusiv a politicilor contabile intr-o maniera care ofera informatii relevante, credibile, comparabile si inteligibile;
(c) furnizarea de informatii suplimentare atunci cand cerintele din Standardele Internationale de Contabilitate sunt insuficiente pentru a permite utilizatorilor si inteleaga impactul tranzactiilor si evenimen-
telor particulare asupra pozitiei fmanciare si rezultatelor financiare ale intreprinderii.
16. in cazuri extrem de rare, aplicarea unei cerinte specifice dintr-un Standard International de Contabilitate ar putea avea drept consecinta situatii financiare care induc in eroare. Va fi cazul numai atunci cand tratamentul cerut de Standard este in mod clar neadecvat si astfel nu poate fi realizata o prezentare fidela prin aplicarea Standardului sau numai prin prezentarea de informatii suplimentare. Abaterea nu este justificata doar pentru ca un alt tratament ar oferi, de asemenea, o prezentare fidela.
17. Atunci cand se apreciaza necesitatea unei abateri de la o cerinta specifica din Standardele Internationale de Contabilitate, trebuie avute in vedere:
(a) obiectivul cerintei respective si de ce anume obiectivul respectiv nu este realizat sau nu este relevant in circumstantele respective;
(b) modul in care circumstantele intreprinderii difers de acelea ale altor intreprinderi care urmeaz cerinta respectiva.
18. Deoarece circumstantele care solicita o abatere sunt extrem de rare, iar necesitatea abaterii va fi obiectul unei dezbateri considerabile si al unui rationament subiectiv, este important ca utilizatorii sa fie
constienti ca intreprinderea nu a respectat sub toate aspectele sernnificative Standardele
Intemationale de Contabilitate. Este important ca acestora si li se ofere suficiente informatii pentru a le permite sa emita un rationament, dispunand de informatii corespunzatoare asupra necesitatii abaterii si sa calculeze ajustarile necesare pentru a respecta Standardul. lASC va monitoriza situatiile de neconformitate care sunt aduse in atentia sa (de intreprinderi, de auditorii si de organele de reglementare ale acestora, de exemplu) si va lua in considerare necesitatea clarificarii priln interpretari sau amendamente la Standarde, dupa cum este cazul, pentru a se asigura ca abaterile raman necesare numai in cazuri extrem de rare.
19. Atunci cand, in concordanta cu dispozitiile specifice din Standardul respectiv, un Standard International de Contabilitate este aplicat inainte de data intrarii in vigoare,faptul acesta trebuie evidentiat.
Politici contabile
20. Conducerea trebuie sa aleaga si sa aplice politicile contabile ale unei intreprinderi, astfel incat situatiile financiare sa fie conforme cu toate cerintele fiecarui Standard International de Contabilitate aplicabil si ale fiecarei interpretari a Comitetului Permanent pentru Interpretari.Atunci cand nu exista cerinte specifice, conducerea trebuie sa adopte politici care sa asigure furnizarea de informatii de caire situatiile financiare, informatii care sa fie:
(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor
(b) credibile in sensul ca:
(c) reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii,'
(il) reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor, si nu doar forma juridica;
(ili) sunt neutre, adica nepartinitoare,'
(iv) sunt prudente,' si
(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
21. Politicile contabile sunt principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate de o intreprindere la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.
22. In absenta unui Standard lntemaponal de Contabilitate specific si a unei interpretari a Comitetului Permanent pentru lnterpretari, conducerea isi foloseste rationamentul profesional la dezvoltarea unei politici
contabile care sa of ere cele mai utile informatii utilizatorilor situatiilor financiare ale intreprinderii. In exercitarea acestui rationament pro fesional, conducerea ia in considerare:
(a) cerintele si recomandarile din Standardele lntemationale de Contabilitate care se refera la aspecte similare si conexe:
(b) definitiile, criteriile de recunoastere si evaluare pentru active,
datorii, venituri si cheltuieli previte in Cadrul general al IASC;
(c) reglementarile altor organisme de stabilire a Standardelor si practicile acceptate in sector, numai in masura in care acestea sunt consecvente cu literele a) si b) ale acestui paragraf.
Continuitatea activitatii
23. La mtocmirea situatiilor financiare, conducerea trebuie sa evalueze capacitatea intreprinderii de a-si continua activitatea.
Situatiile financiare trebuie intocmite pe baza continuitatii activitatii, cu exceptia
cazului in care conducerea fie intentioneaza sa lichideze intr eprinderea sau sa inceteze activitatea, fie nu are o alta alternatiai. Atunci cand, la efectuarea evaluarii, conducerea are cunostinta de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condirii care pot cauza indoieli semnificative asupra capacitatii intreprinderii de a-si continua activitatea, incertitudinile respective trebuie evidentiate. Atunci cand situatiile financiare nu sunt intocmite pe baza continuitatii activitatii, acest fapt trebuie evidentiat, impreuna cu baza de intocmire a situatiilor financiare si motivul pentru care intreprinderea nu isi va mai putea continua activitatea.
24. Atunci cand conducerea apreciaza. daca prezumtia continuitatii activitatii este adecvata, sunt luate in considerare toate informatiile disponibile pentru viitorul previzibil, care trebuie sa fie de cel putin 12 luni de la data bilantului, fara a fi limitat la aceasta perioada. Importanta acordata depinde de fiecare caz in parte.
Atunci cand intreprinderea a avut o activitate profitabila in trecut si acces ulor la resurse financiare, se poate ajunge la concluzia ca prezenta continuitatii activitatii este adecvata fara o analiza.detaliata. In aile cazuri, conducerea poate fi nevoita sa ia in considerare o gama larga de factori care afecteaza profitabilitatea curenta anticipata, graficele de ram burs are a datoriilor si sursele potentiale de refinantare inainte de a fi sigura ca prezumtia continuitatii activitatii este adecvata.
25. Intreprinderea trebuie sa-si intocmeasca situatiile financiare folosind contabilitatea de angajamente, cu exceptia informariilor privind fluxurile de numerar.
26. In baza contabilitatii de angajamente, tranzactiile si evenimentele sunt recunoscute atunci cand apar si nu pe masura ce numerarul sau echivalentele de numerar sunt incasate sau platite, sunt inregistrate in evidentele contabile si sunt raportate in situatiile financiare ale perioadelor la care se refera. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza unei asocieri (corelari) directe intre costurile suportate si obtinerea unor elemente specifice de venit. Totusi, aplicarea conceptului de corelare nu permite recunoasterea elementelor in bilant care nu satisfac definitia activelor sau a datoriilor.
27. Modul de prezentare si clasiflcare a elementelor in situafiile financiare trebuie mentinut de la o perioada de a alia cu exceptia cazului cand:
(a) 0 schimbare semniflcativa in natura activitatii intreprinderii sau o analiza a prezentarii situatiilor financiare demonstreaza ca schimbarea respectiva va avea ca rezultat o prezentare mai adecvata a evenimentelor si tranzactiilor; sau
(b) 0 schimbare a prezentarii este cerinta de un Standard International de Contabilitate sau de o interpretare a Comitetului Permanent pentru Interpretare.
28. 0 achizitie sau cedare semnificativa ori o revizuire a prezentei situatiilor financiare poate sugera ca situatiile financiare trebuie prezentate diferit. 0 intreprindere trebuie sa modifice prezentarea situatiilor financiare doar daca este probabila utilizarea in continuare a acestei structuri revizuite sau beneficiul unei prezentari alternative este evident. Atunci cand se fac astfel de schimbari ale modului de prezentare, ntreprinderii si reclasifica. 0 modificare a prezentarii in vederea conformitatii cu cerintele naponale este permisa atata timp cat prezentarea revizuita este consecventa cu cerintele acestui Standard.
29. Fiecare element semniflcativ trebuie prezentat separat in situatiile financiare. Valorile nesemnificative trebuie agregate cu valorile de natura san functie similara si nu trebuie prezentate separat.
30. Situatiile financiare rezulta din prelucrarea unui volum mare de tranzactii care sunt structurate prin agregare pe grupe in functie de natura sau functia lor. Etapa final a a procesului de agregare si clasificare
este prezentarea de date condensate si clasificate care formeaza elemente randuri, fie in situatiile financiare propriu-zise, fie in note.Daca un element -rand nu este in mod individual semnificativ, atunci eleste agregat cu alte elemente fie in situatiile financiare propriu-zise, fie in note. Un element care nu este suficient de semnificativ pentru a fi prezentat separat in situatiile financiare propriu-zise poate fi, totusi, suficient de semnificativ incat sa poata fi prezentat separat in note.
31. In acest context, informatia este semnificativa daca neprezentarea sa ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea si natura elementului judecat in circumstantele particulare ale omisiunii sale. Cand se apreciaza daca un element sau un cumul de elemente este semnificativ, stint evaluate impreuna natura si marimea elementului respectiv. In functie de circumstante, fie natura, fie marimea elementului ar putea fi factorul determinant. De exemplu, activele individuale de aceea si natura si funcpe sunt agregate chiar daca valorile individualesint mari. Totusi, elementele mari care difera ca natura sau puncte sunt prezentate separat.
32. Pragul de semnificape implica faptul ca nu trebuie respectate cerintele specifice de prezentare ale Standardelor Intemationale de Contabilitate daca informatiile rezultate nu sunt semnificative.
33. Activele si datoriile nu trebuie compensate, cu exceptia cazului in care compensarea este ceruta sau permisa de un alt Standard International de Contabilitate.
34. Elementele de venituri si cheltuieli trebuie compensate atunci si doar atunci cand:
(a) un Standard Interntional de Contabilitate cere sau permite acest lucru;sau
(b) castigurile, pierderile si cheltuielile aferente provenind din aceeasi tranzactie san eveniment san din tranzactii si evenimente similare nu sunt semnificative.
35. Este important ca atat activele si datoriile, cat si veniturile si cheltuielile,atunci cand sunt semnificative, sa fie raportate separat. Compensarea, fie in contul de profit si pierdere, fie in bilant, cu exceptia cazului cand compensarea reflecta substanta economica a tranzactiei sau evenimentului, mic carearecapacitatea utilizatorilor de a intelege tranzactiile intreprinse si de a evalua viitoarele fluxuri de numerar ale intreprinderii.
Raportarea activelor dupa reducerile de valoare, de exemplu, reducerile pentru deprecierea stocurilor si reducerile pentru creantele incerte, nu se considera compensare.
36. IAS 18, Venituri din activitafi curente, defineste termenul venit din activitatile curente si cere ca acesta si fie evaluat la valoarea justa a contraprestatiei primite sau de primit, luand in considerare valoarea
fieca ei reduceri comerciale acordate de intreprindere. in decursul activitatilor sale curente, intreprinderea efectueaza alte tranzactii care nu genereaza venituri, dar care sunt ocazionate de principalele activitati
generatoare de venituri. Rezultatele unor astfel de tranzactii sunt prezentate, atunci cand aceast prezentare reflecta substanta economica a tranzactiei sau a evenimentului, prin compensarea veniturilor cu cheltuielile asociate care apar din aceeasi tranzactie. De exemplu:
(a) castigurile si pierderile din cedarea active lor imobilizate, inclusiv investitiile financiare si activele de exploatare, sunt raportate prin deducerea, din incasarile din cedare, a valorii contabile a activului si
a cheltuielilor de vanzare aferente;
(b) cheltuielile care sunt rambursate in baza unui contract cu un tert (de exemplu, un contract de subinchiriere) sunt compensate cu rambursarile aferente; si
(c) elementele extraordinare pot fi prezentate dupa deducerea impozitului si interesului minoritar, cu mentionarea in note a valorilor brute.
37. in plus, castigurile si pierderile care apar dintr-un grup de tranzactii similare sunt raportate pe o baza neta, de exemplu, castigurile si pierderile din diferentele de curs valutar sau castigurile si pierderile la
instrurnentele financiare detinute in scopuri de tranzactionare. Totusi astfel de castiguri si pierderi sunt raportate separat daca marimea, natura sau incidenta lor indeplinesc conditiile pentru prezentarea separata ceruta de IAS 8, Profitul net sau pierderea neta a perioadei, eruari fundamentale si modificari ale politicilor contabile.
38. Cu exceptia cazului in care un Standard International de Contabilitate permite sau cere altfel, informatiile comparative trebuie prezentate, in ceea ce priveste perioada precedentii, pentru toate informatiile numerice din situatiile financiare. Informatiile comparative trebuie incluse in informatiile narative si descriptive atunci cand acest lucru este relevant pentru intelegerea situatiilor financiare ale perioadei curente.
39. in unele cazuri, informatiile narative furnizate de situatiile financiare pentru perioada (perioadele) anterioara continua sa fie relevante in' perioada curenta. De exemplu, detaliile privind un litigiu, al carui rezultat era nesigur la data ultimului bilant intocmit si este inca nerezolvat, sunt prezentate in perioada curenta. Astfel, utilizatorii beneficiaza de informatia ca exista acea incertitudine la data ultimului bilant intocmit si ca au fast luate masuri pentru rezolvarea acesteia in cursul perioadei.
40. Atunci cand prezentarea sau clasificarea elementelor din situatiile financiare sa modifice, sumele comparative trebuie reclasificate, cu exceptia cazului in care acest lucru este imposibil de realizat, pentru a asigura comparabilitatea cu perioada curenta, iar natura, valoarea si motivul oricarei reclasificari trebuie prezentate. in situatia in care reclasificarea sumelor comparative este imposibila, intreprinderea
trebuie sa prezinte motivul nereclasificarii si natura modificarilor care ar fi trebuit facute daca valorile ar fi fost reclasificate.
41. Pot exista circumstante in care reclasificarea infonnatiilor in vederea comparabilitatii cu perioada curenta este nerealizabila. De exemplu, s-ar putea ca datele sa nu fi fast colectate in perioada (perioadele) anterioara intr-o maniera care sa prezinte reclasificarea si s-ar putea ca reconstituirea infomatiilor sa nu fie posibila. In astfel de cazuri, este prezentata natura ajustarilor care ar fi fast facute asupra valorilor comparative.IAS 8 trateaza ajustarile necesare infonnatiilor comparative ca urmare a modificarii unei politici cantabile care este aplicata retrospectiv.
Structura si continutul
42. Acest Standard cere ca anumite informatii sa fie prezentate fie in situatiile financiare, ca alte elemente randuri, fie in note si stabileste formatele recomandate ca anexa Ia Standard, fonnate pe care o
intreprindere Ie poate adopta in functie de specific. IAS 7 of era o structura de prezentare a situatiei fluxurilor de numerar.
43. Acest Standard utilizeaza termenul de prezentare de informatii intr-un sens larg, cuprinzand elementele prezentate in fiecare situatie financiara propriu zisa, precum si in note la acestea. Prezentarile cerute de alte Standarde Intemationale de Contabilitate sunt £acute confom cerintelor Standardelor respective. In carol in care acest Standard sau un altul nu specifica contrariul, astfel de prezentari sunt facute fie in situatia
financiara respectiva, fie in note.
44. Situatiile financiare trebuie identificate si separate in mod dat de aile informatii din acelasi document publicat.
45. Standardele Intemationale de Contabilitate se aplica numai situatiilor financiare, si nu altar infonnatii prezentate in raportul anual sau alt document. Prin urmare, este important ca utilizatorii sa poata distinge informtiile elaborate prin utilizarea Standardelor Intemationale de Contabilitate de alte informatii care pot fi folositoare utilizatorilor, dar nu fat obiectul Standardelor.
46. Fiecare componentd a situatlilor financiare trebuie in mod dat identificata. In plus, urmatoarele informatii trebuie evidentiate in mod special si repetate atunci cand sunt necesare intelegerii cores punzatoare a informatlilor prezentate:
(a) denumirea intreprinderii raportuare sau de mijloace de identificare,'
(b) daca situatlile financiare se refera la intreprinderea individuala
san la un grup de intreprinderi;
(c) data bilantului sau perioada acoperita de situatlile financiare, in
functie de componenta respectiva a situatlilor financiare;
(d) moneda de raportare; si
(e) nivelul de precizie utilizat in prezentarea cifrelor din situatiile financiar.
47. Cerintele din paragraful 46 sunt in mod normal satisfacute prin prezentarea titlurilor de pagina si a titlurilor de coloana abreviate pe fiecare pagina a situatiilor financiare. In determinarea celei mai bune modalitati de prezentare a acestor informatii este nevoie de rationament profesional. De exemplu, atunci cand situapile fmanciare sunt citite electronic, nu pot fi utilizate pagini separate; elementele de mai sus Stint atunci prezentate cu o frecventa suficienta, astfel incat sa asigure o intelegere corespunzatoare a informatilor continute.
48. Situatile financiare sunt deseori mai usor de inteles prin prezentarea informatiilor in unitati ale monedei de raportare de ordinul miilor sau milioanelor. Acest raport este acceptabil atata timp cat nivelul de preciziea prezentarii este mentionat si informatiile relevante nu sunt pierdute.
49. Situariile financiare trebuie prezentate cel putin anual. atunci cand, in circumstante exceptionale, data bilantului unei intreprinderi se schimba si situatiile financiare anuale sunt prezentate pentru o perioada mai lunga san mai scurta de un an, intreprinderea trebuie sa prezinte, in plus fata de perioada acoperita de situatiile financiare:
(a) motivul folosirii unei perioade diferite de un an,si
(b) faptul ca sumele comparative pentru contul de profit si pierdere, modificarile capitalurilor proprii, fluxurile de numerar si notele aferente nu sunt comparabile.
50. In circumstante exceptionale, o intreprindere poate fi obligata sau poate hotari sa schimbe data bilantului sau, de exemplu ca urmare a achizitiei sale de catre o alta intreprindere, care raporteaza bilantul la o data diferita. In acest caz este important ca utilizatorii sa fie constient ca valorile prezentate pentru perioada curenta si sumele comparative nu sunt comparabile si ca este prezentat motivul pentru care s-a modificatdata bilantului.
51. In mod normal, situatiile financiare sunt intocmite in mod consecvent, acoperind o perioada de un an. Totusi, anumite intreprinderi prefera sa raporteze, de exemplu, pentru o perioada de 52 de saptamani, din motive practice. Acest Standard nu impiedica aceasta practica, intrucat este putin probabil ca situatile financiare rezultate sa fie semnificativ diferite de acelea care ar fi prezentate pentru un an.
52. Utilitatea situatiilor financiare este afectata daca acestea nu sunt puse la dispozitia utilizatorilor intr-o perioada rezonabila de timp dupa data bilantului. Intreprinderile ar trebui sa fie in masura sa emitasituatiile
financiare in termen de sase luni de la data bilantului. Factori care exista in mod constant, cum ar fi complexitatea activitatii unei intreprinderi, nu reprezinta un motiv suficient pentru a nu raporta la momentul oportun.Termenele limita concrete sunt prezentate de legislatie si reglementarile pietei sub multe juristicii.
53. Fiecare intreprindere trebuie sa determine, pe bazo naturii activitatii sale, daca sa prezinte sau nu activele curente si imobilizate si datoriile curente si pe termen lung, ca si clasificari separate in bilant.
Atunci cand intreprinderea hotaraste sa nu faca aceasta clasificare, activele si datoriile trebuie prezentate pe larg, in ordinea lichiditatii lor.
54. Indiferent de metoda de prezentare adoptata, intreprinderea trebuie sa prezinte valoarea ce sa asteapta a fi recuperata sau actualitatae dupa mai mult de 12 luni, pentru fiecare element de activ si datorie care combina sume ce se asteapta a fi recuperate sau achitate atat inainte, cat si dupa 12 luni de la data bilantului.
55. Atunci cand intreprinderea fumizeaza bunuri sau presteaza servicii in cadrul unui ciclu de exploatare clar identificabil, clasificarea separata in bilant a activelor curente si imobilizate si a datoriilor curente si pe termen lung ofera informatii utile, facandu-se distincpe intre activele nete care sunt in mod continuu rulate sub forma de capital circulant si acelea utilizate in activitatea pe termen lung a intreprinderii. De asemenea, acest fapt evidenteaza activele ce se asteapta a fi realizate in cadrul ciclului curent de exploatare si datoriile exigibile in cursul aceleiasi perioade.
56. Informatiile despre scadenta activelor si datoriilor sunt utile pentru evaluarea lichiditati si solvabilitati intreprinderii. IAS 32, Instrumente financiare: prezentare si descriere, soliciti prezentarea scadentei atat pentru activele financiare, cat si pentru datoriile financiare. Activele financiare cuprind creantele comerciale si similare,fac datoriile financiare includ datoriile comerciale si pe cele similare. Informatile privind data anticipata pentru recuperarea si stingerea activelor si datoriilor nemonetare cum sunt stocurile si provizioanele sunt si ele utile, indiferent daca activele si datoriile sunt sau nu clasificate ca fiind curente
si imobilizate pe termen lung. De exemplu, intreprinderile prezinta valoarea stocurilor ce se asteapta a fi recuperata dupa mai mult de un an de la data bilantului.
57. Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci cand:
(a) se asteapta sa fie realizat sau este definit pentru vanzare sau consum In cursul normal al ciclului de exploatare al Intreprinderii; sau
(b) este definit, In principal, In scopul comercializiirii sau pe term en scurt si se asteapta a fi realizat In termen de 12 luni de la data
bilantului; sau
(c) reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictonata.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.
58. Prezentul Standard utilizeaza termenul 'imobilizate' pentru a cuprinde activele corporale, necorporale, de exploatare si financiare pe termeD lung. Acesta nu interzice utilizarea descrierilor alternative, atata timp cat sensul este clar.
59. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta perioada de timp dintre achiziponarea materiilor prime care intra intr-un proces si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar. Activele curente cuprind stocurile si creantele comerciale care sunt vandute, consumate sau realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar si atunci cand nu se asteapta sa fie realizate In 12 luni de la data bilantului. Titlurile de plasament sunt clasificate ca active curente daca se asteapta sa fie realizate in 12 luni de la data bilantului; altfel ele sunt clasificate ca active imobilizate.
60. 0 datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand:
(a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii; sau
(b) este exigibila in termen de 12luni de la data bilantului.Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe term en lung.
61. Datoriile curente pot fi clasificate intr-o maniera similara activelor curente. Anumite datorii curente, cum ar fi datoriile comerciale si cele.catre angajati si alte costuri de exploatare, fac parte din fondul de
rulment utilizat in ciclul normal de exploatare a activitatii. Astfel de elemente de exploatare sunt clasificate ca datorii curente, chiar daca sunt exigibile dupa mai mult de 12 luni de 1a data bi1antu1ui.
62. Alte datorii curente nu sunt decontate ca parte a ciclului curent de exploatare, dar sunt exigibile 'in termen de 12 luni de la data bilantului. Exemple sunt: partea curenta din datoriile purtatoare de dobanda,
descoperirile de cont, dividendele de platit, impozitul pe profit si aIte datorii necomerciale. Datoriile purtatoare de dobanda prin care se finanteaza pe termen lung fondul de rulment, si nu sunt exigibile in 12 luni, sunt datorii pe termeD lung.
63. intreprinderile trebuie sa continue clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobanda ca datorii pe termen lung chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului daca:
(a) termenul initial afost pentru o perioada mai mare de 12luni;
(b) intreprinderea intentioneaza sa refinanteze datoria pe termen lung,.
(c) intentia respectiva este sustinuta de un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte ca situtiile financiare sa fie autorizate pentru depunere.
Valoarea oricarei datorii care a lost exclusa din datoriile curente conform acestui paragraf, impreuna cu infornlatiile care vin sa SUS(aceasta prezentare, trebuie evidentiate in notele la bilan.
64. Se poate anticipa ca anumite obligatii exigibile in cadrul urmatorului ciclu de exploatare sa fie refinantate sau reinnoite la alegerea intreprinderii si de aceea nu se asteapta sa foloseasca fondul de rulment
corent al intreprinderii. Astfel de obligatii sunt considerate ca facand parte din finantarea pe termen lung a intreprinderii si trebuie clasificate ca fiind pe termen lung. Totusi, in situatiile in care refinantarea nu ar fi la
indemana intreprinderii (ca atunci cdnd nu exist! un acord de refinantare), ea nu trebuie considerata automata. In acest caz, obligatia este clasificata ca fiind curenta, cu exceptia cazului in care finalizarea
unui acord de refinantare inainte ca situatiile financiare sa fie autorizate
pentru depunere dovedeste ca substanta economica a datoriei la data bilantului era cea specifica termenului lung.
65. Anumite contracte de imprumut conlin angajamente ale debitorului (conditii obligatorii) care determina ca datoria sa fie platibila la cerere,
daca anumite condipi legate de pozitia financiara a debitorului sunt incalcate. In aceste circumstante, datoria este clasificata ca fiind pe termen lung numai daca:
(a) creditorul a con venit, inainte de autorizarea pentru depunere a situatiilor financiare, sa nu solicite plata ca urmare a incalcarii conditiilor; si
(b) nu este probabil ca alte incalcari sa survina in termen de 12 luni de la
data bilantului.
66. Bilantul trebuie sa cuprinda elementele-randuri care prezinta, cel putin, urmatoarele valori:
(a) imobilizari corporale
(b) active necorporale;
(c) active financiare (
(d) investitii, financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta,
(e) stocuri,.
(f) creante comerciale si similare,
(g) numerar,si echivalente de numerar;
(h) datorii comerciale si similare;
(i) datorii,si active fiscale,ca si cum sunt ele cerute de /AS 12,
Impozit pe profit;
0) provizioane;
(k) datorii pe termen lung purtatoare de dobanda;
(I) in teres minoritar
(m) capital emis s i rezerve.
67. Alte elemente-randuri, titluri 'si subtotaluri trebuie prezentate in bilant atunci cand un Standard International de Contabilitate o cere sau.cand o astfel de prezentare este necesara pentru a prezenta fidel pozitia
financiara a intreprinderii.
68. Acest Standard nu prescrie ordinea sau formatul de prezentare a elementelor. Paragraful 66 of era, pur si simplu, o lista a elementelor care sunt atat de diferite ca natura sau functiune, incat merita prezentare separata in bilant. Formate ilustrative sunt prezentate in Anexa la acest Standard. Ajustari la elementele de mai sus cuprind urmatoarele:
(a) elemente-randuri sunt adaugate atunci cand un alt Standard International de Contabilitate cere prezentarea separata in bilant sau cand marimea, natura sau functia unui element este astfel incat prezentarea
separata va ajuta la prezentarea fidel a a pozitiei financiare a intreprinderii; si
(b) descrierile utilizate si ordinea elementelor pot fi amendate conform naturii intreprinderii si tranzactiilor acesteia, pentru a oteri informatii necesare unei intelegeri de ansamblu a pozitiei financiare a intre-
prinderii.
69. Elementele -randuri enumerate in paragraful 66 sunt acoperitoare ca natura si nu trebuie limitate la clemente care cad sub incidenta altor Standarde. De exemplu, elementul -rand active necorporale include
fondul comercial si activele care provin din cheltuielile de dezvoltare.
(b) creantele sunt analizate pe grupe de creante comerciale, creante privind membrii grupului, creante de la parti afiliate, platile efectuate in avans si alte sume;
(c) stocurile sunt subclasificate, conform IAS 2, Stocuri in marfa, materii prime si materiale, productie in curs de executie si produse finite;
(d) provizioanele sunt analizate prezentandu-se separat provizioanele pentru beneficiile de pensionare cuvenite angajatilor si aile elemente clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii intreprinderii; si
(e) capitalurile proprii si rezervele sunt analizate evidentiindu-se separat diferite clase de capital varsat, prime de capital si rezerve.
74. intreprinderile trebuie sa prezinte urmiitoarele;
Informatii ce trebuie prezentate fie in bilant fie in note:
(a) pentru fiecare clasa de capital social:
(i) numarul de actiuni autorizate;
(ii) numarul actiunilor emise si varsate integral si emise dar nevarsate integral;
(iii) valoarea nominala pe actiune sau faptul aciunile nu au valoare nominala
(iv) 0 reconciliere a numarului actiunilor existente la Inceputul si la sfirsitul anului;
(v) drepturile, preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile asupra repartizarii dividendelor si rambursarii capitalului;
(vi) actiunile proprii detinute de intreprindere sau de filiale sau intreprinderi asociate ; si
(vii) actiunile rezervate pentru emisiune in baza contractelor de optiuni si a contractelor de vanzare, inclusiv termenele si sumele aferente;
(b) descrierea naturii si scopului fiecarei rezerve din cadrul capitalurilor proprii;
(c) valoarea dividendelor care au fast propuse sau declarate dupa data bilantului, dar Inainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru depunere;
(d) valoarea dividendelor preferentiale cumulative nerecunoscute. O intreprindere fara capital social, cum ar fi parteneriatele, trebuie sa prezinte informatii echivalente celor cerute mai sus, evidentiindu-se mi',carile pe parcursul perioadei pentru fiecare categorie de interes In capitalurile proprii, precum ',si drepturile, preferintele ',si restrictiile alta este fiecarei categorii de in teres de capital.
Cont de profit si pierdere Informatii ce trebuie prezentate in contul de profit si pierdere
75. Contul de profit ',si pierdere trebuie sa includa, cel putin, elemente-randuri care sa prezinte urmatoarele valori:
(a) veniturile din activitatile curente;
(b) rezultatele activitatii de exploatare;
(c) costurile de finantare,.
(d) partea din profit si pierdere aferenta Intreprinderilor associate, asocierilor In participatie, contabilizata prin metoda punerii in echivalenta;
(e) cheltuielile cu impozite si taxe,.
(f) profitul sau pierderea din activitati curente,.
(g) elementele extraordinare;
(II) interesul minoritar;
(i) profitul net sau pierderea neta a perioadei.
Alte elemente-randuri, titluri subtotaluri trebuie prezentate In contul de profit si pierdere atunci cand un Standard International de Contabilitate o cere sau atunci cand o astfel de prezentare este necesara pentru prezentarea fidela a rezultatelor financiare ale intreprinderi
76. Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente ale unei intreprinderi difera ca stabilitate, fisc si previzibilitate, iar prezentarea elementelor de performanta ajuta la intelegerea performantelor realizate
si la evaluarea rezultatelor viitoare. Alte elemente -randuri sunt incluse in contul de profit si pierdere, iar descrierile utilizate si ordinea elementelor scot modificate cand este necesar pentru explicarea elementelor de performanta. Factorii ce trebuie avuti in vedere cuprind pragul de semnificare, precum si natura si functia diferitelor componente de venituri si cheltuieli.
77. intreprinderile trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in notele la contul de profit $i pierdere, o analiza a cheltuielilor 11 utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe
destinatia lor in cadrul intreprinderii.
78. Intreprinderile sunt incurajate sa prezinte analiza in contul de profit si pierdere.
79. Elementele de cheltuieli sunt, in continuare, subclasificate pentru a evidenta sfera componentelor rezultatelor financiare care pot diferi in ceea ce priveste stabilitatea, potenpalul de castig sau pierdere si previzibilitatea. Aceste informatii soot furnizate intr-unul din doua moduri posibile.
80. Prima metoda de analiza este cunoscuta ca metoda clasificarii dupa natura cheltuielilor. Cheltuielile sunt agregate in contul de profit si pierdere conform naturii lor (de exemplu, amortizarea, achizitiile de materii prime, cheltuielile cu transportul, salariile, cheltuielile de publicitate) si nu sunt realocate pe diferitele functii din cadrul intreprinderii.
Aceasta metoda este simplu de aplicat in multe intreprinderi mai mici, deoarece nu este necesara nici o alocare a cheltuielilor de exploatare pe clasificarile functionale. Un exemplu de clasificare utilizand metoda naturii cheltuielilor este urmatorul:
Venituri din activitati curente X
Alte venituri din exploatare X
Variatia stocurilor de produse finite si produse in curs de executie X
Materii prime si consumabile utilizate X
Cheltuieli cu personalul X
Cheltuielile cu amortizarea X
Alte cheltuieli de exploatare X
Total cheltuieli de exploatare (X)
Profitul din activitatea de exploatare X
81. Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. In unele jurisdictii, cresterea produselor finite si in curs de executie in cursul perioadei este prezentata imediat dupa veniturile din analiza de mai sus. Totusi, prezentarea utilizata nu trebuie sa sugereze ca astfel de valori reprezinta venituri.
82. Cea de-a doua metoda de analiza este cunoscuta ca metoda clasificarii dupa destinatia cheltuielilor sau metoda 'costului vanzarilor' si clasifica cheltuielile dupa functia lor ca parte a costului vanzarilor,distributiei sau activitatilor administrative. Aceasta prezentare ofera deseori informatii mai relevante pentru utilizatori decal clasificarea cheltuielilor dupa natura, dar alocarea costurilor pe destinatii poate fi arbitrara si implica in mod considerabil utilizarea rationamentului profesional. Un exemplu de clasificare utilizand metoda functiei cheltuielilor este urmatorul:
Venituri din activitstile curente X
Costul vanzarilor (X)
Marja bruta X
Alte venituri din exploatare X
Costurile de distributie (X)
Cheltuielile administrative (X)
Alte cheltuieli de exploatare (X)
Profitul din activitatea de exploatare X
83. lntreprinderile care clasifica cheltuielile dupa functie trebuie sa pre-zinte informatii suplimentare des pre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu amortizarea si cu personalul.
84. Alegerea metodei de analiza intre metoda costului vanzailor si metoda naturii cheltuielilor depinde atat de factori istorici si cei aferenti sectorului economic respectiv, cat si de natura organizatiei. Ambele metode indica acele costuri care se asteapta si varieze, direct sau indirect, in functie de nivelul vanzarilor sau productiei intreprinderii. Deoarece fiecare metoda de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de intreprindere, acest Standard solicita o optiune intre clasificari in functie de cea care prezinta cel mai fidel elementele de performanta ale intreprinderii. Totusi, deoarece informatiile asupra naturii cheltuielilor
sunt utile la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar, se cere o prezentare suplimentara atunci cand este utilizata metoda costului vanzarilor.
85. 0 intreprindere trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in note, valoarea dividendelor pe atiune, declarate sau propuse, pentru perioada la care se refera situatiile financiare. Modificari ale capitalurilor proprii
86. intreprinderile trebuie sa prezinte, ca o componenta separata a situatiilor sale financiare, o situatie care sa evidentieze:
(a) profitul net sou pierderea neta a perioadei;
(b) fiecare element de venit si cheltuiala, castig sau pierdere care, asa
cum este cerut de aile Standarde, este recunoscut direct in capitalurile proprii, si totalul acestor elemente; si
(c) efectul cumulativ al modificarilor politicii contabile si corectia erorilor fundamentale ,in plus, intreprinderile trebuie sa prezinte, fie in situatia modificarilor '
capitalurilor proprii,fie in note:
(d) tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile care acepta;
(e) soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la inceputul
perioadei si la data bilantului, precum si modificarile pe parcursul
perioadei si
(f) 0 reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei close de capitaluri
proprii, prime de capital si fiecarei rezerve la inceputul si sfarsitul
perioadei, prezentand distinct fiecare modificare.
87. Modificrile in capitalurile proprii ale intreprinderii intre doua date ale
bilantului reflecta cresterea sau reducerea activului net sau a avutiei .
IAS I
cursul perioadei, in baza principii lor particulare de evaluare adoptate sunt rezentate in situatiile fmanciare. Cu exceptia modificarlor rezultate din tranzactiile cu actionarii, cum ar fi aporturile de capital s dividendele,
modificarea global a. a capitalurilor proprii reprezinta. casigurile s pierderle totale generate de activitatile ntreprinderii pe parcursul perioadei.
88. IAS 8, Profitul net sou pierderea neftI a perioadei, erori fundamentale si modificari fundamentale a politicilor contabile privind veniturilesi heltuieli recunoscute intr-o peioada sa. fie incluse in determinarea
profitului net sau a pierderii nete a perioadei, cu exceptia cazului in care un Standard international de contabilitate nu cere sau nu permite altceva.
Alte Standarde cer ca pierderile s casigurile, cum ar fi eficitele-surplusurile din reevaluare s anumite diferente de cursvalutar sa. fie recunoscute direct ca modifica.ri ale capitalurilor propriiimpreuna. cu tranzactiile de capital s reistributiile catre proprietariiintreprinderii. Intrucat este importanta.luarea in considerare a tuturor
casigurilor si pierderilor la evaluarea modificarilor pozitiei financiare aunei intreprinderi intre doua date ale bilantului, acest Standard solicita o componenta distincta a situatiilor financiare care sa evidentieze casti-
gurile si pierderile totale ale unei intreprinderi, inclusiv pe cele care suntrecunoscute direct in capitalurile proprii.
89. Cerintele pot fi satisfacute printr-o serie de modalitati. Modelul adoptat de multe jurisdicti urmeazaformatul pe coloane care reconciliazasoldurile initiale si cele finale ale fiecarui element de capitaluri proprii, inclusiv elementele de la a) la f). 0 alternativa. este aceea de a raporta o componenta. separata. a situatiilor fmanciare care sa prezinte numai elementele de la a) la c). In baza acestui model elementele descrise de la d) pana. la f) sunt prezentate in notele la situatiile financiare. Ambele modele sunt ilustrate in anexa acestui Standard. Indiferent de modelul adoptat cere un subtotal al elementelor de la b) pentru a permite utilizatorilor sadetermine
Cas tigurilessi pierderile totale care provin din activitatea intreprinderii din cursul perioadei.
Situatia fluxurilor de numerar
90. IAS 7 stabileste cerinte pentru prezentarea situatiei fluxurilor de numerar si informatiile care trebuie prezentate. Acest Standard afirma. ca. informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza. pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a necesititilor intreprinderii pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.
IAS 1
Note la situatiile financiare
Structura
91. Notele la situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie:
(a) Sa prezinte informatii des pre bazele de intocmire a situatiilor
financiare si despre politicile contabile specifice selectionate si
aplicate pentru tranzactii si evenimente semnificative;
(b) Sa prezinte informatiile cerute de Standardele Internationale de
Contabilitate care nu sunt prezentate in alia parte in situatiile financiare; si
(c) Sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in
situatiile financiare, dar care sunt necesare pentru o prezentare fidela.
91. Notele la situatiile financiare trebuie prezentate intr-un mod systematic.Fiecare element din bilant, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar trebuie sa faca trimitere la toate informatiile aferente din note.
93. Notele la situatiile fmanciare includ descrieri narative sau analize mai detaliate ale sumelor prezentate in bilant, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar si situatia capitalurilor proprii, precum si informatii suplimentare, cum ar fi angajamentele si datoriile contingente. Ele includ informatiile cerute si incurajate a fi prezentate de Standardele Intemationale de Contabilitate si alte prezentari necesare
pentru o prezentare fidela.
94. Notele sunt in mod normal prezentate in urmatoarea ordine care ajuta utilizatorii la intelegerea situatiilor financiare si compararea acestora cu situatiile altor intreprinderi:
(a) declaratia conformitatii cu Standardele Intemationale de Contabilitate
(b) prezentarea bazei (bazelor) de evaluare si a politicilor contabile aplicate;
(c) informatii care stau la baza elementelor-randuri prezentate in fiecare situatie financiara in ordinea in care este prezentat fiecare element- randuri si fiecare situalie financiara.
IAS 1
(d) alte prezentari, inclusiv:
(i) contingente, angajamente si alte informatii financiare si
(ii) informatii nefinanciare.
95. In anumite conditii, poate fi necesara sau de dorit schimbarea ordinii anumitor elemente din note. De exemplu, informatiile despre rata dobanzii si ajustarile la valoarea justa pot fi combinate cu informatiile
asupra scadentei instrumentelor financiare primele sunt prezentari pentru contul de profit si pierdere, iar ultimele se refera la bilant. Totusi se poate mentine o structura sistematica a note lor atata timp cat este
posibil.
96. Informatiile despre baza intocmirii situatiilor financiare si politicilor contabile specifice pot fi prezentate ca o componenta separata a situatiilor financiare.
Prezentarea politicilor contabile
97. Sectiunea politicilor contabile din notele la situatiile financiare trebuie sa descrie urmatoarele:
(a) baza (bazele) de evaluare utilizate la intocmirea situatiilor financiare
(b) fiecare politica contabila specifica necesara pentru o intelegere corespunzatoare a situatiilor financiare.
98. In plus rata de politicile contabile specifice utilizate in situatiile fianciare, este important ca utilizatorii sa cunoasca baza (bazele) de evaluare utilizata de (costul istoric, costul curent, valoarea realizabila,
valoarea justa sau valoarea actualizata), deoarece aceasta formeaza baza de intocmire a situatiilor financiare ca intreg. Atunci cand este utilizata mai mult de 0 baza de evaluare in situatiile financiare de exemplu, atunci cand Sunt reevaluate anumite active imobilizate, este suficienta indicarea categoriilor de active si datorii la care se aplica fiecare baza de evaluare.
99. La alegerea prezentarii sau nu a unei politici contabile specifice, managementul ia in considerare data astfel utilizatorii ar putea fi ajutati la intelegerea modului in care tranzactiile si evenimentele se regasesc in
performanta si pozitia financiara raportate.
IAS 1
(a) recunoasterea veniturilor din activitatile curente;
(b) principiile de consolidare, inclusiv in ceea ce priveste filialele si intreprinderile asociate;
(c) combinarile de intreprinderi;
(d) asocierile in participatie;
(e) recunoasterea si amortizarea active lor corporale si necorporale;
(t) capitalizarea costurilor indatorarii si a altor cheltuieli;
(g) contractele de constructie;
(h) investitiile imobiliare;
(i) instrumentele si investitiile financiare.
j)operatiunile de leasing.
(m) impozitele, inclusiv impozitele amanate;
(n) provizioanele;
(0) costurile cu beneficiile de pensionare datorate angajatilor;
(P) conversia valutara si acoperirea riscului valutar;
(q) definireasegmentelor de activitate si a zonelor geografice si baza de alocare a costurilor pe segmente;
(r) definirea numerarului si a echivalentelor de numerar;
IAS1
GRUPUL XYZ -BILANTUL LA 31 DECEMBRIE 20-2
(in mii unitati ale monedei de raportare)
ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizari corporale X X
Fondul comercial X X
Licente de fabricatie X X
Investitii financiare in intreprinderi asociate X X
Alte active financiare X X
X X
Active curente
Stocuri X X
Clienti si alte creante asimilate X X
PIsti efectuate in avans X X
Numerar si echivalente de numerar X X
X X
Total active X X
CAPITALURI PROPRII sI DATORII
Capital si rezerve
Capital emise X X
Rezerve X X
Profituri I (pierderi) cumulate X X
X X
Interes minoritar X X
Datorii pe termeD lung
Oatorii purtatoare de dobanda X X
Impozit amanat X X
Oatorii privind beneficiile din planurile de X X
pensii
X X
Datorii curente
Fumizori si alte datorii asimilate X X
Imprumuturi pe termen scurt X X
Partea curenta din datoriile purtatoare de X X
dobanda
Provizioane pentru garantii X X
X X
Total capitaluri proprii si datorii X I=
GRUPUL XYZ -CONTUL DE PROFIT -51 PIERDERE PENTRU
EXERCITIUL iNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 20-2
(ilustreaza clasificarea cheltuielilor dupa destinatie)
(in mii unitafi ale monedei de raportare)
Venituri din activitati curente X X
Costul vanzarilor (X) (X)
Marja bruta X X
Alte venituri din exploatare X X
Costuri de distribufie (X) '. (X)
Cheltuieli administrative (X) '- (X) f
Alte cheltuieli de exploatare (X) !X)
Profit din exploatare X X
Costuri financiare (X) (X)
Venituri din intreprinderi asociate' X X
Profit inainte de impozitare X X
Cheltuieli cu impozitul pe profit (X) (X)
Profit dupa impozitare X X
Interes minoritar (X) (X)
Profit net din activitati curente X X
Elemente extraordinare X (X)
Profitul net al perioadei X X
IAS 1 GRUPUL XYZ -CONTUL DE PROFIT -51 PIERDERE PENTRU
EXERCITIUL INCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 20-2
(ilustreaza clasificarea cheltuielilor dupa natura)
(in mii unitati ale monedei de raportare)
Venituri din activitati curente X X
Alte venituri din exploatare X X
Variatia stocurilor de produse finite si produtie in curs (X) X
de executie
Producti efectuata in scopuri proprii si capitalizata X X
Materii prime si consumabile utilizate (X) (X)
Cheltuieli cu personalul (X) (X)
Cheltuieli cu amortizarea (X) (X)
Alte cheltuieli de exploatare (X) (X)
Profit din exploatare X X
Costuri financiare (X) (X)
Venituri din intreprinderi asociate X X
Profit inainte de impozitare X X
Cheltuieli cu impozitul pe profit (X) (X)
Profit dupA impozitare X X
Interes minoritar (X) (X)
Profit net sau pierderea nett din activitati curente X X
Elemente extraordinare X (X)
Profitul net al perioadei X X
IAS 1
GRUPUL XYZ -SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR
PROPRII PENTRU EXERCITIUL INCHEIAT LA 31 DECEMBRIE
unitati ale monedei de raportare)
Capital Prime Rezerve din Rezerve din Profit Total
social de capital reevaluare conversie acumulat
Sold la 31 decembrie
20-0 X X X (X) X X
Modificdri ale politicii contabile (X) (X)
Soldul retratat X X X (X) X X
Surplus din reevaluarea proprietatilor imobiliare X X
Deficit din reevaluarea investitiilor financiare (X) (X)
Diferente de conversie valutara (X)
Castiguri si pierderi nete nerecunoscute in contul de profit si pierdere X (X) X
Profitul net al X X exercitiului
Dividende (X) (X)
Emisiune de capital X X X social
Sold la 31 decembrie X X X (X) X X
20-1
Deficit din reevaluarea proprietatilor imobiliare (X) (X)
Surplus din reevaluarea investitiilor financiare X X
Diferente de conversie valutara(X) (X)
Catiguri si pierderi nete nerecunoscute in contul de profit si pierdere (X) (X) (X)
Profitul net al perioadei X X
Dividende (X) (X) Emisiune de capital X X X social
Sold la 31 decembrle 20-X X X (X) X X
Bibliografie:
2. Feleaga N., Controverse contabile, Editura Economica, Bucuresti, 1996
3. Bunea St.,Girbina M - Sinteze, studii de caz si teste grila privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS, Editura CECCAR, Bucuresti 2006
4. Feleaga N., Malciu L., Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea internaŃionala, Editura CECCAR, Bucuresti 2006
5. Feleaga N., Malciu L., Reforma dupa reforma: Contabilitatea din Romania in fata unei noi provocari, vol. I Eseuri si analiza standardelor IAS - IFRS, Editura Economica, Bucuresti, 2005
6.
7.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
