Structura situatiilor financiare anuale

Structura situatiilor financiare anuale

IAS 5 (Information to be Disclosed in Financial Statments) adoptat in 1976, (devenit efectiv pe 01.01.1977) si revizuit in anul 1994, stipuleaza ca situatiile financiare includ bilantul, contul de profit si pierdere, anexa si alte documente si situatii explicative care sunt identificabile ca parte a situatiilor financiare, precum si situatia modificarilor in pozitia financiara (tabloul fluxurilor de trezorerie). Un nou document obligatoriu este tabloul variatiei capitalurilor proprii (Statement of non-owner mouvements in equity). Acest document ar trebui sa prezinte toate modificarile aparute in structura capitalurilor proprii, altele decat cele care privesc aporturile la capital, reducerile sau distribuirile de beneficii.

Este important de remarcat faptul ca revizuirea IAS 1 a condus la elaborarea unei noi norme contabile, devenita efectiva incepand cu iulie 1998, norma ce inlocuieste trei norme existente, si anume:

IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare (Presentation of financil statments);

IAS 5 Informatiile ce trebuie prezentate in situatiile financiare (Information to be Disclosed in Financial Statments), si

IAS 13 Prezentarea activelor curente si datoriilor curente (Presentation of Current Assets and Current Liabilities).

Conform noului IAS 1, un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente: bilantul, contul de profit si pierdere, o situatie ce prezinta toate modificarile in structurile de capital, situatia fluxurilor de trezorerie, metodele contabile si anexa. Noua norma in vigoare mentioneaza o structura minimala si un continut minim pentru situatiile financiare, include anumite elemente ce trebuie specificate in situatiile financiare sau in anexa si prezinta formaturi recomandate pentru situatiile financiare, pe care intreprinderile le pot utiliza, in functie si de conditiile lor specifice.

Bilantul

Norma prevede posibilitatea intreprinderii de a prezenta sau nu, in functie de natura operatiilor sale, clasificarea activelor in curente si necurente si a datoriilor in curente si necurente. De asemenea, se prevad si situatiile in care aceasta distinctie este facuta, caz in care norma prevede definitii clare ale activelor si pasivelor curente (vom reveni asupra acestor definitii pe parcursul prezentului capitol).

Indiferent de metoda aleasa pentru descrierea elementelor in bilant, o intreprindere trebuie sa prezinte, pentru fiecare activ si pasiv, sumele ce vor fi obtinute sau achitate inainte sau dupa douasprezece luni de la data intocmirii bilantului. Prezentarea informatiilor referitoare la data maturitatii activelor si datoriilor este utila in descrierea lichiditatii si solvabilitatii unei intreprinderi. In ceea ce priveste instrumentele financiare, IAS 32 Instrumentele financiare (Financial Instruments) cere ca data maturitatii Ier sa fie prezentata atat pentru activele financiare, cat si pentru pasivele financiare.

Informatiile ce trebuie prezentate drept capitole importante sunt: activele corporale, activele necorporale, activele financiare (excluzand sumele din: investitiile rezultate utilizand metoda punerii in echivalenta, creante clienti si alte creante, numerar si echivalent de numerar), investitiile rezultate din metoda punerii in echivalenta, stocuri, creante clienti si alte creante, numerar si echivalent de numerar, furnizori si alte datorii, impozite datorate si de recuperat asa cum sunt ele cerute de IAS 12, provizioane, datorii necurente privind dobanda, interese minoritare, capital emis si rezerve. Fata de aceste cerinte, norma prevede posibilitatea prezentarii unor capitole sau subcapitole a caror existenta poate conduce la prezentarea fidela a pozitiei financiare a intreprinderii.

De asemenea, se cere ca anumite informatii sa fie prezentate fie in structura bilantului, fie in anexa. Aceasta presupune o subclasificare a fiecarui element din bilant in functie de necesitatile intreprinderii, subclasificare ce va asigura o mai buna intelegere a elementelor bilantiere apartinand intreprinderii. Aceste informatii, indiferent daca sunt prezentate in bilant sau in anexa, depind de cerintele stipulate in normele contabile internationale si de marimea, natura si functiile sumelor despre care este vorba.

Contul de profit si pierdere

Informatiile ce trebuie prezentate in acest document se refera la urmatoarele valori: venituri; rezultatele activitatii curente; costurile financiare; cota-parte in rezultatul intreprinderilor asociate si intreprinderilor de tip joint-venture pentru care s-a utilizat metoda punerii in echivalenta; cheltuiala cu impozitul pe profit; profitul sau pierderea din activitatea curenta; elementele extraordinare; interesele minoritare si profitul net sau pierderea neta a perioadei. Alte elemente suplimen­tare trebuie prezentate in cazul in care prezenta lor este solicitata de alte norme contabile internationale sau de obtinerea imaginii fidele a performantelor financiare ale intreprinderii. Norma solicita prezentarea unei analize a cheltuielilor in structura contului de rezultate, sau in anexa, utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe functiile intreprinderii. Metoda clasificarii cheltuielilor in functie de natura lor este simpla si ar trebui aplicata de intreprinderile mici deoarece, in cazul lor, nu este necesara o realocare pe functiile intreprinderii Analiza cheltuielilor, tinand cont de functiile lor sau metoda costului vanzarilor (cost of sales method), clasifica cheltuielile in raport de functiile lor ca parte a costului vanzarii, a activitatii de distributie si a activitatii administrative. Aceasta ultima metoda pune la dispozitia utilizatorilor informatii mult mai relevante decat clasificarea in functie de natura cheltuielilor, dar norma mentioneaza faptul ca atribuirea costurilor pe functii poate fi arbitrara si include o serie de judecati de valoare mai complexe. intreprinderile ce utilizeaza clasificarea cheltuielilor in raport de functiile lor ar trebui sa prezinte informatii suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile legate de amortizare si cheltuielile legate de personal.

Norma prevede si necesitatea prezentarii in structura contului de rezultate sau in anexa a sumei reprezentand dividendele pe actiune, declarate sau propuse, pentru perioada la care se refera contul de rezultate.

Modificarile in structurile de capital

intreprinderile trebuie sa prezinte, ca o componenta separata a situatiilor lor financiare, un document ce prezinta:

profitul net sau pierderea neta a perioadei;

fiecare element de cheltuieli sau venituri, pierderi sau castiguri, asa cum este cerut in alte norme contabile internationale, recunoscut direct in capital, si totalul acestor elemente;

efectul cumulat al modificarilor in metodele contabile si al corectarii erorilor fundamentale ce sunt abordate in tratamentul de referinta al normei IAS 8.

Pe langa aceste informatii, intreprinderile trebuie sa prezinte, fie in aceasta situatie, fie in anexa, informatii referitoare la: tranzactiile legate de capital efectuate de proprietari si distribuirile catre proprietari; situatia profitului cumulat sau a pierderii cumulate la inceputul perioadei si la data situatiei financiare si modificarile perioadei; o reconciliere intre valoarea fiecarei clase de capital, prime de capital si fiecare rezerva, la inceputul perioadei si la sfarsitul perioadei, prezentand separat fiecare miscare.

Anexa la situatiile financiare

Anexa, conform IAS 1 trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:

prezentarea informatiilor cu privire la pregatirea situatiilor financiare si a metodelor contabile selectate si utilizate pentru tranzactiile sau evenimentele semnificative;

prezentarea informatiilor cerute de normele contabile internationale ce nu sunt prezentate in alte situatii financiare;

punerea la dispozitie a unor informatii suplimentare, ce nu sunt prezentate in structura situatiilor financiare, dar care sunt necesare pentru obtinerea unei imagini fidele.

Anexa prezinta informatiile intr-o anumita ordine, pentru a asigura compararea acestora cu informatiile furnizate de catre alte intreprinderi. Ordinea ar putea fi: prezentarea concordantei cu normele contabile internationale, prezentarea bazelor de masurare si a metodelor contabile aplicate, informatii suplimentare despre fiecare element prezentat in situatiile financiare in ordinea aparitiei lor, alte prezentari, incluzand contingente si alte angajamente financiare.

In cadrul anexei informatiile referitoare la metodele contabile ar trebui sa descrie urmatoarele:

metodele de masurare utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare;

si

fiecare metoda contabila care este necesara pentru o mai buna intelegere
a situatiilor financiare.

Metodele contabile ce ar putea fi prezentate de intreprindere se refera la: recunoasterea veniturilor; principiile consolidarii, inclusiv filialele si intreprin­derile asociate; regruparile de intreprinderi; recunoasterea si amortizarea activelor corporale si necorporale; capitalizarea costurilor legate de imprumuturi sau alte cheltuieli; contracte de constructii; investitii; instrumente financiare; contracte de locatie; costurile activitatilor de cercetare si dezvoltare; stocurile; taxe, inclusiv taxele amanate; provizioane; beneficiile salariale; transpunerea situatiilor finan­ciare folosind o moneda straina si operatiunile de hedging; definirea afacerii si segmentele geografice; definirea numerarului si a echivalentului de numerar; contabilitatea de inflatie; si subventiile guvernamentale.

Norma prevede si alte informatii ce trebuie prezentate daca acestea nu au mai fost expuse: domiciliul si forma legala a intreprinderii, tara in care a fost inregistrata si adresa sediului declarat; descrierea naturii operatiilor unei intreprinderi si a activitatilor sale principale; numele societatii mama; numarul final al salariatilor la sfarsitul perioadei sau numarul mediu al acestora.