Utilizarea informatiilor in analiza financiara

Utilizarea informatiilor in analiza financiara.

Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilizarea informatiei oferita de situatiile financiare pentru utilizatori.

Cele patru caracteristici calitative sunt:

inteligibilitatea - informatia trebuie sa fie usor inteleasa de utilizatorii care dispun de

cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si care au dorinta de a studia informatiile prezentate.

relevanta - informatiile relevante influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor,

ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentle trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare. Relevanta este afectata de natura sa si de pragul de semnificatie.

In cele mai multe cazuri, natura este ea insasi suficienta pentru a determina relevanta sa , dar nu putine sunt cazurile cand natura trebuia asociata cu materialitatea sa.

Materialitatea vizeaza pragul de semnificatie al informatiei pentru a determina relevanta lor daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

In consecinta materialitatea depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejuraile specifice ale omisiunii sau gresitei lor declarari.

Astfel, materialitatea ofera mai degraba un prag sau o limita decat sa reprezinte o caracteristica primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila.

credibilitatea - informatia credibila nu contine erori semnificative, nu este

partinitoare.

Elementele definitorii ale credibilitatii:

Reprezentarea fidela ; informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care acestea fie si-au propus sa le reprezinte , fie se asteapta in mod rezonabil sa le reprezinte;

Prevalenta economicului asupra juridicului; pentru ca informatia sa reprezinte in mod credibil evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica, si nu doar cu forma lor juridica;

Fondul operatiilor sau evenimentelor nu este intotdeauna in concordanta cu ceea ce transpune din forma lor juridica, legala sau conventionala.

Neutralitatea; pentru a fi credibila informatia cuprinsa in situatiile financiare, trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente;

Prudenta; presupune includerea unui grad de precautie in exercitarea rationamentelor pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate.

Nu sunt permise constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a pasivelor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi corecte si de aceea nu ar mai avea calitatea de credibilitate.

Integralitatea; presupune ca informatia sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii.

O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si astfel sa devina defectuoasa din punct de vedere al relevantei.

comparabilitatea - informatia trebuie sa fie prezentata intr-o maniera consecventa de-a

lungul timpului si intre intreprinderi pentru a permite utilizatorilor efectuarea de comparatii semnificative.

Pentru a da curs acestei cerinte este necesara permanenta metodelor contabile de evaluare, clasificare si prezentare a elementelor descrise in situatiile financiare.

Daca acestea sau schimbat, utilizatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a identifica diferentele dintre metodele contabile utilizate.

Nevoia de comparabilitate, nu trebuie identificata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa devina un impediment in introducerea de standarde de contabilitate imbunatatite.

Nu este indicat pentru o intreprindere sa lase metodele sale contabile neschimbate atunci cand exista alternative mai relevante si credibile.

Oportunitatea vizeaza raportarea in timp a informatiei pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile economice. Orice intarziere exagerata in raportarea informatiei conduce la pierderea relevantei acesteia.

Echilibrul intre beneficiu-cost, beneficiile de pe urma informatiei trebuie sa depaseasca costul furnizarii acesteia.

Este o formulare generala avand in vedere ca evaluarea beneficiilor si costurilor reprezinta un proces de rationament profesional, deoarece costurile pot sa nu fie suportate in mod direct sau neaparat de acei utilizatori, care se bucura direct si de beneficii, dupa cum de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat cei pentru care informatia eate pregatita.

Exemplu, oferirea de informatii suplimentate creditorilor pot reduce costurile de finantare a intreprinderii.

Echilibru intre caracteristicile calitative este o problema de rationament profesional care apartine celor care produc sau utilizeaza informatiile din situatiile financiare.,

Limitarile referitoare la furnizarea de informatii relevante si credibile sunt:

oportunitatea: o intarziere exagerata in raportare poate duce la o pierdere a relevantei

dar poate creste credibilitatea.

raportul cost beneficiu: beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca

costul furnizarii acesteia.

echilibrarea caracteristicilor calitative- scopul il constituie realizarea unui echilibru

intre caracteristicile calitative, pentru a se indeplini obiectivul situatiilor financiare.

imaginea fidela- aplicarea caracteristicilor calitative principale.

Sistemul informational economic este organizat in conformitate cu legislatia in vigoare, tinand seama de functiunile intreprinderii, atributele si mecanismele manageriale.

Conducerea oricarei unitati, indiferent de forma de proprietate, implica anliza economica drept componenta de baza cu ajutorul careia se evalueaza functiunea in sistemul ecnomic.

Functiunile intreprinderii ( cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila si de personal) si atributele manageriale ( prognoza-programare, organizare, comanda, coordonare si control) presupun un control bine organizat si structurat.

In cadrul sistemului informational al agentilor economici analiza ocupa locul central interpunandu-se intre functiunile intreprinderii si atributele manageriale.

Parte componenta a sistemului informational in general si a sistemului informational economic in special ,analiza prin obiectivele sale isi pune amprenta pe modul de organizare a sistemului informational, luandu-se in considerare modul de organizare a activitatii fiecarui agent economic, functiunile intreprinderii si atributele manageriale.

In fond analiza ca parte integranta a sistemului informational economic, se interpune intre functiunile intreprinderii si atributele manageriale.

Realizarea atributelor manageriale presupune informatii cu privire la evolutia in viitor a activitatii unitatii economice, la modul de organizare a activitatii acesteia si modul de organizare a activitatii acesteia si la desfasurarea fluxului tehnologic, la comenzile pietei pentru anumite produse , la consumurile de resurse materiale , financiare si umane ce determina costurile de productie si prin intermediul lor rezultatele financiare etc.

Prin urmare, realizarea fiecarei functiuni a intreprinderii presupune exercitarea tuturor atributelor manageriale, fiecare din aceste atribute impunand un subsistem informational si un anumit tip de analiza economica.

In procesul de conducere ,analiza economica financiara indeplineste urmatoarele functii:

informationala;

de evaluare economica;

de fundamentare a deciziilor;

de realizare a cerintelor, de gestionare a resurselor de productie;

de stabilire a legaturilor cu mediul exterior (clienti, creditori, furnizori, bursa de valori, bugetul de stat etc.)