Structura si dinamica in contabilitatea romaneasca

Structura si dinamica in contabilitatea romaneasca

Abstract

It is useless to try to stop a river, the best solution is to learn to swim in the right direction, because nothing has so much power then an idea at the proper time. How do we know that the change is so fast? In fact, there is no way to measure the change. In such a complex universe, each society suffers a lot of changes at the same time. And all things are not only things, they are processes.

So, the change is necessarily relative and subjective.

chimbarea este inegala. Daca toate procesele ar avea loc cu aceeasi rapiditate, sau daca s-ar accelera sau s-ar incetini concomitent, schimbarea ar fi imposibil de observat. Viitorul insa invadeaza prezentul cu viteze diferite. Devine astfel posibil sa compari viteza diferitelor procese pe masura ce se desfasoara. Stim, de exemplu, ca, in comparatie cu evolutia biologica a speciilor, evolutia culturala si sociala este extrem de rapida. Stim ca unele societati se transforma din punct de vedere tehnologic sau economic mai rapid decat altele. Stim, de asemenea, ca diferite sectoare din aceeasi societate prezinta rate diferite de schimbare, o disparitate numita decalaj cultural. Tocmai aceasta inegalitate a schimbarii o face masurabila.

Daca vorbim de schimbare la noi in tara, Romania a inceput tranzitia de pe o pozitie dezavantajoasa, cu conditii initiale semnificativ inferioare acelora din tarile avansate pe calea transformarii. Experienta sa este un exemplu extrem de relevant pentru maniera in care incordarea si fragilitatea institutionala conditioneaza stabilizarea macroeconomica. In fata unei deteriorari rapide a economiei si fara a putea limita dezechilibrele crescande, au fost introduse planuri de stabilizare ce includeau acutizarea politicii monetare si fiscale, o politica a veniturilor bazata pe impozitare, o noua depreciere si introducerea unui sistem valutar pe doua niveluri. Din pacate, inflatia nu a putut fi stopata.

Nu ar fi lipsit de interes si de realism un proiect care sa adune ceea ce s-ar putea numi "paradoxurile tranzitiei". Pentru ca, cu precadere in ultimul timp, astfel de situatii se impun atentiei publice, situatii ce evidentiaza discrepanta dintre ce se vrea, ceea ce dobandeste chiar forma reglementarilor juridice, si ceea ce se constata din viata cotidiana.

De la economie la politica sau in viata colectivitatilor si a persoanelor se constata anomalii. Reactia tot mai generalizata este exprimata prin faptul ca realitatea isi urmeaza propriile sale mecanisme de configurare, neluand in calcul deloc proiectul tranzitiei, pe care anumiti cercetatori il considera "fictiune economica".

Ca majoritatea domeniilor afectate, nici contabilitatea din Romania nu a putut evita iminenta schimbarii sub incidenta inflatiei si a cadrului macroeconomic nou creat.

Pentru o mai buna evolutie a situatiei economiei de tranzitie din Romania, in special a contabilizarii tranzactiilor patrimoniale ale entitatilor economice, se vor urmari mai multi factori de risc: schimbarile in standardele de baza, cresterea utilizarii IAS la nivel global, nivelul inegal de cunostinte contabili-auditori, aplicarea locala a standardelor globale, aplicari si interpretari diverse si incorecte, comunicarea informatiilor.

Anul 2000 marcheaza un inceput in contabilitatea romaneasca, care paseste intr-o noua etapa a reformei prin asimilarea spiritului international. Aparitia "Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate" produce transformari semnificative in mediul contabil actual romanesc, care se confrunta cu necesitatea insusirii si intelegerii unor concepte noi. 

In aceste conditii, pentru aceleasi evenimente si tranzactii descoperim alte valente.

Momentan, se incearca implementarea standardelor internationale de contabilitate, iar cel mai controversat aspect este cel legat de evaluare. Nu se poate sa nu ne intrebam in ce masura noile reglementari vor avea efectul scontat atata timp cat mediul economic si social din tara nostra este mult diferit de cel existent in tarile care au pus bazele internationalizarii in contabilitate.

Din punct de vedere contabil, evaluarea se defineste ca procedeul metodic al contabilitatii, prin care elementele patrimoniale, procesele economice, rezultatul activitatii se masoara in bani, pentru a putea fi reflectate in conturile contabile.

Conform Cadrului General IASB, evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.

In esenta, evaluarea contabila consta in asocierea unui sistem de costuri, preturi, tarife si valori la elementele patrimoniale exprimate cantitativ. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare, proces subiectiv si in acelasi timp dificil in conditiile in care in contabilitatea romaneasca s-a operat numai cu costul istoric.

Aplicarea noilor reglementari ridica o serie de dificultati societatilor aflate sub incidenta Ordinului Ministrului Finantelor nr. 94/20.02.2001, majoritatea fiind legate de evaluare, ale carei concepte nu sunt deocamdata pe deplin intelese de profesionistii contabili.

Plecand de la acest considerent, se vine in intampinarea societatilor vizate cu privire la urmatoarele probleme:

Este sau nu costul istoric o baza de evaluare desueta in conditiile in care economia romaneasca se confrunta cu un puternic fenomen inflationist?;

Bazele de evaluare cele mai adecvate realitatii din economia Romaniei si, implicit, masura in care acestea satisfac necesitatile informationale ale utilizatorilor;

Posibilitatile de a neutraliza subiectivismul in stabilirea valorii si determinarea costurilor.

In acest sens, se fac urmatoarele propuneri de proiect: folosirea IAS ca nivel minim pentru cresterea standardelor nationale de contabilitate, intarirea profesiei contabile.

Comparand normele internationale elaborate de IASB cu normele noastre nationale, ajungem la concluzia ca, in Romania, calitatea, consecventa si indeplinirea la timp a prezentarii situatiilor financiare constituie deocamdata  doar o provocare; in sprijinul competentei raportarilor IAS ar trebui sa existe incredere si respect, dar, din pacate, sunt inca prezente urme de neincredere si indiferenta.

Tot ca o consecinta la armonizarea contabilitatii de inflatie din Romania cu normele IASB, au loc sensibile modificari privind notele la situatiile financiare de raportat. Acestea sunt: faptul ca situatiile financiare din perioada anterioara sunt retratate utilizand indicele general al preturilor si, in consecinta, sunt exprimate in unitatea de masura de la data balantei; metoda utilizata pentru retratare; identificarea indicelui general al preturilor fata de data balantei pentru perioada curenta si cea anterioara.

Cel mai mare avantaj care deriva din armonizarea cu IASB este comparabilitatea informatiei financiare internationale. Aceasta comparabilitate elimina neconcordantele curente referitoare la credibilitatea situatiilor financiare straine si indeparteaza una dintre cele mai mari piedici pentru fluxul investitiilor internationale.

Al doilea avantaj al armonizarii este timpul si banii economisiti care sunt cheltuiti curent pentru consolidarea informatiilor financiare divergente cand mai mult de un set de raportari trebuie sa se supuna diferitelor legi si practici nationale.

A treia realizare a armonizarii este tendinta utilizarii din ce in ce mai extinse a standardelor contabile la nivel mondial.

Aplicabilitatea Standardelor Contabile Internationale

Standardele contabile internationale sunt aplicate fie ca rezultat al unui acord politic sau international, fie voluntar. Aplicarea normelor din directivele emise de CEE se incadreaza in prima categorie, restul standardelor internationale facand parte din cea de-a doua categorie.

Este important de mentionat ca nationalul primeaza internationalului in ceea ce priveste utilizarea normelor contabile. Aplicabilitatea standardelor nationale si internationale depinde foarte mult de dimensiunea si gradul de internationalizare ale intreprinderilor in cauza. Daca se analizeaza companiile nationale mici si medii, acestea nu trebuie sa accepte in mod obligatoriu niste norme contabile internationale complicate. Daca este insa vorba de companii multinationale de dimensiuni mari, acestea sunt principalele adepte ale internationalizarii contabilizarii.

Cu toate ca aceasta armonizare a incercat o apropiere a sistemelor de contabilitate, analiza conturilor firmelor de nationalitate diferita este dificila din cauza practicilor variate nationale.

Existenta unui cadru teoretic al contabilitatii romanesti, prezentat in mod explicit, ar putea avea urmatoarele consecinte: asigurarea coerentei normelor contabile nationale, internationalizarea mai accentuata a limbajului contabil autohton, garantarea credibilitatii organismelor de normalizare contabila si, nu in ultimul rand, generarea unui progres stiintific in doctrina contabila romaneasca.

Consideram ca sistemul actual de norme contabile romanesti este compatibil cu dreptul contabil al Uniunii Europene prin integrarea unor prevederi, in special din Directiva a IV-a europeana, privind conturile anuale ale societatilor de capitaluri in dreptul contabil romanesc. In plan doctrinar, asistam la formarea unei literaturi contabile romanesti, care incearca sa difuzeze o noua viziune gestionara asupra contabilitatii de intreprindere.

Experienta Romaniei este un exemplu graitor pentru importanta reformelor structurale, a reducerii distorsiunilor structurale ale economiei in vederea stabilizarii macroeconomice durabile. In acelasi timp, este o dovada pentru aspectele negative implicate de aceste reforme. Acolo unde politica este inconsistenta, privatizarea este lenta si investitiile straine directe sunt nesemnificative, o incordare structurala puternica persista. Daca nu se creeaza si nu se mentine o politica consecventa, atunci sentimentul de nesiguranta generala este putin probabil sa se atenueze.

Este de subliniat ca impactul fiscal asupra activitatii firmelor se intensifica progresiv. Datorita faptului ca aproape fiecare tranzactie genereaza impozite, se va tine cont de regulile fiscale si de evolutia lor in timp si spatiu, dar armonizandu-se cu sistemul contabil.

Pentru a avea o reforma fiscala reusita, a fost necesar sa se renunte la legislatia instabila, interpretabila si ambigua. Cu cat regulile si normele fiscale sunt mai stabile, cu atat se repercuteaza pozitiv asupra dezvoltarii afacerilor, rentabilizarii lor, cresterii profitului sau a capacitatii de autofinantare.

Fundamentala este corelarea regulii fiscale cu cea contabila pentru prezentarea conturilor anuale. Daca cele doua reguli intra in contradictie, trebuie sa se ajunga la o conciliere intre contabilitate (ca interes al societatii) si fiscalitate (ca interes al statului).

Se stie ca unul din princiipile fundamentale ale contabilitatii este cel al permanentei metodelor. Dar, in acelasi timp, nu se neglijeaza faptul ca normele contabile admit alternative privind inregistrarea si evaluarea elementelor patrimoniale, ceea ce conduce la rezultate diferite. Cand se alege o metoda contabila care va fi mentinuta in timp de catre societate, aceasta va avea in vedere o informatie reala, credibila, corecta.

Din nefericire, la noi in tara inca e persistenta o fiscalitate excesiva ce propaga in comportamentul societatilor comerciale alegerea acelor metode contabile care nu vor reflecta o imagine fidela a situatiei patrimoniale, ci care este doar adaptata la regulile fiscale. Se fac eforturi pentru adaptarea permanenta a sistemului contabil la normele internationale si, astfel, legislatia fiscala sufera si ea modificari permanente pentru a nu se crea discrepante intre contabilitate si fiscalitate. Bineinteles, asa cum am precizat si anterior, prin prisma faptului ca economia noastra este una inflationista, si politica fiscala se va construi tot intr-un perimetru inflationist.

In primul rand, daca analizam impunerea rezultatului exercitiului, conform normelor intrenationale, se vor aplica prevederile IAS 12, care fac distinctia intre rezultatul contabil si cel fiscal cu ajutorul diferentelor temporare si permanente. Si cadrul legislativ care reglementeaza impozitarea profitului in Romania tine cont de cele doua notiuni diferite, profit fiscal si profit contabil. Rezultatul contabil va fi ajustat cu deductibilitati si nedeductibilitati fiscale, generand astfel rezultatul fiscal.

Putem mentiona, de asemenea, ca o speranta a adoptarii unui limbaj contabil inteligibil la nivel international se concretizeaza in firmele cu performante economico-financiare ridicate. Dar sa nu ne facem iluzii, pentru ca acest program de dezvoltare are limitele lui. El nu poate devansa dezvoltarea economica si sociala. Cea mai mare parte din sistemul economiei romanesti nu permite multe din practicile promovabile prin normele contabile internationale. Internationalizarea contabilitatii din Romania este, din acest motiv, un proces foarte lung, care necesita o pregatire prealabila a mediului nostru contabil.

Bibliografie

1. NEAG, R., Reforma contabilitatii romanesti, Bucuresti, Editura Economica, 2000
2. RISTEA, M., Optiuni si metode contabile de intreprindere, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2001
3. RISTEA, M., Metode si politici contabile de intreprindere, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2000
4. FELEAGA, N., MALCIU, L., Politici si optiuni contabile, Editura Economica, 2002
5. CHOI, F., International Accounting, U.S., England Cliffs Prentice-Hall, 1984