Veniturile si cheltuielile consiliului local al comunei Ighiu

Veniturile si cheltuielile consiliului local al comunei Ighiu

INTRODUCERE

Titlul acestei lucrari de fata este ,, Veniturile si cheltuielile consiliului local al comunei Ighiu''

La inceputul lucrarii am efectuat o prezentare monografica a comunei, am realizat un scurt istoric al comunei, a amplasarii comunei in judetul Alba, a reliefului si a resurselor de care dispune comuna. Tot in acest capitol am analizat si un studio demografic in care am prezentat structura populatiei pe grupe de varsta, religie, activitati, etc.

Comuna Ighiu este cea mai mare unitate - teritoriala rurala din judet din punct de vedere demografic, fiind in acelasi timp printre primele comune cele mai dezvoltate din cele 67 ale Judetului Alba, fapt ce se observa si din analiza volumului veniturilor si cheltuielilor.

Lucrarea este structurata astfel incat sa cuprinda aspectele necesare referitoare la veniturile si cheltuielile comunei. Structura se regaseste astfel:

I Capitolul I - Prezentarea monografica a Comunei Ighiu

II Capitolul II - Categorii de venituri ale consiliului local al comunei Ighiu

III Capitolul III - Categorii de cheltuieli ale consiliului local al comunei Ighiu

IV Capitolul IV - Analiza economico - financiara a executiei indicatorilor din bugetul local al comunei Ighiu.

Scopul alegerii acestei teme de licenta a fost de a realiza o promovare a Comunei Ighiu prin descrierea resurselor de care dispune si de a oferii o viziune asupra veniturilor si cheltuielilor.

Capitolul 1 PREZENTAREA MONOGRAFICA A COMUNEI IGHIU

1.1 Scurt istoric al Comunei Ighiu

Locul in care se gaseste astazi comuna Ighiu este un loc cu iz de batrana vechime, locuri cu asezari preistorice. In vatra de astazi a comunei, in unele locuri in care s-au sapat fundamente de case s-au gasit oase calcinate si unele obiecte vechi din epoca preistorica.

Din documentele scrise ale vremii si din descoperirile arheologice (topoare si bratari de bronz, aflate in prezent in muzeul judetean Alba, in vitrinele comunei primitive) din satul Ighiel, sat aparținand comunei Ighiu, se stabileste existenta omului pe aceste locuri din epoca bronzului.

Izvoarele care stau la baza studierii istoricului popularii sunt de doua feluri: arheologice si documentare. Astfel de izvoare pomenesc de agatarsii stabiliti in preajma Muntilor Apuseni inca din secolul al XVI-lea i. Hr. care se ocupau cu cultivarea vitei de vie. Herodot aminteste de comertul dintre podgorenii getodaci si negustorii greci. Izvoarele arheologice se refera la urmele romane descoperite in arealul comunei Ighiu. In arealul satului Ighiu au fost identificate urmele unei asezari romane (villa rustica), ale unui castru roman de pamant si ale unei necropole romane, datand din sec. II - III d. Hr. in care s-au gasit tigle, caramizi, capiteluri, trepied de bronz, ceramica.[1]

Izvoarele documentare atesta continuitatea populatiei bastinase si in perioada evului mediu. Exista o serie de urme ale asezarii datate din sec. al XII-lea cand la poalele Muntilor Apuseni se stabilesc primele valuri de colonisti secui si sasi. Diploma regelui Andrei al II-lea din 1206 confirma posesiunile si privilegiile acordate de inaintasii lui primilor veniti in aceste locuri, scotandu-i de sub jurisdictia voievozilor. Bastinasii se ocupau cu cresterea animalelor, erau muncitori in vestitele cariere de piatra din "Baia" de unde s-a adus piara si pentru constructia cetatii Apulum.

Prima mentiune istorica in care sunt pomeniti romanii este un document de pe vremea lui Ladislau al III-lea, prin care se ingaduie asezarea a 60 de gospodarii de romani cu unele privilegii pe mosiile capitalului catolic de la Alba - Iulia.

In documentele veacului al XIII-lea, satul Ighiu este pomenit sub numele de

CRAPUNDORF, deformat din GRABENDORF ( graben = sant, groapa; dorf = sant ), adica satul din groapa sau satul gropilor. Cei dintai colonisti "primii hopites regni" se aseaza in Ighiu cu mult mai tarziu dupa venirea ungurilor, din aceasta cauza satul avand nume maghiar si german.[2]

Incepand din 1293 se semnaleaza prezenta romanilor care treptat cresc sub raport numeric, devenind populatie majoritara.[3]

In prezent comuna Ighiu este cea mai mare unitatea administrativ-teritoriala rurala din județ din punct de vedere demografic, fiind in același timp și printre primele 10 comune cele mai dezvoltate din cele 67 de comune la nivelul județului Alba Sistemul de așezari al comunei Ighiu este format din 5 sate: reședința de comuna omonima și satele: Bucerdea Vinoasa, Ighiel, Șard și Țelna.

1.2 Cadrul geografic si relieful

Comuna Ighiu este situata in partea centrala a județului Alba,pe malul de vest al raului Mureș. Comuna Ighiu face parte din sistemul periurban al reședinței de județ (municipiul Alba Iulia), fiind considerata comuna limitrofa. Aceasta se invecineaza cu comunele: Intregalde in partea de nord-vest, Cricau in nord-est, Meteș in est și Galda de Jos in est, iar cu municipiul Alba Iulia in partea de sud-est. In context macroteritorial, comuna Ighiu este situata in partea vestica a Regiunii Centru și in partea central-vestica a Romaniei.

Figura 1.1 Planul de Amenajare a Teritoriului Administrativ al comunei Ighiu.

Din punct de vedere geografic,comuna Ighiu este situata la poalele Munților Trascau (subunitate a Munților Apuseni), cuprinzand treptat spre sud și sud-est regiunea deluroasa și parti insemnate din lunca Ampoiului si vechiul culoar al Muresului,altitudinea absoluta variind de la 250 m in sud-est la peste 1200 m in nordvest. 40% din suprafata comunei prezinta altitudine de 250-400 m, suprafata care se suprapune peste regiunea de lunca si terase situata in sud-est, 400-800 m - dealurile de la nordvest. Suprafața comunei este de 12849 ha , ocupand o pondere de 2,05% din suprafața județului Alba.

Comuna Ighiu se invecineaza la:

N cu teritoriul administrativ ale comunei Intregalde;

E cu teritoriul administrativ ale comunei Cricau;

V cu teritoriul administrativ ale comunei Meteș;

S- E cu teritoriul administrativ ale comunei Galda de Jos;

S cu teritoriul administrativ ale orașului Alba Iulia.

a) Distanța dintre comuna Ighiu și reședința județului Alba (municipiul Alba Iulia): 12 km

Distanța dintre comuna Ighiu și orașe din județul Alba aflate la o distanța mai mica de 50 km (in afara de municipiul Alba Iulia):

o Comuna Ighiu - Orașul Teiuș: 16 km

o Comuna Ighiu - Municipiul Sebeș: 27 km

o Comuna Ighiu - Municipiul Aiud: 30 km

o Comuna Ighiu - Orașul Zlatna: 30 km

o Comuna Ighiu - Orașul Blaj: 38 km

o Comuna Ighiu - Orașul Cugir: 48 km

o Comuna Ighiu - Orașul Ocna Mureș: 49 km

Distanța dintre comuna Ighiu și primele 3 cele mai apropiate reședințele de județ (fiind considerate și orașe de importanța regionala sau in unele cazuri naționala):

o Comuna Ighiu - Municipiul Deva (jud. Hunedoara): 79 km

o Comuna Ighiu - Municipiul Sibiu (jud. Sibiu): 81 km

o Comuna Ighiu - Municipiul Cluj Napoca (jud. Cluj): 95 km

Distanța dintre comuna Ighiu și București (capitala Romaniei): 364 km

b) Distanța fața de cele mai apropiate doua cai rutiere de transport de importanța europeana

Comuna Ighiu - acces E81 (DN1): mai puțin de 15 km (atat la ieșire prin Alba Iulia cat și spre Teiuș). Menționam faptul ca E81 (DN1) asigura legatura Romaniei cu țarile membre ale Uniunii Europene prin Ucraina, frontiera ucraineano-romana Nevetlenfolu - Halmeu (Satu Mare - Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Ramnicu Valcea - București - Constanța). Permite de asemenea, prin drumul european E60, o buna conexiune cu Ungaria și țarile din centrul și vestul Europei.

Comuna Ighiu - acces E68 (DN7 și DN1): mai puțin de 25 km (prin Vințu de Jos). E68 (DN7 și DN1) leaga Romania de țarile membre ale Uniunii Europene prin Ungaria, prin frontiera ungaro-romana Nagylak - Nadlac (Arad - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Brașov).

c) Distanța fața de magistralele feroviare de importanța naționala

Comuna Ighiu - acces prin Vințu de Jos la magistrala 200 (București - Brașov - Fagaraș - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria - Arad - Curtici): 25 km .

Comuna Ighiu - acces prin Teiuș la magistrala 300 (București - Brașov - Sighișoara - Mediaș - Blaj - Teiuș - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului): 16 km

Din punct de vedere al reliefului, Comuna Ighiu are unul variat, incepand cu intinse lunci și continuand cu dealuri și apoi munți relativ inalți, altitudinile fiind cuprinse intre 231 m și 1287 m. Altitudinea medie la nivelul intregii comune este de 510 m. Aproape jumatate din suprafața comunei (40%) este definita de un relief cu altitudini pana in 400 m, fiind zona care se suprapune peste relieful de lunca și terase 9 situat in partea de sud-est a comunei. Aceasta zona, la care se adauga condițiile biopedoclimatice (inclusiv cele topoclimatice), ofera din punct de vedere geografic condiții prielnice locuirii dar și dezvoltarii, mai ales economic (condiții deosebite pentru practicarea agriculturii). Peste o treime din suprafața (35%) este reprezentat de relieful cu altitudini cuprinse intre 400 m și 800 m, zona care se suprapune peste dealurile de la nord-vest de zona de lunca (cuprinzand și cea mai mare parte a podgoriilor). Un sfert din suprafața comunei (25%) se suprapune peste relieful montan, fiind situat in partea de nord și nord-vest.

1.3 Resursele naturale ale Comunei Ighiu

1.3.1Clima,Flora si Fauna

Clima

Teritoriul comunei se incadreaza in tipul zonei de clima temperata continentala.

Ploi abundente si de lunga durata cad primavara si toamna, iar vara, dupa zilele calduroase, cad ploi de scurta durata.

Vanturile dominante sunt cele de vest, nord-vest si sud-vest. Datorita diferentelor de nivel si a celor de temperatura dintre zonele inalte si cele depresionare se formeaza frecvent vanturi cu caracter de föhn, care produc in general cresterea temperaturii aerului, inseninarea cerului si scaderea precipitatiilor.

Flora

Relieful determina o etajare a climatului care la randul sau influenteaza vegetatia. Fanetele sunt bogate in graminee (paiusul rosu, teposica), ragozuri, trifoi, etc. Care formeaza asociatii folosite de localnici la pasunatul vitelor.

In zonele joase ale luncii raului cu exces de umiditate se dezvolta o vegetatie hidrofila reprezentata prin speciile: rugina, floarea brosteasca, coada calului, rogozul, paiusul, iar in imediata apropiere a albiei intalnim stuful sau trestia, papura, pipirigul. Malurile raului sunt strajuite de arbori de esenta moale care formeaza adevarate culoare verzi de-a lungul acesteia: salcia, rachita, arinul, plopul. Vegetatia cultivata pe terenurile arabile este reprezentata prin urmatoarele culturi: graul de toamna, porumbul, orzul, orzoaica, ovazul, cartofii, sfecla de zahar si o mare varietate de legume: ceapa, usturoiul, spanacul, morcovul, fasolea, patrunjelul, rosiile, varza, ardeiul,vinetele, etc. Pe dealuri se cultiva vita de vie.

Fauna

Fauna instalata in zona este in stransa legatura si interdependenta cu zonele de vegetatie si clima, ea apartinand zonei de dealuri piemontane si lunca.

Se intalneste soarecele de camp, sobolanul negru, viezurele, vulpea, iepurele, iar inlocurile umede, pe malurile apelor se intalneste soarecele scurmator.

Dintre pasari amintim: cinteza, macaleandrul, gaita, porumbelul gulerat, cucul,

ciocanitoarea pestrita si rapitoare: sorecarul comun, uliul gainilor si uliul pasarilor. Dintre reptile mai larg raspandite amintim: sarpele de casa, soparla comuna si gusterul. Amfibienii sunt reprezentati prin broasca raioasa, broasca de balta, broasca verde. In cadrul luncilor raurilor afluente intalnim urmatoarele specii de animale : vidra, nurca,iepurele si pasari de balta.

Dintre specile de pesti se gasesc : crapul, stiuca, mreana si lipanul.[7]

1.3.2 Caracteristicile geologice ale suprafeței de teren

Solurile predominante sunt cernoziomul levigat si solurile aluviale de lunca, bogate in substante minerale si organice cu un continut mare de humus, favorabil culturilor de cereale si legume .

In zona dealurilor predomina solurile de podzolire secundara si solurile brune roscate de padure.

1.3.3 Caracterizarea resurselor hidrografice

Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Ighiu apartine aproape in intregime

bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume. Raul Ighiu este afluent de stanga al Ampoiului.

Lungimea raului Ighiu este de 19,5 km, iar lungimea afluentilor mai importanti ai acestuia de 13,5 km - Valea Telnei si 15,5 km Valea Bucerzii. Alimentarea se face din doua surse:superficiala (din precipitatii si zapezi) si subterana (din ape freatice).

In comuna Ighiu se deruleaza proiectul cu finanțare europeana "Inființare rețea de

alimentare cu apa in localitațile Bucerdea Vinoasa și Ighiu" ce va asigura apa potabila la un

numar de 2345 locuitori. Acest sistem se compune din surse de alimentare cu apa, din firul II

Oiejdea, un rezervor de 600 mc metallic suprateran, statie de clorinare, conducte de aductiune inlungime de 12,26 km, conducte de distributie in lungime de 14,40 km. Serviciul de distribuție va fi asigurat de S.C APA CTTA SA.

1.4 Populația Comunei Ighiu

Din punct de vedere demografic, comuna Ighiu este cea mai mare comuna din județul Alba, avand la recensamantul din 2011 o populație stabila totala de 6283 persoane, fiind urmata de comunele Sasciori (5757), Vințu de Jos (4801), Unirea (4796) și Jidvei (4617), la polul opus fiind comunele Ceru-Bacainți (269), Ponor (540), Ocoliș (616), Ohaba (757) și Rameț (574).

Populația stabila a comunei Ighiu reprezinta 4,36% din cea la nivelul mediului rural din județul Alba și 1,84% din cea totala a intregului județ.

Analizand datele definitive ale ultimelor 3 recensaminte, s-a observat ca pe o perioada de 2 decenii populația comunei Ighiu a scazut cu -1,84% (de la 6401 locuitori in 1992 la 6283 locuitori in 2011). Timp de un deceniu, intre recensamintele din 1992 și 2002, populația comunei comunei Ighiu a inregistrat o rata de descreștere de -2,32%. Ighiu a crescut cu +0,5% (cu 31 de 2011 fața de 2002 populația persoane). In ultimul deceniu, in 2011 fața de 2002 populația persoane).

Graficul 1.1 Evoluția populației stabile la nivelul Comunei Ighiu la ultimele 3 Recesaminte din 2011, 2002 și 1992

Conform datelor recensamantului din 2011, populația stabila a județului Alba a fost de 342.376 de persoane), ocupand locul 28 in ierarhia județelor. La nivel național, cu excepția municipiului București, primele 5 județe cu cea mai mare populație stabila sunt: Iași, Prahova, Cluj, Constanța și Timiș, la polul opus fiind județele: Covasna, Tulcea, Salaj, Mehedinți și Ialomița.

In funcție de distribuția populației stabile pe principalele localitați ale județului Alba, doua comune au o populație stabila mai mare fața de cea a celor mai mici orașe din județ (Baia de Arieș (3461 persoane) și Abrud (5072 persoane)), fiind vorba de Ighiu (6283 persoane) și Sasciori (5757 persoane).

Luand in considerare Baza de date a localitaților (BDL-urile) din evidența Institutului Național de Statistica, tot date oficiale arata ca in ultimii 20 ani populația stabila a comunei Ighiu a inregistrat o creștere continua, aceasta ajungand in anul 2012 la 6654 de persoane, fiind mai mare cu: 1,05% fața de anul anterior, 2,05% fața de acum 5 ani și cu 3,12% fața de acum 10 ani și 3,80% fața de acum doua decenii. Trebuie precizat faptul ca diferențele semnificative intre numarul populației conform statisticii curente și numarul populației inregistrat la recensamant sunt cauzate de faptul ca pentru perioada 2003-2011 populația a fost calculata prin metoda componentelor, folosind surse administrative pentru migrația externa. Aceste surse nu acopera intregul fenomen al migrației, mai ales in ce privește emigrația. Ca atare, exista o subevaluare severa a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populației Romaniei.

Structura populației pe sexe și grupe de varsta

Conform datelor definitive de la Recensamantul din 2011, nivelul Comunei Ighiu populația feminina deținea o pondere ușor mai mare fața de cea masculina, aceasta fiind in anul 2011 de 50,1% (3148 persoane), comparativ cu 49,9% (3135 persoane).

In ceea ce privește structura pe grupe majore de varsta, la recensamantul din 2011, la nivelul comunei Ighiu, cea mai mare pondere o ocupa populația adulta, cu varste cuprinse intre 15-64 de ani (67%, 4209 persoane), urmata de ce tanara cu varsta de pana la 14 ani (16,6%, 1041 persoane) și apoi de populația in etate cu varste de 65 de ani și peste (16,4%, 1033 persoane).

Graficul 1.2 Structura Populației dupa varsta si sex

Populația grupe majore de varsta la nivelul Comunei Ighiu la Recensamantul din 2011

Tabelul nr. 1.1

Analizand comparativ datele statistice ale ultimelor 3 recensaminte cu privire la numarul populației comunei Ighiu pe grupe majore de varsta s-a observat niște tendințe ingrijoratoare. Timp de doua decenii, populația tanara a comunei Ighiu a scazut cu peste o cincime (-20,4%), in timp ce populația in varsta a crescut cu peste 7%. (conform datelor recensamintelor din 2011 și 1992). Fața de acum un deceniu, populația tanara a comunei Ighiu a scazut cu peste o zecime (-11,8%), iar populația in etate a crescut cu 1%.

La nivel de sate, cel mai ingrijorator fenomen s-a observat in Țelna unde populația tanara a scazut cu peste o treime (-32,4%), iar cea in varsta a crescut cu aproape o treime (28,3%). Singurul sat in care rata de creștere a populației tinere a fost mai mare decat cea a populației in varsta a fost in Șard (6,9%, respectiv 3,1%). In ceea ce privește populația adulta (15-64 ani), la nivel de comuna, aceasta a inregistrat intre cele doua recensaminte o ușoara creștere de +1,9%, cea mai mare creștere inregistrandu-se in Șard (18,7%), iar cea mai mare descreștere in Bucerdea Vinoasa (-17,5%). Analizand evoluția populației totale la cele doua recensaminte, la nivelul comunei aceasta a crescut foarte puțin, cu doar 0,5%.

Graficul 1.3 Rata de crestere a populatiei

Analizand comparativ cele 3 piramide ale populației comunei Ighiu la ultimele 3 recensaminte este foarte vizibil procesul accelerat de scadere a populației tinere. Daca in 1992 numarul populației tinere inregistra valori mici pentru grupele de varsta 0-4 ani și 5-9 ani, in 2002 valorile numerice mici s-au extins și pentru grupele 15-19 ani, iar in 2011 și pentru grupele 20-24 ani și 25-29 ani. In 2011, populația cea mai numerica este cea cu varste cuprinse intre 30-44 ani.

Graficul 1.4 Piramida Populatiei 2011

Graficul 1.5 Piramida Populatiei 2002 Graficul 1.6 Piramida Populatiei 1992

Evoluția numerica a populației comunei Ighiu (intr-o continua creștere) și structura populației pe grupe de varsta (o scadere ușoara a ponderii populației tinere și o creștere ușoara a celei in varsta, dar totuși, cea din urma fiind mai mica decat prima) pune in evidența faptul ca procesul de imbatranire demografica va fi mult mai lent decat cel la nivelul județului Alba și al mediului rural din Romania in general. Din pacate, la nivelul județean, regional și național, datele statistice evidențiaza un accentuat proces de imbatranire demografica care se va acutiza dupa 2025, an ce va marca inceputul diminuarii ponderii grupei de varsta a populației adulte (15-64 ani). Intr-un interval de aproximativ 20 de ani, imbatranirea demografica va deveni una dintre problemele majore la nivelul județului Alba, regiunii din care acesta face parte (Regiunea Centru) și Romaniei, consecințele acesteia in plan economic și social fiind greu de contracarat. Conform prognozelor Institutului Național de Statistica , evoluția populației Romaniei proiectata pe grupe mari de varsta la orizontul anului 2025 va inregistra urmatoarele rate timp de doua decenii (fața de 2005): populația tanara (0-14 ani) va scadea cu 16,0%, populația adulta (15-64 ani) va scadea cu -0,1%, iar populația invarsta va crește cu +17,6%.

Procesul de imbatranire demografica afecteaza cu precadere mediul rural din Romania, prognozele demografice indicand o accentuare a acestui fenomen in urmatorii ani, județul Alba numarandu-se printre județele cu situația cea mai nefavorabila. In județul Alba, ca urmare a scaderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependența demografica s-a redus in ultimii 20 ani de la 53% la 42%, insa tendința se va inversa, valoarea indicatorului ajungand pana in anul 2025 la 45%, iar in 2050 la 78% datorita creșterii accentuate a ponderii populației varstnice.

Structura populației dupa etnie

Tabelul nr. 1.2

Potrivit datelor statistice definitive de la Recensamantul populației din 2011, populația comunei Ighiu este majoritara de etnie romana (93,0%, 5846 persoane), urmata de cea de etnie roma (2,6%, 165 persoane declarate) și maghiara (0,4%, 27 persoane), restul de 0,2% fiind de alta etnie sau nedeclarata.

Precizam faptul ca neoficial, populația de etnie roma din comuna Ighiu este de peste 1000 de persoane, majoritatea declarandu-se romani sau alta etnie. Statistic, la nivelul mediului rural din județul Alba, populația de etnie roma din comuna Ighiu reprezinta 2,42%, iar cea de etnie maghiara 0,37%. Din cele 67 de comune din județul Alba, comuna Ighiu ocupa locul al 12-lea 23 privind numarul de persoane de etnie roma.

Analizand comparativ datele statistice ale Recensamantului din 2011 cu cele ale recensamintelor din 2002 și 1992, s-a observat faptul ca la nivelul comunei Ighiu, populația de naționalitate romana a inregistrat o rata de descreștere de -5,3%, respectiv -8,3%, in schimb cea de etnie maghiara o rata de creștere de +12,5% (in 2011 fața de 1992). Menționam faptul ca in urma cu doua decenii la nivel de comuna nu a fost declarata nicio persoana de etnie roma.

La Recensamantul din 2011 au fost declarate de etnie roma un numar de 165 de persoane, cu aproape o treime mai puține fața de recensamantul din 2002 (-27%, 227 romi in 2002). Privind retrospectiv, s-a constat modificari semnificative și in ceea ce privește structura etnica la nivelul intregului judet.

Graficul 1.7 Structura populației dupa religie

Conform datelor definitive de la Recensamantul din 2011, la nivelul comunei Ighiu, populația de credința ortodoxa era majoritara (89,3%, 5610 persoane), urmata de cea penticostala (4,2%, 263 persoane), baptista (0,7%, 47 persoane), greco-catolica (0,5%), reformata (0,4%), iar cei mai puțini fiind adventiști de ziua a șaptea (0,1%).

In urma cu un deceniu (Recensamantul din 2002), la nivelul intregii comune, populația de credința ortodoxa era majoritara (90,9%, 5847 persoane), urmata de cea penticostala (5,2%, 334 persoane), greco-catolica (1,4%, 91 persoane), baptista (1,3%, 83 persoane), reformata (0,4%, 24 persoane), iar cei mai puțini fiind romano-catolicii (0,2%, 14 persoane). Un procent de 0,6% din populație a declarat fie alta religie, fie nu au dorit sa-și declare apartenența la vreo confesiune.ssss

La nivelul comunei Ighiu, din suprafața totala a acesteia, peste jumatate (53,6%) este ocupata de terenurile agricole (6637 ha). La nivel de comuna, in ultimii 5 ani (2007 - 2011) suprafețele de terenuri agricole in funcție de modul de utilizare au ramas aceeași. Cea mai mare pondere o ocupa pașunile (37%, 2562 ha), urmate de terenurile arabile (34,7%, 2389 ha), fanețe (26,2%, 1807 ha), vii și pepiniere viticole (1,8%, 122 ha) și livezi și pepiniere pomicole (0,1%, 7 ha).

Fața de acum 10 ani (2000 și pana in 2006) suprafața agricola s-a extins cu 250 ha, existand cateva diferențe in privința suprafețelor de teren in funcție de modul de utilizare. Astfel, suprafața ocupata de vii și pepiniere viticole a fost cu 38 ha mai mare (160 ha), iar suprafața acoperita cu pașuni a fost cu 264 ha mai mica, pentru restul categoriilor de terenuri diferențele fiind nesemnificative.

Graficul 1.8 Pondera suprafetei agricole

In 2011, la nivelul comunei Ighiu suprafața totala cu paduri și alte terenuri cu vegetație forestiera a fost de 4414 ha, dintre care aproape doua treimi este privata (65,8%, 2903 ha).

In ceea ce privește suprafețele cultivate și producția agricola vegetala a comunei Ighiu cele mai recente date statistice oficiale existente sunt din anul 2003. Analizand pe o perioada de 3 ani, s-a observat schimbari majore in 2003 fața de 2001 in ponderea suprafețelor cultivate pentru anumite plante:

Ponderea suprafeței cultivate cu grau și secara a scazut cu peste un sfert, mai exact cu -26,8% (de la 820 ha in 2001 la 600 ha in 2003)

Ponderea suprafeței cultivate cu porumb boabe a crescut cu 12,9% (de la 743 ha in 2001 la 839 ha in 2003)

Ponderea suprafeței cultivate cu cartofi a crescut cu peste jumatate, 60,0% (de la 50 ha in 2001 la 80 ha in 2003)

Ponderea suprafeței cultivate cu floarea soarelui a crescut de peste 9 ori, cu 933,3% (de la 3 ha in 2001 la 31 ha in 2003).

Suprafața cultivata cu legume a ramas neschimbata timp de 3 ani (160 ha) .[19]

In vederea unei analiza comparative și a obținerii unor concluzii, in special in termeni de rentabilitate, s-a optat tot pentru aceeași perioada calendaristica pentru urmarirea evoluției producției agricole pentru aceleași tipurile de plante pentru care s-au cultivat suprafețe de teren. Astfel:

Ponderea producției totale de grau și secara a scazut cu aproape jumatate, -41,4 % (de la 2257 tone in 2001 la 1322 tone in 2003)

Ponderea producției totale de porumb boabe a scazut cu -8,8% (de la 2265 tone in 2001 la 2066 tone in 2003)

Ponderea producției totale de cartofi a crescut cu aproape doua treimi, 60,0% (de la 700 tone in 2001 la 1120 tone in 2003)

Ponderea producției totale de floarea soarelui a crescut de peste 3 ori, 333,3% (de la 6 tone in 2001 la 26 tone in 2003)

Ponderea producției totale de legume a crescut cu o cincime, 20,0% (de la 2400 tone in 2001 la 2880 tone in 2003).

Cultura viței de vie este o activitate specifica comunei Ighiu. Deși potențialul geografic este mare și permite cultivarea viței de vie pe suprafețe intinse, exista cațiva factori care au determinat o scadere foarte mare a producției de struguri. Amintim doar doi factori foarte importanți: costurile de cultivare și intreținere a vițelor de vie sunt mari in raport cu posibilitațile localnicilor, lipsa accesului producatorilor locali pe piețele in domeniu. Timp de 4 ani producția de struguri la nivelul comuni Ighiu a scazut cu peste jumatate, -57,8% (de la 1810 tone in 2000 la 764 tone in 2003).

Referitor la producția agricola animala aceasta a inregistrat timp de trei ani creșteri la toate categoriile:

• Producția de carne (sacrificari) a crescut cu peste doua treimi, 67,2% (de la 580 tone greutate vie in 2001 la 970 tone greutate vie in 2003)
• Producția de lapte de vaca și bivolița a crescut cu aproape o treime, 29,2% (de la 21280 hl fizic in 2001 la 27500 hl fizic in 2003)
• Producția de lana a crescut cu aproape un sfert, 23,1% (de la 13000 kg fizic in 2001 la 16000 kg fizic in 2003)
• Producția de oua a crescut cu 3,8% (de la 2600 mii bucați in 2001 la 2700 mii bucați in 2003) .

Ca orice activitate economica care este direct influențata de dinamica și factorii socio-economici de la nivel local, județean sau național și agricultura comunei Ighiu a inregistrat fluctuații in dezvoltarea sa, cu perioade de creștere sau descreștere. Ar fi fost utile informații statistice privind evoluția agriculturii comunei in ultimul deceniu, in special in perioada de criza economica, insa din lipsa datelor statistice oficiale, aceste aspecte pot fi analizate doar empiric, prin analiza unor factori ce au influențat direct sau indirect acest sector economic.

1.5 Viata economica

Pe baza centralizarii și prelucrarii datelor obținute de la Primaria Comunei Ighiu, in anul 2013 mediul de afaceri din comuna era reprezentat de 182 de societați comerciale (S.C), cele mai multe fiind in Șard (75 S.C, 41,2%), urmat de Ighiu (48 S.C, 26,3%), Bucerdea Vinoasa (25 S.C, 13,7%), Ighiel (18 S.C, 9,9%) și Țelna (16 S.C, 8,9%).

Mediul de afaceri la nivel de comuna activeaza in aproape toate ramurile economice: agricultura și silvicultura, industrie (doar industria prelucratoare), comerț, servicii (inclusiv cele legate de turism) și transport.

La nivel de comuna exista 10 societați comerciale (5,5% din numarul total de societați comerciale) care au inregistrat in ultimii ani și au in prezent o cifra de afaceri mai mare de 1.000.000 de lei, cea mai mare societate comerciala din acest punct de vedere fiind localizata in satul Ighiel, aceasta activand in domeniu fabricarii produselor de carne, inclusiv carne de pasare (peste 24 milioane lei cifra de afaceri). Peste o un sfert din societațile comerciale la nivel de comuna au contribuit semnificativ la economica locala atat in ultimii ani cat și in prezent.

O mare problema la nivelul comunei Ighiu este lipsa investiților straine și atragerea investitorilor in ultimul deceniu.

Societațile comerciale din comuna Ighiu care au avut in ultimii ani și au in prezent o cifra de afaceri peste 1.000.000 de lei

Tabelul nr. 1.3

Pe langa societațile comerciale amintite anterior și care au sediul in localitați din comuna Ighiu, o contribuție importanta la dezvoltarea economica locala o au persoanele fizice autorizate (PFA), acestea fiind in numar total de 138, cele mai multe fiind in Ighiu (36), urmat de Șard (31), Bucerdea Vinoasa (28), Țelna (25) și Ighiel (18).

CAP 2. CATEGORII DE VENITURI ALE CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI IGHIU

2.1 Acțiuni si obiective finanțate din bugetele locale

Potrivit principiului autonomiei locale prevazut de Legea nr.215/2001[22],unitațiile administrativ teritoriale au dreptul la resurse propii pe care autoritațiile administrației publice locale le gestioneaza,conform cu atribuțiile ce le revin in condițiile legii. Aceste resurse financiare trebuie sa fie proporționale cu componențele și cu responsabilitațile ce revin autoritaților administrației publice locale.

La baza desfașurarii incasarilor și plaților efectuate de catre o instituție publica sta bugetul de venituri si cheltuieli. Bugetul, in acțiunea Legii finanțelor publice reprezinta ,,documentul prin care sunt prevazute și aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice[23],, .Stabilirea veniturilor si cheltuielilor care se inscriu in buget se face in funcție de gradul de subordonare a instituției respective, precum și de specificul acesteia. Bugetele de venituri și cheltuieli ale instituților publice sunt cuprinse(in totalitate sau sub forma de sold) in bugetul de stat sau in bugetele locale.

Cetațenii comunei Ighiu au nevoie sa fie protejați impotriva indivizilor care, nesocotind legea și regulile de conviețuire in societate, le pun in pericol viața, integritatea corporala sau agoniseala. De asemenea ei trebuie sa fie ajutați sa lupte impotriva acțiunii dezlanțuite de forțele oarbe ale naturii (inundații, incendii, furtuni, seisme, etc.);precum și sa fie asistați atunci cand se afla intr-o situație sociala critica(orfani, batrani, persoane cu handicap, bolnavi cronici și alte categorii sociale fara posibilitați materiale de trai), careia nu-i pot face fața fara sprijinul comunitații. Asemenea nevoii au un caracter social sau colectiv și ele pot fi satisfacute pe baza unor activitați organizate de autoritațiile publice vizand: menținerea ordinei interne și a securitații civile, pastrarea echilibrului ecologic, protecția sociala, etc.

In scopul satisfacerii acestor nevoi ale cetațenilor din Comuna Ighiu in cursul anilor 2009-2012, Primaria Comunei Ighiu a organizat o serie de activitați și acțiuni. La primarie sunt inregistrate aproximativ de 200 de dosare ale familiilor fara posibilitați materiale. Membrii acestor familii primesc lunar o anumita suma de bani cu care sa se poata intreține,aceasta suma de bani avand denumirea de ajutor social. In schimbul acestor bani primiți de la primarie, ei trebuie sa presteze lunar un anumit numar de ore de munca in folosul comunitații. In cadrul acestor ore de munca realizate de beneficiarii ajutorului social, ei trebuie sa curețe și sa ingrijeasca strazile aferente comunei Ighiu, zonele verzi și sanțurile din comuna, etc.

In Comuna Ighiu sunt inregistrate 50 persoane cu handicap, care nu se pot deplasa și ingriji singure. In scopul sprijinirii acestor persoane, Primaria Comunei Ighiu, ofera lunar 50 de indemnizații, egale fiecare cu salariul minim pe economie, ingrijitorilor acestor persoane cu handicap.

Primaria Comunei Ighiu vine in sprijinul populației prin asigurarea bunurilor publice din instituții și din domeniul serviciilor. Autoritațiile publice sunt chemate sa recepționeze semnalele cetațenilor, sa sesizeze nevoile justificate ale acestora și sa ingrijeasca de satisfacerea lor, oferindu-le serviciile de care aceștia au nevoie.

Nevoia de educație și pregatire profesionala, resemțita de catre fiecare membru al societații se satisface pe calea invațamantului de diferite grade. Beneficiarii invațamantului sunt, in primul rand, copii și tinerii care il urmeaza; in al doilea rand, interprideriile și instituțiile in care absolvenții școlilor iși vor desfașura activitatea, iar in al treilea rand societatea in ansamblul ei. Pentru satisfacerea acestei nevoi, pe raza comunei Ighiu exista mai multe școli acestea primind finanțari in scopul modernizarii lor și crearii unui mediu cat mai favorabil insușirii de noi cunoștințe de copii si tineri.

In știința finanțelor, un loc aparte il ocupa fenomenele legate de satisfacerea nevoilor sociale pe seama resuselor finaciare publice. Nevoile sociale la care am facut referire mai sus:de educație și instruire;de ocrotire și protecție sociala, etc., se caracterizeaza prin aceia ca satisfacerea lor antreneaza cheltuieli din partea instituțiilor prestatoare, iar acoperirea cheltuielilor respective presupune existența unor resurse de marime egala. Cum Primaria Comunei Ighiu nu presteaza decat in anumite cazuri servicii contra plata,finanțarea cheltuielior respective se asigura pe seama resurselor colectate cu titlul de:impozite, taxe sau contribuții. In cazul in care asemenea venituri preluate cu titlul definitiv și nerambusabil sunt insuficiente, in completare se apeleaza la imprumuturi.

2.2 Caracterizarea principalelor categorii de venituri ale Consiliului local al Comunei Ighiu

Pornind de la principiul autonomiei locale mentinut in art.5 din OUG nr.45/2003[24], veniturile bugetelor locale se constituie din:

Venituri proprii,formate din: impozite,taxe,contribuții,varsaminte,alte venituri

locale și cote defalcate din impozitul pe venit.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cordate pentru finanțarea

unor responsabilitați transferate autoritaților administrației publice locale,precum și pentru echilibrarea bugetelor local, sume ce sunt stabilite anual prin legea bugetului de stat.

Subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte administrații

Donații și sponsorizari.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea și evaluarea materiei impozabile și a bazei de impozitare in funcție de care se calculeaza impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

2.2.1Venituri proprii ale Primariei Comunei Ighiu

Veniturile proprii sunt, la randul lor, formate din: venituri curente fiscale și nefiscale, venituri din capital, venituri cu destinație speciala și cote defalcate din impozitul pe venit

A. Venituri curente fiscale

Impozitul pe proprietate este cel mai important impozit local in țarile in curs de dezvoltare. Veniturile din impozitul pe proprietate se refera la impozitele pe cladiri, terenuri și autovehicule, prelevate de la persoanele fizice sau juridice. Pe langa importanța pur fiscala a impozitului pe proprietate, acesta ofera o imagine generala cu privire la economia locala. Valoarea asociata bazei de impozitare reflecta vigoarea sau slabiciunea economiei pe plan local.

Impozitul pe cladiri este anual și se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor, pentru cladirile aflate in administrarea sau in folosința, pentru cladirile concesionate sau inchiriate, indiferent de locul unde sunt situate și de destinația acestora. Prin cladire, se ințelege orice construcție care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalații și de altele asemenea.

Impozitul pe cladiri se stabilește pe baza declarației de impunere depusa de contribuabili și se platește integral sau in doua rate egale, astfel: pana la 31 martie și pana la 30 septembrie. Impozitul pe cladiri se calculeaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite, indiferent sub ce forma. Scaderea impozitului pe cladiri se face in cazul in care cladirea a fost: dezafectata, demolata, dezmembrata, distrusa sau vanduta incepand cu data de intai a lunii urmatoare cand s-a produs una din aceste situații.[25]

Contribuabilii sunt obligați sa depuna declarație de impunere la Primaria Comunei Ighiu in termen de 30 de zile de la data dobandirii cladirilor, de la data cand incheie contractul de administrare, folosința, concesiune, inchiriere a cladirilor prprietate publica sau privata a statului ori a Comunei Ighiu, de la data cand intervin schimbari privind domiciliul sau sediul, de la data cand se realizeaza lucrari ce duc la modificarea impozitului pe cladiri sau de la data cand intervin schimbari privind situatia juridica contribuabilului ce conduc la modificarea impozitului pe cladiri. Pentru depunerea cu intarziere a declarației pentru stabilirea impozitului pe cladiri sau pentru nedepunerea acestei declarații contribuabili persoane fizice sau persoane juridice sunt sancționate conform prevederilor legale in vigoare. Pentru neplata la termen a impozitului pe cladiri se datoreaza dobanzi și penalitați de intarziere conform dispoziților legale.

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice se datoreaza de catre proprietari, moștenitorii aflați in indiviziune, precum și de catre membrii de familie cu capacitate de exercițiu deplina care locuiesc și gospodaresc impreuna cu contribuabili pe numele carora s-a calculat impozitul. In categoria persoanelor fizice sunt incluși și contribuabilii care desfașoara activitați economice pe baza liberei iniațiative ori exercita in mod individual avocați, notari, experți contalili, experti tehnici, contabili autorizați, arhitecți, executori judecatorești și alții asemenea care nu sunt asimilați persoanelor juridice).

In cazul cladirilor aflate in administrea sau folosința altei persoane decat titiluarul dreptului de proprietate și pentru care locatarul sau concesionarul datoreaza chirie ori rdevența in baza unui contract de incheiere, locațiune sau concesiune, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietari.

Valoarea impozabila a cladiri se determina prin inmultirea suparfeței desfasurate() cu valoare in lei/ stabilite prin lege. Valoarea impozabila pe difera in funcție de tipul de cladire( de exemplu: cladiri cu pereți sau cadre din beton armat, din caramida arsa sau din piatra naturala; cladiri cu pereți din lemn, cramida nearsa, etc. ) și de instalațile pe care le are, respectiv cu instalați de apa, canalizare, electrice și incalzire, sau fara astfel de instalați.Valoarea impozabila a cladiri se ajusteaza in funcție de rangul localitații și zona in care este amplasata cladirea. Prin lege sunt stabilite patru zone de localitații și anume:A, B, C sau D, iar cladire pot avea rangul: 0, I, II, III, IV și V.

Valoarea impozabila a cladiri se reduce in funcție de vechimea acestea, astfel:

- cu 20 % daca vechimea este de peste 50 de ani la data de intai ianuarie a datei de referința.

- cu 10 % pentru o vechime cuprinsa intre 30-50 de ani inclusiv, la data de intai ianuarie a datei de referința.

Pentru cladirile utiizate ca locuința care au o suprafața construita ce depasește 150 valoarea impozabila se majoreaza cu cate 5 % pentru fiecare 50 sau fracțiune din aceștia.

Impozitul se majoreaza pentru contribuabili care dețin mai multe cladire cu destinația de cea de a doua cladire, cu 75 % pentru cea de a treia cladire și cu 100 % pentru cea de a patra si urmatoarelor. In aceste cazuri contribuabili au obligația sa depuna o declarație speciala de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, la compartimentele de specialite ale Primariei Comunei Ighiu in termenul prevazut de lege.

Impozitul pe cladiri nu se majoreaza in cazul in care contribuabili dețin mai multe cladire cu destinația de locunța in urmatoarelor cazuri:

a)daca cladire cu destinația de locuința sunt inchiriate și indeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:

- proprietarul are incheiat contract de inchiriere in forma scrisa;

- contractul de inchirere in forma scrisa este inregistrat la organul fiscal competent;

- chiriașul nu poate fi membru al familiei (soț, soți, copii necasatoriți);

b) daca cladirea este dobandita in baza unui contract ce conține clauze de intreținere;

c) daca cladirea este dobandita in baza unui contract de renta viagera;

d) daca asupra cladirii s-a costituit drept de uzufruct sau ambiție viagera.

Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice sec datoreaza de catre acele entitați reprezentate de persoanele fizice, inregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, in scopul desfașurarii unei activitați.

Taxa pe cladiri se stabileste pentru cladirile proprietate publica sau privata a statutului sau a unitatii administrativ - teritoriale care au fost concesionate, inchiriate, date in administrare sau folosinta, dupa caz, persoanelor juridice. Taxa pe cladiri este o sarcina fiscala ce revine concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosinta. Aceasta taxa se determina in conditii similare impozitului pe cladiri.

Impozitul pe teren ii revine fiecarei persoane, fizice sau juridice, care detine in proprietate teren situat in Comuna Ighiu, pentru acesta datoreaza un impozit pe teren anual, care se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul. In cazul unui teren aflat in administrarea sau folosinta - dupa caz - a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie/arenda in baza unui contract de inchiriere/arendare, impozitul pe teren se datoreaza de catre proprietar.

In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea de teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili parti individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.

Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, luand in calcul suprafata terenului, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facuta de consiliul local,astfel pana la data de 31 martie se va efectua prima plata iar cea de a doua se va face pana in data de 30 septembrie.

Pentru neplata la termen a impozitului pe teren se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform dispozitilor legale.

Impozitul pe teren in cazul persoanelor juridice se datoreaza de catre acele entitati reprezentate de persoanele fizice, inregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, in scopul desfasurarii unei activitati. Acestea sunt:

a)      comerciantii si filialele acestora, definiti astfel de codul comercial si care nu sunt asimilate persoanelor fizice ( regii autonome, societati si companii nationale, societati bancare, societati comerciale care se organizeaza si desfasoara activitati specifice productiei, prestarilor de servicii, desfacerea produselor, sau altor activitati economice, cooperative mestesugaresti de consum sau de credit sau alte entitati juridice care fac fapte de comert);

b)      sucursalele si reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei apartinand persoanelor fizice sau juridice straine;

c)       organizatii politice, sindicale, patronale si cooperatiste, institutii publice, asociatii, fundatii, federatii si altele asemenea.

d)      Cultele religioase si unitatile locale ale acestora ( asezamintele, asociatile, ordinile si congregatiile prevazute in statutele de organizare si functionare numai daca au elemente constitutive de persoane juridice).

Taxa pe teren se percepe asupra terenurilor proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ - teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrarea sau in folosinta. Aceasta taxa cade in sarcina concesionarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz. Ea se calculeaza in conditii similare impozitului pe teren.

Impozitul pe mijloacele de transport Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport. Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.

Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a obligatiilor catre bugetul local pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de 10% la impozitul pe mijlocul de transport .

Impozitul pe mijloacele de transport, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ - teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.

In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de locatar.[29]

In cazul mijloacelor de transport care au fost inregistrate anterior in state membre ale Uniunii Europene si care trebuie inmatriculate in Romania, data inscrierii in evidentele fiscale in vederea impunerii este data inscrisa pe cartea de identitate care atesta iesirea din parcul auto al statului respectiv, sub rezerva prezentarii oricaror documente existente care sa ateste inregistrarea anterioara in tara respectiva.

Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatilor fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ - teritoriale unde este inregistrat mijlocul de transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza mijloace de transport cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.

Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitatii administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.[30]

Pentru plata cu anticipatie a obligatiilor catre bugetul local pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de 10% la impozitul pe mijlocul de transport .

Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.ssss

In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii prevazuti la alineatul anterior au obligatia sa achite integral impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:

in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;

in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se safarsesssssssste inainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.[31]

Impozitele pe cladire,terenuri si mijloace de transport

Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatilor. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurala este egala cu 50% din taxa stabilita Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii.

Spre exemplu, o persoan din Comuna Ighiu doreste sa-i construiasca o locuinta pe un teren pe care il are in proprietate iar valoarea devizului pentru constructie este de 300 000 lei,cuantumul autorizatiei de constructie va fi de 0,5 % din valoarea devizului de constructie, si anume va fi de 1500 lei.

Alte taxe locale. In exercitarea atributiilor ce revin in administrea domeniul public si privat al unitatii administratic teritoriale, cosilile locale pot institui taxe zilnice cuprinse inte 1 si 10 lei pentru: utilizarea temporara a locurilor publice, vizitarea muzeelor, monumentelor istorice, de arhitectura, etc.

Taxa extrajudiciara de timbru. Eliberarea certificatelor de orice fel, altele decat cele eliberate de instante, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si de notarii publici, eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vanatoare si de pescuit, examinarea conducatorilor de autovehicule in vederea obtinerii permisului de conducere, inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor, precum si alte servicii prestate de unele institutii publice sunt supuse taxelor extrajudiciare de timbru.

Taxele extrajudiciare de timbru, stabilite in sume fixe pe tipuri de servicii prestate, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz, de catre persoanele fizice sau juridice, precum si de catre alti solicitanti ai serviciilor supuse acestor taxe, sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege[34].

Se percepe taxe extrajudiciare de timbru pentru activitati cum ar fi:

eliberarea certificatului de producator agricol;

eliberarea certificatelor de proprietate, pe cap de animal;

certificarea ( transcrierea ) trasmisiunii proprietatii aupra animalelor, pe cap de animal, in bilete de proprietate;

eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala;

inregistrarea, la cerere, in actele de stare civila a desfacerii casatoriei;

transcrierea , la cerere, in registrele de stare civila romane a actelor de stare civila intocmite de autoruritatile straine;

inscrierea mentiunilor privind schimbarea domiciliului si a resedintei;

reconstituirea si intocmirea ulterioara, la cerere, a actelor de stare civila;

eliberarea unor carti, buletine, carnete de identitate si legitimatii provizorii in locul celor pierdute, furate sau deteriorate;

inregistrarea cererilor persoanelor fizice si juridice privind furnizarea unor date din registrul permanent de evidenta a pupulatiei.

Taxa judiciara de timbru se percepe la efectuarea de catre institutiile publice unor operatii cum sunt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente, etc.

La priparia comunei Ighiu cele mai importate taxe si cuantumul lor sunt urmatoarele:

eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala, pentru care se percepe o taxa de 4 lei;

pentru eliberarea certificatului de producator se percepe o taxa de 50 de lei;

pentru eliberarea oricarui tip de adeverinta se percepe o taxa de 2 lei;

pentru certificatele de urbanism se percepe 6 lei pentru constructile cu o suprafata mai mica de 100 mp, iar pentru constructiile care depasesc 100 mp cuantumul certificatului de urbanism se stabileste procentual, etc.[35]

Taxa de timbru pentru activitatea notariala se datoreaza de persoanele fizice si juridice care solicita indeplinirea unor acte si servicii notariale.Acestea sunt venituri ale bugetelor locale si se platesc la unitatile Trezoreriei Statului.

B. Veniturile curente nefiscale

Veniturile din amenzi sunt reprezentate de sumele in bani ce se realizeaza ca urmare a sanctionarii cu amenda a persoaneleor care savarsesc contraventii de reglementarile de organizare si functionare a activitatilor organelor administratiei publice locale.

Veniturile din recuperarea cheltuielilor de judecata si despagubire provin din resursele banesti care reflecta recuperarea cheltuielilir de judecata si despagubirilor decise prin hotarari judecatoresti. Cheltuielile efectuate pentru actele de procedura, pentu administrarea si conservarea probelor si orice alte cheltuieli decise de instantele judecatoresti si despagubirile se platesc la bugetul local de catre institutiile publice locale care le recupereaza de la persoanele stabilite.

Veniturile din valorificarea legala a bunurilor confiscate sunt resursele banesti care se incaseaza din valoarea bunurilor confiscate conform unor hotarari judecatoresti sau acte administrative, a bunurilor abandonate sau fara stapan si din valorificarea succesiunilor vacante.

Veniturile din concesionare provin din raporturile reglementate prin contract, prin care o parte, concesionarul transmite celeilalte parti spre administrare rentabila pe un termien determinat in schimbul unei redeventii, o activitate economica, un serviciu pubic, o unitate prductiva sau un teren proprietate de stat. Contractul de concesiune se fundamnentaza pe baza unor valori actiunii, bunului, serviciului public sau terenului, tinand seama de media beneficiarilor din ultimii cinci ani, de dobanda Bancii Nationale a Romaniei, de alte modalitati de plata a redeventiei. Modalitatile de calcul si percepere a redeventiei se determina printr-un deviz care se anexeaza la contract.

Concesiunea activitatilor, bunurilor, serviciilor si terenurilor se acorda prin licitatie publica, pe baza conditiei de a asigura venituri anuale cel putin egale cu media beneficiilor nete realizate din exploatarea in ultimii cinci ani a obiectului concesionat. Venitul din concesiune nu poate fi mai mic decat rata dobanzii Bancii Nationale a Romaniei aplicata la valoarea bunurilor si serviciilor concesionate.

Veniturile din inchirieri reflecta resursele rezultate din transmiterea prin contarct a dreptului de exploatare a bunurilor statului in favoarea persoanelor fizice si juridice, denumite chirii. Bunurile din proprietatea statului pot fi inchiriate pe baza de licitatie organizata de institutia publica sau alta entitate locala care le detine in patrimoniu. Chiria depinde de valoare bunul inchiria, dotari, amplasament, importanta activitatii.

In perioada 2009 - 2012, veniturile curente nefiscale obtinute in comuna Ighiu evidentiate in tabelul urmator.

Venituri curente nefiscale

C. Veniturile din Capital

Sume obtinute din vanzari de bunuri apartinand domeniuliu privat al unitatii administrativ teritoriale si din valorificarea mijloacelor fixe. Sunt venituri ale consiliilor locale sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmambrarii, sau dezafectarii, unor mijloace fixe sau sumele incasate din vanzarea unor bunuri sau venituri cu destinatie speciala si se utilizeaza numai pentru cheltuieli de investitii.

D. Venituri cu destinatie speciala

Taxele speciale. Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interese persoanelor fizice si juridice, consiliului local al Comunei Ighiu aproba taxe speciale. Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionarea acestor servicii.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru carea s-au instituit taxele respective. Aceste taxe se incaseaza intr-un cont distinct, deschis inafara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate, iar contul de executie a acestora se abroba de catre consiliul local.

E. Cotele defalcate din impozitul pe venit

Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, o cota de 11,25% la bugetul local al judetului si o cota de 18,5% intr-un cont distinct, deschis pe seama directiilor generale ale finantelor publice judetene, la trezoreria municipiului resedinta de judet pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al judetului.

. Din cota de 18,5% o cota de 27% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, astfel:

a) 80% din suma se repartizeaza in doua etape, prin decizie a directorului directiei generale a finantelor publice judetene, in functie de urmatoarele criterii: populatie, suprafata din intravilanul unitatii administrativ-teritoriale si capacitatea financiara a unitatii administrativ-teritoriale;

b) 20% din suma se repartizeaza, prin hotarare a consiliului judetean, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala si pentru sustinerea proiectelor de infrastructura care necesita cofinantare locala. Hotararea consiliului judetean se

Din TVA se aloca sume defalcate pentru echilibrare a caror cuantum este stabilit prin Legea bugetului de stat.

2.2.2 Sume dfalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Bugetelor locale si judetene li se aloca sume defalcate din doua categorii din venituri ale bugetului de stat pentru finantarea unor cheltuieli publice si pentru echilibrarea bugetelor.

A.      Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata sunt destinate pentru:

Finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor;

-cheltuieli petru personal

-burse pentru elevi

- obiecte de inventor.

Finantarea drumurilor comunale;

Centre locale de consultant agricola;

Sustinerea sistemului de protective a copilului;

Retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemului centralizat de producere si distribuire a energiei termice.

B)      Sume defalcate din impozitul pe venit se aloca la bugetele locale pentru:

Protectie sociala:

-Asigurarea ajutorului pentru incalzirea locuintelor cu lemne, carbine si conbustibil petrolier

-Subventionarea sistemului de protective a persoanelor cu handicap

-Subventionarea sistemului de protective a copilului.

Cultura si culte:

-Salariile personalului neclerical

-Institutii de cultura din subordinea autoritatilor publice locale.

Sume pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sumele defalcate din impozitul pe venit si din taxa pe valoarea adaugata se aproba pe ansamblul judetului prin Legea bugetului de stat. Aceste sume defalcate destinate echilibrarii bugetelor locale si judetene se repartizeaza pe judete, pe baza urmatoarelor criteria:

Capacitatea financiara calculate in functie de impozitul pe venit ncasat pe cap de locuitor, in proportie de 70% din sumele defalcate;

Suprafata judetului , in proportie de 30% din sumele defalcate.

Sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate fiecarui fiecarui judet, anual, prin Legea bugetului de stat si cele din cota de 18,5 % din impozitul pe venit care au fost varsate in contul distinct deschis pe seama fiecarui consiliu judetean pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi allocate astfel: o parte ( 25%) bugetului propriu al judetului si cealalta parte ( 75 %) se repartizeaza pe commune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean, care se adopta dupa consultarea primariilor si cu asistenta de specialitae a directiilor generale a finantelor publice. Consultarea primarilor se face de catre o comisie constituita la nivelul fiecarui judet.Repartizarea se face dupa urmatoarele criterii:

-capacitatea financira, calculate in baza impozitului pe venit incasat pe cap de locuitor, in proportie de 30%;

-supreafata unitatii administrative - teritoriale, in proportie de 30 %;

-populatia unitatii administrative - teritoriale, in proportie de 25 %;

-alte criteria stabilite prin hotarare a consiliului judetean, in proportie de 15 %, care sa asigure cu prioritate sustinerea programelor de finantare externa care necesita confinantarea locala.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

2.2.3. Subventii primate de la bugetul de stat si de la alte administratii

Din bugetul de stat si din bugetele unor ordonatori de credite ai acestuia, precum si din alte bugete se pot aloca trensferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale, din interes national, judetean sau local. Aceste sume nu pot fi folosite la garantarea iprumuturilor contractate de consiliile locale de la diferite banci sau institutii financiare din tara sau strainatate.

B. Subventii primate de la alte bugete:

- de la bugetul asigurarilor pentru somaj, pentru finantarea programelor, pentru ocuparea temporara a fortelor de munca;

- de la bugetele locale pentru institutiile de asistenta sociala, pentru persoanele cu handicap;

- pentru constructii de locuite ANL, sali de sport.

Situatia subventiilor primite de la bugetul de stat si de alte administratii este radata in tabel.

2.2.4 Donatii si sponsorizari

Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb [39].
Poate fi parte in contractul de donatie orice persoana fizica sau juridica.  Persoanele juridice pot fi parti in contractul de donatie daca dreptul care formeaza obiectul donatiei, corespunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare  sau statut .

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii[41].

In perioada 2009-2012,consiliul local al comnunei Ighiu a obtinut venituri sub forma de donatii si sponsorizari in valoare de 10,500 lei.

2.3 Fundamentarea indicatoriilor referitori la veniturile din bugetul local

2.3.1 Indicatorii privind nivelul[42] veniturilor publice

1.Volumul veniturilor publice,este reprezentat de totalitatea veniturilor publice

VPT=∑VPT_i

In mod concret, volumul veniturilor publice al consiliului local al comunei Ighiu in anul 2010 se determina cu ajutorul formulei:

VPT=Venituri proprii + Sume defalcate + Subventii

VPT= 6487204.16 + 3602927.00 + 518811.40 = 10608942.56

a)     Vlolumul veniturilor publice in expresia nominal - totalitea veniturilor publice exprimate in preturile curente ale anului de calcul.

b)     Volumul veniturilor publice in expresia reala- totalitea venituirlor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza(se obtin prin inpartirea valorilor nominale la un indice de pret: indicele preturilor de consum sau deflatorul PIB ).

2. Ponderea veniturilor publice in PIB - exprima partea din produsul intern brut realizat intr-un an, care se aloca pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii.

= * 100

3. Venturile publice medii pe locuitor - suma alocata fiecarui locuitor in urma distribuiri resurselor in economie. Se poate exprima in moneda nationala sau intr-o moneda care sa asigure contabilitea datelor

2.3.2 Indicatori privind structura[43] veniturilor publice

1. Ponderea fiecarei categorii de venituri in total venituir publice- exprima modul de formare a veniturilor publice totale in functie de provenienta ficarei categori de venit.

2.3.3 Indicatori privind dinamica[44] veniturilor publice

1. Modificarea absoluta a veniturilor publice- exprima suma cu care se modifica volumul veniturilor publice de la o perioada la alta.

Δ VP =

a)     Modificarea absoluta a veniturilor publice in expresie nominal- exprima suma cu care se modifica volumul veniturilor publice exprimate in preturi curente ale perioadelor luate in considerare.

Δ

b)     Modificarea absoluta aveniturilor publice in expresie reala- exprima suma cu care se modifica volumul veniturilor publice exprimate in preturi constant ale unei perioade de baza.Surprinde totodata, influentele determinate de modificarea preturilor(crize monetare,deprecierea monei, inflatia, etc.).

Δ

2. Modificarea relaiva a veniturilor publice- exprima procetul cu care variaza veniturile publice de la o periada la alta.

ΔVP = * 100

a)     Modificarea relative aveniturilor publice in expresie nominala- exprima modificarea procentuala a veniturilor publice exprimate in preturile curente ale perioadelor analizate.

Δ

b)     Modificarea relative aveniturilor publice in expresie reala- expima modificarea procentula a veniturilor publice exprimate in preturi constant.

Δ

3. Modificarea ponderii veniturilor publice in PIB - exprima modificarea propotiei de alocare a PIB destinata acoperirii nevoilor collective.

4. Modificarea veniturilor publice medii pe locuitor- exprima modificarea gradului de alocare a veniturilor publice pe cap de locuitor.

5. Modificarea structurii veniturilor publice- exprima mutatiile ce se produc la nivelul categoriilor de venituri care alcatuiesc veniturile publice totale.

CAP 3. CATEGORII DE CHELTUIELI ALE CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI IGHIU

3.1 Sfera cheltuielilor din bugetele locale si din clasificarea lor

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia utilizarii si repartizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia.[45]

Aceste cheltuieli vizeaza diverse plati pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, actiuni socio-culturale etc.). In functie de destinatia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fractiune a PIB (platire curente de institutiile publice) si despre cheltuieli publice care reprezinta o avansare de PIB (exprima contributia statului la producerea bruta de capitol de natura materiala sau nemateriala).

Cheltuielile publice constau in plati efectuate de stat din resursele mobilizate pe diverse cai, pentru achizitionarea de bunuri sau pentru prestarea de servicii necesare indeplinirii unor obiective ale politicii statului,cum sunt: serviciile publice generale, actiunile social-culturale, actiunile economice, intretinerea armatei, etc.

Cheltuielile publice sunt influentate intr-o mare masura de conditiile politice si economice concrete in care ele se efectueaza, de forma de proprietate (publica sau privata) predominanta in economie, precum si, in general, de gradul de dezvoltare al economiei national.

Se impune precizarea ca, in vreme ce cheltuielile publice au o sfera larga de cuprindere (incluzand totalitatea cheltuielilor din sectorul public efectuate prin intermediul institutiilor publice), cheltuielile bugetare (care fac parte din categoria cheltuielilor publice) au o sfera mai restransa, in ele fiind incluse numai acele cheltuieli care se acopera din bugetul public national.

In conformitate cu clasificarea functionala, cheltuielile publice bugetare sunt grupate dupa cum urmeaza: partea I  Servicii publice generale

partea a II-a  Apararea, ordine publica si siguranta nationala

partea a III-a  Cheltuieli sociale - culturale

partea a IV-a  Servicii si dezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape.

partea a V-a  Actiuni economice

partea a VI-a  Alte actiuni.

Partile de cheltuieli din bugetul local, la randul lor, se impart pe capitole si subcapitole. Principalele capitole de cheltuieli de la partea de actiuni social - culturale sunt reprezentate de: invatamant, cultura, religie, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii.

Dupa clasificatia economica, cheltuielile din bugetele locale se impart in cheltuieli curente si cheltuieli din capital. In sfera cheltuielior curente se incadreaza cheltuielile de personal, cheltuielili materiale si de servicii si alte cheltuieli. Cheltuielile de capital sunt formate din investitiile autoritatilor administratiei publice locale.

Cheltuielile grupate pe capitole se detaliaza pe sub capitole iar in cadrul acestora se grupeaza pe titluri, articole aliniate.

Cheltuielile care se efectuaza prin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, cuprind: autoritati publice si actiuni externe, alte servicii publice generale, dobanzi, transferuri cu caracter general intre diferite niveluri ale administratiei aporale, ordine publica si siguranta nationala, invatamant, sanatate, cultura, recreere si religie, asigurari si asistenta sociala, locuinte, servicii si dezvoltare publica, protectia mediului, actiuni generale economice, comerciale si de munca, conbustibil si energie, agricultura, sivicultura, piscicultura, transporturi, alte actiuni economice, fond petru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si comisioanelor aferente, transferuri catre alte bugete, dobanzi aferente datoriei publice, plati de dobonzi, rambursari de imprumuturi, fond de rezerva bugetara.

Rezolutia Conferentei ministrilor europeni de administratie locala mentioneaza urmatoarele principii in domeniul cheltuielilor de functionare:

Colectivitatile locale trebuie sa se preocupe de acoperirea cheltuielilor de functioanare pe seama veniturilor ordinare si nu prin imprumuturi. In acest scop se justifica ca principalele serviciipublice sa isi gestioneze resursele proprii si sa asigure echilibrarea lor anuala.

Spriinul fianciar din partea statului in vederea acoperii cheltuielilor de functionare ale colectivitatilor locale trebuie sa imbrace forma generala pe care acestia sa o utilizeze fara restrictii.

3.2 Caracterizarea principalelor categorii de cheltuieli ale consiliului local al comunei Ighiu

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale[47] pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efecuaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatiilor adminstratiei pubile locale, cu prioritatile stabilite de acestea in vederea functionarii si in interesul colectivitatii locale.

Fundamentarea si aprobarea cheltuielior bugetelor locale se efectuaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de incasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza.

3.2.1 Servicii publice generale

a) Autoritati publice si actiuni externe

In fiecare stat exista institutii publice chemate sa asigure functionarea in bune conditii; existenta lor reprezinta un rasuns la necesitatile publice de asigurare a astructurilor si a aparatului de stat care, prin activitatea specifica, contribuie la dezvoltarea economica, sociale, la desfasurarea activitatilor in toate domeniile.

In cadrul cheltuielilor pentru servicii publice generale, cheltuieli curente sunt predominante si cuprind: salarii si alte drepturi banesti, procurari de bunuri si servicii, cheltuieli administrativ - gospodaresti, cheltuieli de capital, dar mai ales inzestrari cu echipamente de informatizare si mijloace de transport.

Cheltuielile cu personalul includ: salariile personalului, drepturi salariale in natura, asigurari sociale, contributiile angajatorilor pentru asigurarile sociale, asigurari de somaj, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurari si protectia sociala, indemnizatii de delegare, detasare, transporturi, precum si alte drepturi salariale in natura.[48]

b) Alte sevicii publice generale includ cheltuielile ce se finanteaza prin bugetele locale si se refera la fondul de rezerva bugetara la dispozitia autoritatilor administratie publice locale, fondul de garantare a imprumuturilor externe contractate/garantate de autoritatile administratiei publice locale, sevicii publice comunitare de evidenta a persoanelor, alte servicii publice generale;

3.2.2 Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei

In cadrul bugetelor proprii ale judetelor se prevad fonduri pentru transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei ( transferuri din bugetele consiliilor judetene pentru finantarea centrelor de zi pentru protectia copilului ), iar prin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor se reflecta transferurile din bugetele locale catre bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate.

Ocrotirea sanatatii populatiei constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii sociale a statului roman. Asigurarile sociale pentru sanatate constituie principalul sistem de relatii economico-sociale de ocrotire a sanatatii populatiei.

Fondurile asigurarii sociale pentru sanatate se constituie din contributia asiguratilor, din contributia persoanelor juritice si fizice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, precum si din alte surse.[49]

3.2.3 Apararea, ordinea publica si siguranta nationala

Cheltuielile de aparare ce se acopera din bugetele proprii ale judetelor, comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti se refera la fondurile pentru intretinerea centrelor miitare.

Cheltuielile privind ordinea publica si siguranta nationala ce se pot efectua prin bugetele proprii ale judetelor, comunelor, oraselor, municipiilor asigura resursele necesare functionarii politiei comunitare si pentru protectie civila si pentru protectia contra incidentelor.

3.2.4 Cheltuieli social-culturale

a) Cheltuielile pentru invatamant

Din bugetul propriu al comunei Ighiu se finanteaza cheltuielile pentru invatamantul prescolar, primar si pentru invatamantul secundar. Bugetele proprii ale judetelor se finanteaza invatamantul prescolar si primar, respectiv cheltuielile pentru acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din invatamantul de stat, precum si pentru copiii prescolari din gradinitele cu program normal de 4 ore.

Dezvoltarea invatamantului[50] se realizeaza in concordanta cu cerintele diferitelor etape de dezvoltare economico-sociala si a egalizarii conditiilor de instituire si educarea tutuor membrilor societatii. Invatamantul este chemat sa contribuie intr-o masura din ce in ce mai mare la progresul de ansamblu al societatii.

In structura cheltuielilor de functionare ale institutilor de invatamant preuniversitar se incadreaza cheltuielile cu salariile personalului didactic, are personalului tehnico-administrativ, cheltuielile de intretinere si gospodarie, reparatii curente si capitale,cheltuielile de posta, telefon, bursa ale elevilor, incalzit, iluminat.

Principalii indicatori pe baza carora se fundamenteaza cheltuielile curente ale institutilor de invatamant preuniversitar sunt numarul elevilor, numarul personalului didactic, numarul nomermelor didactice, numarul personlului tehnic-administrativ, suprafata scolilor.

b) Cheltuielile pentru cultura, recreere si religie

In scopul realizarii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive, autoitatiile publice indreapta o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor actiuni sau intretinerea si functionarea unor institutii specializate in aceste domenii.

Resursele financiare destinate culturii, recreerii, religiei, actiunilor cu activitate sportiva si de tineret contribuie la cresterea calitatii factorului unman prin imbogatirea nivelului cultural, cultivarea gursturilor si idealurilor morale si estice, educatia spirituala; activitati sportive menite a pastra o anumita stare a individului din punct de vedere moral, estetic, al conditiei fizice. Altfel spus, aceste actiuni isi aduc aportul la formarea personalitatii umane. Aceste resurse fianciare intra in componenta ,, investitiei in resurse umane,,; ele au un efect indirect si poate mai indepartat, dar influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala si in final, contribuie la cresterea economica.

In cazul Comunei Ighiu, institutiile si actiunile catre care au fost indreptate aceste resurse fianciare sunt: institutiile culturale ( Bilioteca Comunala si Caminele Culturale), expozitia etnografica, actiunile sportiive si de tineret, actiuni pentru petrecerea timpului liber, etc.

Realizarea servicilor culturale, artistice, sportive se face de cele mai multe ori gratuit sau cu plata, prin intermediul unor taxe, care nu se acopera intotdeauna valoarea de piata a serviciului respectiv. De aceea, institutiile si activitatiile cultura-artistice, actiunile sportive si de tineret se finanteaza cu prioritate din bugetul comunei, fie integrel fie partial prin acordarea de subventii in completarea venituriilor proprii.

Cheltuielile din bugetele locale destinate actiunilor de cultura si de religie vizeaza functionarea institutilor de cultura si religie, respectiv incalzit, iluminat, intretinere, gospodarire, reparatii curente, capitale, salariile personalului, procurarea cartilor si publicatilor, realizarea unor programe culturale.

Si in cazul cheltuielilor publice pentru cultura, recreere si religie se urmareste modul de utilizare a fondurilor alocate si eficientei economica. Efectele acestor actiuni sunt in special nemateriale, resimtite indirect, pe termen lung si deci, dificil de determinat. Calcularea, analizarea si urmarirea unor indicatori specifici ai acestor actiuni, cum ar fi: numarul de biblioteci, camine culturale, numarul de cititori, numarul de manifestari sportive, etc., permit formularea anumitor aprecieri si concluzii privind corelatia intre dinamica acestora si dinamica resurselor fianciare alocate. Eficienta sociala, cultural-educativa si totoadat si cea economica, se apreciaza in principal urmarind maximizarea efectelor la un volum dat de efort financiar.

In perioada 2009-2012, cheltuielile social-culturale realizate in comuna Ighiu sunt evidentiate in urmatorul tabel.

Cheltuieli social culturale

3.2.5 Cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala

Din bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor se acopera cheltuielile privind asistenta sociala in caz de boli si invaliditate, asistenta sociala pentru familie copii, ajutoare pentru locuinte, crese, prevenirea excluderii sociale prin ajutor social si cantine de ajutor social.

Cheltuielile privind caminele de batrani si pensionari, camine spital pentru invalizi si bolnavi cronici, cantine de ajutor social cuprind in sfera lor resursele banesti necesare intretinerii si gospodaririi acestora, repectiv pentru incalzit, iluminat, curatenie, reparatii curente, reparatii capitale, dotare cu anumite utilitati, hrana, medicamente, personal de specialitate si de deservire.

Cheltuielile privind serviciul public specializat pentru protectia copilului sunt reprezentate de resursele banesti necesare organizarii si functionarii institutiilor publice de protectie a copilului, pentru hrana, imbracaminte, medicamente, dotare si alte cerinte ale vietii normale ale copiilor.[52]

In realizarea activitatilor de protectie a copilului, autoritatea colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale in coordonarea metodologica a serviciilor publice specializate pentru protectia copilului aflate in subordinea consiliilor judetene, respectiv a consiliilor locale ale municipiului Bucuresti, precum si comisiile pentru protectia copilului organizate la nivelul judetelor si al sectoarelor municipiului Bucuresti.

Autoritatea poate finanta sau, dupa caz, cofinanta programe specifice de implementare a strategiei nationale in domeniul reformei sistemului de servicii si institutii destinate ingrijirii, protectiei si prommovarii drepturilor copilului si programe de urgenta pentru depasirea unor situatii de criza, in vederea asigurarii protectiei si ingrijirii copiilor, pentru a preveni si elimina efectele calamitatilor naturale si alte programe.

Sumele prevazute pentru activitatiile de protectie a copilului sunt considerate proritare. In acest scop, consiliile locale sau judetene nu trebuie sa acorde alte tipuri de cheltuieli pana in momentul in care contributia lor la acest tip de activitati nu este pe deplin virata.

Sumele ce reflecta contributia unitatilor administrativ-teritoriale se cuprind in bugetele proprii si se tranfera direct serviciilor publice specializate pentru protectia copilului din subordina consiililor judetene.

Ajutorul social

Familiile si persoanele singure ale caror venituri se situeaza sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin ordonanta de urgenta[53]. Cuantumul lunar al Venitului Minim Garantat (VMG) este stabilit prin raportare la indicatorul social de referinta ISR a carui valoare este stabilita prin lege .

Cererile pentru acordarea ajutorului social se solutioneaza in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii de catre persoanele din cadrul serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, de persoanele desemnate prin dispozitie a primarului. Ca masura prealabila solutionarii cererii, primarul dispune, in mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau, dupa caz, la resedinta solicitantului ajutorului social, pentru a verifica situatia ce rezulta din datele inscrise in actele doveditoare.

Ancheta sociala se realizeaza de personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa caz, de persoanele cu atributii in domeniul asistentei sociale din aparatul de specialitate al primarului, in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii. Daca solicitantul refuza sa furnizeze informatiile necesare pentru intocmirea anchetei sociale se considera ca familia acestuia nu indeplineste conditiile de acordare a ajutorului social.

Dreptul la ajutorul social se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care s-a inregistrat cererea.

Cuantumul ajutorului social se stabileste ca diferenta intre nivelurile lunare al venitului minim garantat si venitul net lunar al familiei sau persoanei singure, rezultat din fisa de calcul, de catre persoanele din cadrul serviciului public de asistenta sociala sau, cele desemnate prin dispozitie a primarului care completeaza fisa de calcul al ajutorului social pe baza datelor din cerere si din declaratia pe propria raspundere, din actele doveditoare depuse de solicitant, precum si a celor rezultate din ancheta sociala.

Daca sotii sunt despartiti in fapt, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau al persoanei singure nu se iau in considerare veniturile celuilalt sot, daca se constata prin ancheta sociala ca:

- nu au domiciliu comun;

- nu se gospodaresc impreuna.

Cuantumul ajutorului social se majoreaza cu 15%, o singura data, daca un membru al familiei sau persoana singura beneficiara de ajutor social face dovada ca:

- lucreaza pe baza de contract individual de munca,

- are statut defunctionar public sau presteaza o activitate realizand venituri cu caracter salarial[55].

In ipoteza in care familia astfel cum e definita de lege, locuieste si se gospodareste impreuna cu alte familii sau persoane, veniturile acestora nu se iau in calcul la stabilirea venitului familiei, cu exceptia partii ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate in comun de persoanele din gospodarie. Daca aceasta suma nu se poate determina fiecare familie sau persoana singura va completa o declaratie pe propria raspundere pentru venitul rezultat din gospodarirea impreuna.

Dovada incapacitatii temporare de munca sau, dupa caz, a pierderii totale ori partiale a capacitatii de munca se face cu urmatoarele documente:

- decizia medicala emisa de medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru pensionarii de invaliditate;

- certificatul emis de comisia de expertiza medicala a persoanelor cu handicap, pentru persoanele cu handicap;

- certificatul medical de constatare a capacitatii de munca, emis de medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru persoanele cu afectiuni cronice invalidante si care nu sunt asigurate in sistemul public de pensii.

- adeverinta medicala emisa de medicul de familie sau, dupa caz, de medicul specialist, pentru persoanele cu afectiuni e determina incapacitate temporara de munca.[56]

Cuantumul ajutorului social se modifica in situatia in care venitul net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure ori numarul membrilor familiei difera fata de cel avut initial in vedere la calculul ajutorului social.

Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia se suspenda pentru intreaga familie sau, dupa caz, pentru persoana singura, prin dispozitie scrisa a primarului, incepand cu luna urmatoare celei in care s-au constatat urmatoarele situatii:

- daca nu prezinta lunar adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca.[57]

- daca refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilor de interes local ;

- cand se constata ca dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenta familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordarii au intervenit modificari ale acestora;

- daca nu depune, din 3 in 3 luni, declaratia insotita de o adeverinta eliberata de autoritatea competenta cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pe venit.

- cand agentia teritoriala constata, ca s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social

- in situatia in care timp de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate pentru titularul ajutorului social

- in situatia in care, in urma verificarilor efectuate se constata ca nu sunt respectate conditiile de acordare a dreptului la ajutorul social.

Reluarea platii ajutorului social se face prin decizie a directorului agentiei teritoriale, incepand cu luna urmatoare celei in care s-au indeplinit conditiile prevazute de lege

Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care a fost constatata una dintre urmatoarele situatii:

-daca veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure depasesc nivelurile prevazute de lege;[58]

- daca plata ajutorului social a fost suspendata si in termen de 3 luni de la data suspendarii platii nu au fost depuse documentele prevazute de lege si nu au fost efectuate actiunile sau lucrarile de interes local;

- daca in urma verificarii se constata ca beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege;[59]

- daca pe parcursul acordarii dreptului la ajutor social, beneficiarii refuza sa furnizeze informatii cu privire la membrii familiei sau veniturile realizate.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei

Potrivit legii, unele categorii de persoane pot beneficia, in perioada 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014, de subvenții de la stat pentru acoperirea integrala sau a unei parți din cheltuielile cu incalzirea locuinței, daca indeplinesc, cumulativ, mai multe condiții[60].

Concret, de ajutorul pentru incalzirea locuinței vor beneficia familiile ori persoanele singure cu venituri reduse, cetațeni romani, precum și cetațeni straini ori apatrizi, cu domiciliul sau reședința in Romania, stabilita in condițiile legislației romane. 

De asemenea, ajutorul se va acorda numai familiilor și persoanelor singure care nu beneficiaza de alte forme de sprijin pentru incalzirea locuinței acordate in baza contractelor de munca sau altor reglementari specifice pentru diverse ramuri economice.

In perioada 2009-2012, cheltuielile pentru asigurari si asistenta sociala sun evidentiate in urmatorul tabel.

Cheltuieli pentru asigurari si asistenta sociala

Cheltuiala (lei) / Anul
Cheltuieli pentru asigurari si asistenta sociala

3.2.6 Servicii si dezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape

A. Cheltuieli pentru locuinte si dezvoltarea publica

Autoritatile publice sustin financiar si amenajarile teritoriale, acordand - serie de avantaje pentru revitalizarea regiunilor si dezvoltarea zonelor rurale. In domeniul lucrarilor publice, din bugetul de stat se aloca resurse sub forma transferurilor (pentru finalizarea constructiilor aflate in diferite stadii de executie, pentru executarea unor locuinte sociale, pentru actiunea de cadastru); se subventioneaza dobanda la credite pentru constructia de locuinte destinate anumitor categoriisociale (tinerii panala varsta de 35 de ani;specialisti care se stabilesc in mediul rural); se aloca resurse bugetare pentru Agentia Nationala de Locuinte, care coordoneaza constituirea si atragerea de surse de finantare in domeniul constructiei de locuinte. Prin sustinerea constructiei de locuinte, pe calea subventiilor si imprumuturilor cu dobanda subventionata, aceasta ramura a economiei contribuie si la mentinerea nivelului ramurii constructiilor in general.

Serviciile publice generale satisfac necesitatile publice cu caracter invizibil, iar costul lor este suportat de intreaga societate, in principal pe seama resurselor bugetare. Casi cheltuielile publice in ansamblul lor, cheltuielile pentru servicii publice generale manifesta - tendinta de crestere, pe seama unor factori diversi: marimea si structura aparatului de stat si a organelor de ordine publica; nivelul salarizarii functionarilor publici; dezvoltarea economica, social si urbana, care necesita sarcini si atributii noi, complexe pentru aparatul de stat; gradul de inzestrare cu echipamente si aparatura informatica, mijloace de transport si alte mijloace tehnice specifice. Volumul si structura cheltuielilor pentru servicii publice generale diferade la - tara la alta, in functie de gradul de dezvoltare economico-sociala si de nivelul democratiei.[61]

B. Cheltuieli privind protectia mediului

Protectia mediului inconjurator a devenit in ultimii ani o preocupare importanta a autoritatilor statale deoarece s-a observat degradarea mediului ca urmare a unui complex de factori printre care si dezvoltarea economica ceea ce provoaca pierderi imense tuturor tarilor si influenteaza calitatea vietii. In acest context a aparut conceptul "dezvoltarea economica durabila" care inseamna o dezvoltare corespunzatoare necesitatilor prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe a lor.

Aceasta include mediul inconjurator ca un element deplin integrat dezvoltarii economiei cu alte cuvinte dezvoltarea economiei in prezent trebuie astfel realizata incat sa lase generatiilor viitoare un mediu ambiant cel putin egal cu cel preluat de la generatiile precedente.

Protectia mediului inconjurator si imbunatatirea calitatii lui reclama folosirea de catre autoritatile publice a unor politici ecologice, a unor instrumente si modalitati economice si financiare cat si folosirea reglementarilor juridice si a standardelor.[62]

Situatia cheltuielilor cu serviciile si dezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape realizate de consiliul local al comunei Ighiu in perioada 2009-2012 este evidentiata in tabelul

Cheltuieli cu serviciile si deezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape

3.2.7 Actiuni economice

A. Cheltuieli pentru actiuni generale economice, comerciale si de munca

Din bugetul judetelor se acopera cheltuielile privind prevenirea si combaterea inundatiilor si a ingheturilor, programele de dezvoltare regionala si locala si alte cheltuieli.

Prin bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti se finanteaza activitatiile de prevenire si combatere a inundatiilor si ingheturilor, stimularea interprinderilo mici si mijlocii, programe de dezvoltare regionala si locala.

B.Cheltuieli pentru conbustibil si pentru energie

Pentru bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si judetelor se acopera cheltuieli privind energia termica, altii combustibili si alte cheltuieli de aceasta natura.

C. Cheltuieli pentru agricultura, sivicultura, piscicultura si vanatoare

In sfera cheltuielior ce se pot finanta atat din bugetele judetelor, cat si din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti se incadreaza si cele privind protectia plantelor si carantina fitosanitara.

In structura cheltuielilor pentru servicii, dezvoltare publica, locuinte se cuprind cheltuielile materiale si de servicii, dotarea cu obiecte de inventar, cheltuieli de personal, procurarea unor materiale si a altor bunuri necesare serviciilor mentionate.

D. Cheltuieli pentru transporturi

Prin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, se finanteaza cheltuielile de intretinere si reparare a drumurilor si podurilor, transportul in comun, strazile. Resursele banesti repartizate din bugetele locale acopera cheltuielile de peronal, materiale si de srvicii, lucrari de reparatii si modernizare a drumurilor si podurilor, procurarea pieselor de schimb si functionarea organismelor care administreaza drumurile si coordoneaza transporturile locale.

E. Cheltuieli pentru alte actiuni economice

In categoria alte actiuni economice ce se finanteaza prin bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si judetelor se incadreaza resursele banesti destinate zonelor libere, turismului Fondului Roman de Dezvoltare Sociala si proiectelor de dezvoltare multifunctionala.[64]

F. Fondul de rezerva bugetara

Fondul de rezerva bugetara se inscrie la partea de cheltuieli a bugetelor locale intr-o cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor unui exrcitiu bugetar la dispozitia Consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Fondul de rezerva inscris la partea de cheltuieli a bugetului local poate fi majorat in cursul anului de catre consiliul local, judetean si Consilul General al Municipiului Bucuresti pe seama disponibilitatilor de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

Fondul de rezerva la dispozitia consililor locale judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti se utilizeaza la propunerea unpr cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in cursul exercitiului bugetar pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea de ajutoare catre unitatiile administrativ- teritoriale care se confrunta cu dezechilibre.

3.3 Achizitiile publice si modul lor de efectuare

O inportanta deosebita pentru efectuarea cheltuielilor din bugetele locale o prezinta achizitionarea bunurilor si serviciilor de catre autoritatile administratiei publice locale si de catre institutiile publice locale.

A.    Sfera achizitiilor publice si principiile asezate la baza lor

Achizitiile publice exprima dobandirea definitiva sau temporara de catre o persoana juridica definitiva ca autoritate contractata a unor produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica[66].

Autoritatea contractata include:

Orice autoritate publica, inclusiv autoritatea judecatoreasca;

Academia Romaniei si institutiile subordonate;

Oricare persoana juridica ce desfasoara activitati relevante in unul din sectoarele de utilitati publice - apa, enrgie, transporturi si telecomunicatii - si care beneficiaza de drepturi speciale sau exclusive pentru desfasurarea unor activitati.

Orice institutie publica, de interes general sau local, autonoma ori aflata in subordinea sau controlul unei autoritati publice.

Au toritatea contractata are obligatia sa eleboreze programul anual al achizitiilor publice, ce reflecta totatlitatea contractelor de furnizare, de lucrari si de servicii, pe care autoritatea contractata intentioneaza sa le atribuie in cursul anului.

In stabilirea programului anual al achizitiilor publice, autoritatea contractata tine seama de anticiparile cu privire la fondurile ce urmeaza sa fie alocate prin bugetul anual si de necesitatile obiectivede produse, lucrari si servicii.

Produsele, serviciile si lucrarile se grupeaza in concordanta cu clasificarile statistice oficiale, respectiv in functie de sistemul de grupare si de codificare utilizat in clasificarea produselor si serviciilor asociate activitatiilor.

Autoritatea contractata are obligatia sa estimeze fara TVA a a fiecarui contract de furnizare de lucrari sau de servicii cuprins in programul anual al achizitiilor publice.

La baza atribuirii contractelor de achizitie publica de bunuri sun asezate urmatoarele principii:

a.     libera concurenta, care presupune asigurarea conditiilor pentru ca orice furnizor de produse,executant de lucrari sau prestator de servicii, indiferent de nationalitate, sa aiba dreptul de a deveni, in conditiile legii, contractant.

b.     eficienta utilizarii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurential si a criteriiloreconomice pentru atribuirea contractului de achizitie publica;

c.     transparenta, care necesita punerea la dispozitia tuturor celor interesati a informatilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

d.     tratamentul egal, cere aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achizitie publica, astfel incat orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii sa aiba sanse egale de a i se atribui contractul respectiv;

e.     confidentialitatea, care presupune garantarea protejarii secretului comercial si a proprietatii intelectuale a ofertantului.

B.    Proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica

Procedurile de atribuire sunt urmatoarele:

a) licitatia deschisa, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitatia restransa, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidatii selectati sa elaboreze oferta finala;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia. Negocierea poate fi cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi operatori economici. Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractele prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa, restul procedurilor putandu-se aplica doar in anumite cazuri speciale. Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura garantarea protejarii acelor informatii pe care operatorul economic le precizeaza ca fiind confidentiale, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, in special in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala.

Procedurile de estimare a valorii contractului. Autoritatea contractanta are obligatia de a estima valoarea contractului de achizitie publica pe baza calcularii si insumarii tuturor sumelor platibile pentru indeplinirea contractului respectiv, fara taxa pe valoarea adaugata, luand in considerare orice forme de optiuni si, in masura in care acestea pot fi anticipate la momentul estimarii, orice eventuale suplimentari sau majorari ale valorii contractului. Valoarea estimata a contractului trebuie sa fie determinata inainte de initierea procedurii de atribuire. Aceasta valoare trebuie sa fie valabila la momentul transmiterii spre publicare a anuntului de participare sau, in cazul in care procedura nu presupune publicarea unui astfel de anunt, la momentul transmiterii invitatiei de participare.

Procedurile de elaborare a documentatiei de atribuire. Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii. Documentatia trebuie sa cuprinda, fara a se limita la cele ce urmeaza, cel putin:

a) informatii generale privind autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

b) instructiuni privind date limita care trebuie respectate si formalitati care trebuie indeplinite in legatura cu participarea la procedura;

c) daca sunt solicitate, cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate de ofertanti/candidati pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie;

d) caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negociere;

e) instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;

f) informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei castigatoare;

g) instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;

h) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. Autoritatea contractanta are dreptul de a preciza in documentatie institutiile competente de la care operatorii economici pot obtine informatii privind reglementarile referitoare la impozitare, precum si cele referitoare la protectia mediului. Autoritatea contractanta are obligatia sa precizeze in documentatie regulile obligatorii referitoare la conditiile de munca si de protectie a muncii, care sunt in vigoare la nivel national si care trebuie respectate pe parcursul indeplinirii contractului de lucrari ori de servicii, sau sa indice institutiile competente de la care operatorii economici pot obtine informatii detaliate privind reglementarile respective. in acest caz, autoritatea contractanta are, totodata, si obligatia de a solicita operatorilor economici sa indice in cadrul ofertei faptul ca la elaborarea acesteia au tinut cont de obligatiile referitoare la conditiile de munca si protectia muncii.

Caietul de sarcini contine, in mod obligatoriu, specificatii tehnice. in cazul in care autoritatea contractanta defineste specificatiile tehnice din caietul de sarcini prin precizarea performantelor si/sau cerintelor functionale solicitate, atunci nicio oferta nu poate fi respinsa, daca ofertantul demonstreaza prin orice mijloc adecvat ca produsele, serviciile sau lucrarile oferite asigura indeplinirea performantelor sau cerintelor functionale solicitate, deoarece sunt conforme cu:

a) un standard national care adopta un standard european;

b) o omologare tehnica europeana;

c) o specificatie tehnica comuna utilizata in Comunitatea Europeana;

d) un standard international;

e) alte reglementari tehnice elaborate de organisme de standardizare europene. Se interzice definirea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. Autoritatea contractanta are dreptul de a impune in cadrul documentatiei, in masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmareste obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului si promovarea dezvoltarii durabile. Autoritatea contractanta are dreptul de a opta pentru una dintre urmatoarele modalitati de obtinere a documentatiei de atribuire de catre operatorii economici: fie asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul documentatiei de atribuire; fie punerea la dispozitie oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens sau, dupa caz, caruia i s-a transmis o invitatie de participare a unui exemplar din documentatia de atribuire, pe suport hartie si/sau pe suport magnetic.

Proceduri de participare la procedura de atribuire. Orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau intr-un grup de operatori, la procedura de atribuire. Ofertantul/candidatul care, in conformitate cu legislatia statului in care este stabilit, este abilitat sa presteze o anumita activitate nu poate fi exclus dintr-o procedura de atribuire pentru singurul motiv ca, in conformitate cu legislatia nationala, acest tip de activitate poate fi prestat numai de catre persoane juridice sau numai de catre persoane fizice. Mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, fara a fi obligati sa isi legalizeze, din punct de vedere formal, asocierea. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca o astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a contractului. Fara a i se diminua raspunderea in ceea ce priveste modul de indeplinire a viitorului contract, ofertantul are dreptul de a include in propunerea tehnica posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. in cazul in care autoritatea contractanta solicita, ofertantul are obligatia de a preciza partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele de recunoastere ale subcontractantilor propusi. Candidatul/ofertantul nu are dreptul, in cadrul aceleiasi proceduri:

a) sa participe la doua sau mai multe asocieri de operatori economici;

b) sa depuna candidatura/oferta individuala si o alta candidatura/oferta comuna;

Proceduri de evitare a conflictului de interese. Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea concurentei neloiale. Contractantul nu are dreptul de a angaja, in scopul indeplinirii contractului de achizitie publica, persoane fizice sau juridice care au fost implicate in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse in cadrul aplicarii unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel putin 12 luni de la incheierea contractului, sub sanctiunea nulitatii contractului respectiv pentru cauza imorala.[67]

3.4 Fundamentarea indicatorilor referitori la cheltuieli din bugetul local

3.4.1 Indicatorii privind nivelul[68] cheltuielilor publice

1. Volumul cheltuielilor pubice, este reprezentat de totalitatea cheltuielilor publice

CPT=∑CPT_i

a)     Volumul cheltuielilor publice in expresie nominala - tatalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale anului de calcul.

CPT=∑CPT_ni

b)     Volumul cheltuielilor publice in expresie reala - totalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza ( se obtin prin impartirea valorilor nominale la un indice de pret: indicele preturilor de consum sau deflatorul PIB)

2. Ponderea veniturilor publice in PIB - exprima partea din produsul intern brut realizat intr-un an, care se aloca pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii.

= * 100

Venturile publice medii pe locuitor - suma alocata fiecarui locuitor in urma distribuiri resurselor in economie. Se poate exprima in moneda nationala sau intr-o moneda care sa asigure contabilitea datelor

3.4.2 Indicatorii privind structura[69] cheltuielilor publice

1. Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli publice - exprima modul de repartizare a cheltuielilor publice totale in functie de destinatia fiecarei categorii de cheltuieli

3.4.3 Indicatori privind dinamica[70] cheltuielilor publice

Modificarea absoluta a cheltuielilor publice- exprima suma cu care se modifica volumul veniturilor publice de la o perioada la alta.

Δ CP =

c)     Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie nominal- exprima suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale perioadelor luate in considerare.

Δ

d)    Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie reala- exprima suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile constant ale uneei perioade de baza. Surprinde totodata, influentele determinate de modificarea preturilor ( crize monetare, deprecierea monedei, inflatiei, etc.)

Modificarea relative a cheltuielilor publice - exprima procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta.

ΔCP = * 100

c)     Modificarea relative a cheltuielior publice in expresie nominala- exprima modificarea procentuala a cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale perioadelor analizate.

Δ

d)     Modificarea relative a cheltuielilor publice in expresie reala- expima modificarea procentula a cheltuielilor publice exprimate in preturi constant.

Δ

3. Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB - exprima modificarea propotiei de alocare a PIB destinata acoperirii nevoilor collective.

4. Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor- exprima modificarea gradului de alocare a cheltuielilor publice pe cap de locuitor.

5. Modificarea structurii cheltuielilor publice- exprima mutatiile ce se produc la nivelul categoriilor de venituri care alcatuiesc veniturile publice totale.

CAP. 4 ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA A EXECUTIEI INDICATORILOR DIN BUGETUL LOCAL AL COMUNEI IGHIU

4.1 Analiza corelatiei realizarii - prevederii in intervalul 2009 - 2012

Analiza corelatiei dintre veniturile si cheltuielile prevazute a fi realizate intr-un an si veniturile si cheltuielile realizate in decursul aceluiasi an are o deosebita importanta in observarea modului cum sunt gestionate resursele financiare publice.

Planificarea financiara rezolva sarciniile de repartitie fianciara in faza de exercitiu a indicatorilor economico - financiari, dintre care:

Urmarirea operativa a modului de infaptuire in practica a indicatorilor aprobati prin bugetul de venituri si cheltuieli

Initierea si aplicarea unor masuri cu character de autoreglare astefel incat sa se realizeze in practica indicatorii de eficienta prestabiliti.

Initierea de actiuni si urmarira infaptuirii lor in practica pe linia incasarii creantelor sip e linia achitarii la termen a obligatiilor.

Elaborarea situatiilor financiare de sinteza care se prezinta ca anexe la bilantul contabil, ori alte rapoarte sau dari de seama cu character financiar - contabil.[71]

Analiza economic - financiara urmareste infaptuirea in practica a unor studii si cercetari, bazate pe o prelucrare complexa si multilateral a informatilor economic - financiare se urmareste: cat sip e termen mediu si lung. Prin intermediul analizei economico - financiare se urmareste: cunoasterea rezultatelor economice si financiare obtinute, a facturilor care le-au influentat, a marimii si sensului influentei fiecarui factor asupra rezultatelor generale, precum si evidentierea raporturilor deconditionare dintre fctorii ce au concurat la obtinerea rezultatelor financiare respective.

O buna previziune a veniturilor si cheltuielilor consiliului local al comunei Ighiu este importanta pentru realizarea obiectivelor si actiunilor prestabilite iar in cazul aparitiei unor neajunsuri, acestea sa poata fi radiate.

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru veniturile din anul 2009

In anul 2009, gradul de realizare al veniturilor a fost de 94,26 % ceea ce demonstreaza o buna previziune a veniturilor. pe cladiri este destul de mare, ceea ce denota faptul ca s-a reusit sa se colecteze aproape toate Din tabelul de mai sus se observa ca gradul de realiizare al veniturilor provenite din impozite si taxe pe cladiri este de 95.67 %. Aceasta se datoreaza faptului ca gradul de colectare a impozitului pe cladiri este destul de mare, ceea ce denota faptul ca s-a reusit sa se colecteze aproape toate impozitele de la contribuabili.

De asemenea, din tabelul de mai sus se mai observa ca gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din subventii de bugetului de stat si de la alte administratii este de 99.62 %, iar gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din TVA sunt de 94.43 %.

Dupa cum observam in tabelu de mai sus gradul de realizare al veniturilor curente este de 91.53%

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru veniturile din anul 2010

Pentru anul 2010 gradul de realizare al veniturilor a fost de 94,04 % ceea ce demonstreaza o buna previziune a veniturilor.

Din tabelul de mai sus se observa faptul ca gradul de realizare a veniturilor din impozitul si taxa pe cladiri este apoximativ egal cu cea din anul anterior, adica 95.75 %. Aceasta se datoreaza faptului ca gradul de colectare a impozitului pe cladiri este destul de mare, ceea ce denota faptul ca s-a reusit sa se colecteze aproape toate impozitele de la contribuabili.

De asemenea, din tabelul de mai sus se mai observa ca gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din subventii de bugetului de stat si de la alte administratii este de 99.96 %, iar gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din TVA sunt de 92.38 %.

Dupa cum observam in tabelul de mai sus gradul de realizare al veniturilor curente este de 91.64%.

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru veniturile din anul 2011

Pentru anul 2011 gradul de realizare al veniturilor a fost de 91,18 % ceea ce demonstreaza o buna previziune a veniturilor.

Din tabelul de mai sus se observa faptul ca gradul de realizare a veniturilor din impozitul si taxa pe cladiri este apoximativ egal cu cea din anul anterior, adica 96.93 %. Aceasta se datoreaza faptului ca gradul de colectare a impozitului pe cladiri este destul de mare, ceea ce denota faptul ca s-a reusit sa se colecteze aproape toate impozitele de la contribuabili.

De asemenea, din tabelul de mai sus se mai observa ca gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din subventii de bugetului de stat si de la alte administratii este de 89.55 %, acesta valoare fiind mai mica decat in anii anterior iar gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din TVA sunt de 89.73 %, fiind o valoare mai mica decat anii anteriori.

Dupa cum observam in tabelul de mai sus gradul de realizare al veniturilor curente este de 98.62%.

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru veniturile din anul 2012

Pentru anul 2011 gradul de realizare al veniturilor a fost de 91,19 % ceea ce demonstreaza o buna previziune a veniturilor.

Din tabelul de mai sus se observa faptul ca gradul de realizare a veniturilor din impozitul si taxa pe cladiri este mai mic decat din anul anterior, adica 77.49%. Aceasta se datoreaza faptului ca gradul de colectare a impozitului pe cladiri este mai mic, ceea ce denota faptul ca nu s-a reusit sa se colecteze aproape toate impozitele de la contribuabili.

De asemenea, din tabelul de mai sus se mai observa ca gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din subventii de bugetului de stat si de la alte administratii este de 54.32 %, acesta valoare fiind mai mica decat in anii anteriori iar gradul de realizare a veniturilor provenite din sume defalcate din TVA sunt de 92.75%, fiind o valoare mai mare decat anul anterior.

Dupa cum observam in tabelul de mai sus gradul de realizare al veniturilor curente este de 97.88%.

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru cheltuielilor din anul 2009

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru cheltuielilor din anul 2010

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru cheltuielilor din anul 2011

Analiza corelatiei realizari-prevederi pentru cheltuielilor din anul 2012