ANALIZA EVOLUTIEI, NIVELULUI SI STRUCTURII IMPOZITELOR DIRECTE IN ROMANIA IN PERIOADA 2004 - 2009

1. ANALIZA CONTRIBUTIEI IMPOZITELOR DIRECTE LA FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE ALE ROMANIEI IN PERIOADA 2004 - 2009

In Romania, potrivit Legii finantelor publice[1], resursele financiare publice sunt formate din ansamblul venitului bugetului de stat, ale bugetetelor locale, veniturilor institutiilor publice si activitatilor auto-finantate, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat si ale fondurilor speciale.

Resursele bugetului de stat sunt formate din: venituri curente (venituri fiscale si nefiscale) si venituri din capital.

Tabel 1. Structura veniturilor bugetare

Sursa: Legile Bugetelor de stat pe anii 2004-2009 si calcule proprii

www.mfinante.ro

In tabelul de mai sus nu am facut altceva decat sa citez sursele cele mai credibile in legatura cu structura veniturilor bugetare.

Tabel 2. Ponderea impozitelor directe, impozitelor indirecte si a altor venituri in venituri totale

Sursa:Calcule proprii

Figura 1. Reprezentarea ponderilor impozitelor directe, impozitelor indirecte si a altor venituri in venituri totale

Sursa: Tabelul 1 si Tabelul 2

Confom datelor din tabelul 2 si figurii 1 in cursul anilor 2004 - 2009, observam ca:

impozitele directe au o pondere de 20,27%, in veniturile totale, in anul 2004 si se inregistreaza o crestere a ponderii in anul 2005, cu 0,78 %; in anul 2006 o crestere mult mai mare fa a de anul precedent cu 4,32% si fa a de anul 2004 cu 5,10 %; in anul 2007 se inregistreaza o scadere a ponderii impozitelor directe in venituri totale fa a de anul 2006 de 0,23% men inandu-se totusi o crestere fa a de anul 2004 de 4,87 procente. In anul 2008 se observa cea mai mare pondere a impozitelor directe in venituri totale in cursul anilor de referin a, 2004 - 2009, cu un procent de 27, 84 (adica o crestere de 7,57% fa a de 2004, de 6,79% fa a de 2005, de 2,47 % fa a de 2006 si de 2,70% fa a de 2007). In ultimul an de studiu, 2009 se inregistreaza din nou o scadere a ponderii impozitelor directe in veniturile

totale, fa a de anul precedent 2008, de 1,50%, insa fa a de ceilal i ani se men ine o crestere in procente de 6,07 fa a de 2004, de 5,29 fa a de 2005, de 0,97 fa a de 2006 si de 1,20 fa a de 2007.

Ca o medie in cei 6 ani de referin a 2004.- 2009 impozitele directe au o pondere de 25,12% in veniturile totale, acesta pondere fiind una de mijloc.

impozitele indirecte au o pondere de 73,15%, in veniturile totale, in anul 2004 si se inregistreaza o scadere continua pana in anul 2009; de 0,15% in 2005 fa a de 2004; de 3,83% in 2006 fa a de 2005 si de 98% fa a de 2004; de 0,41% in 2007 fa a de anul 2006 iar fa a de ani preceden i 2005 si 2004 se inregistreaza o scadere procentuala de 4,24 respectiv 4,39; in 2008 se inregistreaza cea mai mare scadere in valoare procentuala a ponderii impozitelor indirecte in veniturile totale de 6,79 fa a de 2007, de 7,20 fa a de 2006, de 11,03 fa a de 2005 si de 11,18 fa a de 2004. In ultimul an de referin a, 2009, deasemenea ponderea impozitelor indirecte in veniturile totale este in scadere cu o pondere procentuala de 2,77 fa a de anul 2008, de 9,56 fa a de anul 2007, de 9,97 fa a de anul 2006, de 13,80 fa a de anul 2005 si de 13,95 fa a de anul 2004.

Desi ponderea, pentru fiecare an de studiu in parte, a impozitelor indirete in veniturile totale este in scadere, pe perioada de referin a 2004 - 2009 ea reprezinta o medie de 65,87 fiind cea mai mare, fa a de ponderea impozitelor directe si a altor venituri.

alte venituri au o pondere procentuala de 6,58, in veniturile totale in primul an de referin a, 2004, in anul 2005 inregistrandu-se o scadere de 0,63% fa a de 2004, scadere care se men ine si in 2006 la o valoare procentuala de 0,49 fa a de 2005 si de 1,12 fa a de 2004; in anul 2007 se inregistreaza o crestere a altor venituri in veniturile totale in valoare de 0, 64 % fa a de 2006 si de 0,15% fa a de 2005, insa se men ine o scadere fa a de 2004 de 0,48%; in 2008 se inregistreaza o crestere considerabila, fa a de anii preceden i, in valoare procentuala de 4,09 fa a de 2007, de 4,73 fa a de 2006, de 4,24 fa a de 2005 si de 3,61 fa a de 2004. In ultimul an de referin a 2009 ponderea altor venituri in veniturile totale se men ine in crestere de 3,97 % fa a de anul 2008, de 8,36% fa a de anul 2007, de 9,00% fa a de anul 2006, de 8,51% fa a de anul 2005 si de 7,88% fa a de primul an de referin a, 2004.

Media procentuala a ponderii altor venituri in veniturile totale in anii de referin a, 2004 - 2009, este de 9,00 fiind cea mai mica dintre cele trei (ponderea impozitelor directe, ponderea impozitelor indirecte, ponderea altor venituri).

Tabel Ponderea impozitelor directe, impozitelor indirecte si a altor venituri in venituri curente

Sursa:Calcule proprii

Figura2. Reprezentarea ponderilor impozitelor directe, impozitelor indirecte si a altor venituri in venituri curente

Sursa: Tabelul 1 si Tabelul 3

Confom datelor din tabelul 3 si figurii 2 in cursul anilor 2004 - 2009, observam ca:

impozitele directe au o pondere de 20,25%, in veniturile curente, in anul 2004 si se inregistreaza o crestere a ponderii in anul 2005, cu 0,76 %; in anul 2006 o crestere mult mai mare fa a de anul precedent cu 4,34% si fa a de anul 2004 cu 5,10 %; in anul 2007 se inregistreaza o scadere a ponderii impozitelor directe in venituri totale fa a de anul 2006 de 0,23% men inandu-se totusi o crestere fa a de anul 2004 de 4,87 procente. In anul 2008 se observa cea mai mare pondere a impozitelor directe in venituri totale in cursul anilor de referin a, 2004 - 2009, cu un procent de 27, 83 (adica o crestere de 7,58% fa a

de 2004, de 6,82% fa a de 2005, de 2,48 % fa a de 2006 si de 2,71% fa a de 2007). In ultimul an de studiu, 2009 se inregistreaza din nou o scadere a ponderii impozitelor directe in veniturile curente, fa a de anul precedent 2008, de 1,66%, insa fa a de ceilal i ani se men ine o crestere in procente de 5,92 fa a de 2004, de 5,16 fa a de 2005, de 0,82 fa a de 2006 si de 1,05 fa a de 2007.

Ca o medie in cei 6 ani de referin a 2004-2009 impozitele directe au o pondere de 25,55% in veniturile curente, acesta pondere fiind una de mijloc.

impozitele indirecte au o pondere de 73,21%, in veniturile curente, in anul 2004 si se inregistreaza o scadere continua pana in anul 2009; de 0,08% in 2005 fa a de 2004; de 3,91% in 2006 fa a de 2005 si de 99% fa a de 2004; de 0,40% in 2007 fa a de anul 2006 iar fa a de ani preceden i 2005 si 2004 se inregistreaza o scadere procentuala de 4,31 respectiv 4,39; in 2008 se inregistreaza cea mai mare scadere in valoare procentuala a ponderii impozitelor indirecte in veniturile curente de 6,80 fa a de 2007, de 7,20 fa a de 2006, de 11,11 fa a de 2005 si de 11,19 fa a de 2004. In ultimul an de referin a, 2009, deasemnea ponderea impozitelor indirecte in veniturile curente este in scadere cu o pondere procentuala de 0,44 fa a de anul 2008, de 7,24 fa a de anul 2007, de 7,64 fa a de anul 2006, de 11,55 fa a de anul 2005 si de 11,63 fa a de anul 2004.

Desi ponderea, pentru fiecare an de studiu in parte, a impozitelor indirecte in veniturile curente este in scadere, pe perioada de referin a 2004-2009 ea reprezinta o medie de 66,99 fiind cea mai mare, fa a de ponderea impozitelor directe si a altor venituri.

alte venituri au o pondere procentuala de 6,54, in veniturile curente in primul an de referin a, 2004, in anul 2005 inregistrandu-se o scadere de 0,68% fa a de 2004, scadere care se men ine si in 2006 la o valoare procentuala de 0,43 fa a de 2005 si de 1,11 fa a de 2004; in anul 2007 se inregistreaza o crestere a altor venituri in veniturile curente in valoare de 0, 63 % fa a de 2006 si de 0,20% fa a de 2005, insa se men ine o scadere fa a de 2004 de 0,48%; in 2008 se inregistreaza o crestere considerabila, fa a de anii preceden i, in valoare procentuala de 4,09 fa a de 2007, de 4,72 fa a de 2006, de 4,29 fa a de 2005 si de 3,61 fa a de 2004. In ultimul an de referin a 2009 ponderea altor venituri in veniturile curente se men ine in crestere de 2,10 % fa a de anul 2008, de 6,19% fa a de anul 2007, de 9,00% fa a de anul 2006, de 6,82% fa a de anul 2005 si de 5,71% fa a de primul an de referin a, 2004.

Media procentuala a ponderii altor venituri in veniturile curente in anii de referin a, 2004 - 2009, este de 9,16 fiind cea mai mica dintre cele trei (ponderea impozitelor directe, ponderea impozitelor indirecte, ponderea altor venituri).

Tabel 4. Ponderea impozitelor directe, impozitelor indirecte si a altor venituri in venituri fiscale

Sursa: Calcule proprii

Figura Reprezentarea ponderilor impozitelor directe, impozitelor indirecte si a altor venituri in venituri fiscale

Sursa: Tabelul 1 si Tabelul 4

Confom datelor din tabelul 4 si figurii 3 in cursul anilor 2004-2009, observam ca:

impozitele directe au o pondere de 21,29%, in veniturile fiscale, in anul 2004 si se inregistreaza o crestere a ponderii in anul 2005, cu 0,69 %; in anul 2006 o crestere mult mai mare fa a de anul precedent cu 4,46% si fa a de anul 2004 cu 5,15 %; in anul 2007 se

inregistreaza o scadere a ponderii impozitelor directe in venituri fiscale fa a de anul 2006 de 0,07% men inandu-se totusi o crestere fa a de anul 2004 de 5,08 procente. In anul 2008 se observa cea mai mare pondere a impozitelor directe in venituri fiscale in cursul anilor de referin a, 2004 - 2009, cu un procent de 31,00 (adica o crestere de 9,31% fa a de 2004, de 8,62% fa a de 2005, de 4,16 % fa a de 2006 si de 4,23% fa a de 2007). In ultimul an de studiu, 2009 se inregistreaza din nou o scadere a ponderii impozitelor directe in veniturile fiscale, fa a de anul precedent 2008, de 0,23%, insa fa a de ceilal i ani se men ine o crestere in procente de 9,08 fa a de 2004, de 8,39 fa a de 2005, de 3,93 fa a de 2006 si de 4,00 fa a de 2007.

Ca o medie in cei 6 ani de referin a 2004 - 2009 impozitele directe au o pondere de 27,60% in veniturile fiscale, acesta pondere fiind una de mijloc.

impozitele indirecte au o pondere de 78,31%, in veniturile fiscale, in anul 2004 si se inregistreaza o scadere continua pana in anul 2009, exceptand anul 2006; de 0,69% in 2005 fa a de 2004; de 4,46% in 2006 fa a de 2005 si de 5.15% fa a de 2004; in 2007 se inregistreaza o crestere sensibila fa a de anul 2006 in valoare procentuala de 0,07 insa fa a de anii preceden i 2005 si 2004 se inregistreaza o scadere procentuala de 4,39 respectiv 5,08; in 2008 se inregistreaza o scadere in valoare procentuala a ponderii impozitelor indirecte in veniturile fiscale de 4,23 fa a de 2007, de 4,16 fa a de 2006, de 8,62 fa a de 2005 si de 9,31 fa a de 2004. In ultimul an de referin a, 2009, ponderea impozitelor indirecte in veniturile fiscale este din nou in crestere cu o pondere procentuala de 0,17 fa a de anul 2008, iar fa a de anii preceden i, 2007-2004, este in scadere procentuala de 4,06 fa a de anul 2007, de 3,99 fa a de anul 2006, de 8,45 fa a de anul 2005 si de 9,14 fa a de anul 2004.

Desi ponderea, pentru fiecare an de studiu in parte, a impozitelor indirecte in veniturile fiscale este in scadere, pe perioada de referin a 2004-2009 ea reprezinta o medie de 72,38 fiind cea mai mare, fa a de ponderea impozitelor directe si a altor venituri.

alte venituri au o pondere procentuala de 7,04, in veniturile fiscale in primul an de referin a, 2004, in anul 2005 inregistrandu-se o scadere de 0,72% fa a de 2004, scadere care se men ine si in 2006 la o valoare procentuala de 1,27 fa a de 2005 si de 1,27 fa a de 2004; in anul 2007 se inregistreaza o crestere a altor venituri in veniturile fiscale in valoare de 0,73 % fa a de 2006 si de 0,18% fa a de 2005, insa se men ine o scadere fa a de 2004 de 0,54% fa a de 2004; in 2008 se inregistreaza o crestere considerabila, fa a de anii

preceden i, in valoare procentuala de 4,85 fa a de 2007, de 5,58 fa a de 2006, de 5,03 fa a de 2005 si de 4,31 fa a de 2004. In ultimul an de referin a 2009 ponderea altor venituri in veniturile fiscale se men ine in crestere de 5,55 % fa a de anul 2008, de 10,40% fa a de anul 2007, de 11,13% fa a de anul 2006, de 10,58% fa a de anul 2005 si de 9,86% fa a de primul an de referin a, 2004.

Media procentuala a ponderii altor venituri in veniturile fiscale in anii de referin a, 2004 - 2009, este de 9,89 fiind cea mai mica dintre cele trei (ponderea impozitelor directe, ponderea impozitelor indirecte, ponderea altor venituri).

2. STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE SI EVOLUTIA ACESTORA

Tabelul 5. Structura impozitelor directe

Sursa:Legile bugetelor de stat pe anii 2004 - 2009 si calcule proprii

www.mfinante.ro

Tabelul 6. Pondrea impozitelor directe

Sursa:Calcule proprii

Figura 4. Ponderea categoriilor de impozite directe in totalul impozitelor directe in perioada 2004-2009.

Sursa: calcule proprii

Confom datelor din tabelele 5; 6 si figurii 4 in cursul anilor 2004-2009, observam ca:

impozitul pe profit are o pondere de 84,22%, in impozitele directe totale, in anul 2004 si se inregistreaza o scadere a ponderii in anul 2005, cu 3,53 %; in anul 2006 ponderea este in scadere fa a de anii preceden i, 2005 si 2004 cu 12,16% respectiv 15,69%; in anul 2007 se inregistreaza o usoara crestere fa a de anul 2006 cu un procent de 5,79 insa se men ine o scadere de 6,37 % fa a de anul 2005 si de 9,90% fa a de 2004; in anul 2008 se inregistreaza o scadere fa a de anul anterior, 2007 de 5,59%, o crestere de 0.20% procente fa a de anul 2006 si o scadere fa a de anii 2005 si 2004 cu 11,96% respectiv 15,49%. In ultimul an de studiu, 2009 se inregistreaza din nou o scadere a ponderii impozitului pe profit in impozitele directe totale, fa a de anul precedent 2008, de 1,23%, de 6,82% fa a de 2007, de 1,03% fa a de 2006, de 13,19% fa a de 2005 si de 16,72% fa a de 2004.

Ca o medie in cei 6 ani de referin a 2004-2009 impozitele pe profit au o pondere de 71,75% in impozitele directe totale, acesta pondere fiind cea mai mare, fa a de ponderea impozitelor pe venit si a altor impozite directe.

impozitul pe venit are o pondere de 4,30%, in impozitele directe totale, in anul 2004 si se inregistreaza o crestere continua pana in anul 2009; de 5,23% in 2005 fa a de 2004; de 4,47% in 2006 fa a de 2005 si de 9.80% fa a de 2004; de 1,55% in 2007 fa a de anul 2006 si fa a de ani preceden i 2005 si 2004 de 6,12% respectiv 11,35%; in 2008 se inregistreaza o crestere semnificativa in valoare procentuala a ponderii impozitului pe venit in impozitele directe totale de 6,74 fa a de 2007, de 8,29 fa a de 2006, de 12,86 fa a de 2005 si de 18,09 fa a de 2004. In ultimul an de referin a, 2009, ponderea impozitului pe venit in impozitele totale directe se men ine in crestere cu o pondere procentuala de 1,28 fa a de anul 2008, iar fa a de anii preceden i, 2007-2004, de 8,02 fa a de anul 2007, de 9,57 fa a de anul 2006, de 14,14 fa a de anul 2005 si de 19,37 fa a de anul 2004.

Ca o medie in cei 6 ani de referin a 2004-2009 impozitul pe venit are o pondere de 17,69% in impozitele directe totale, acesta pondere fiind una de mijloc, fa a de ponderea impozitul pe profit si a altor impozite directe.

alte impozite directe au o pondere procentuala de 11,48, in impozitele directe totale in primul an de referin a, 2004, in anul 2005 inregistrandu-se o scadere de 1,7% fa a de 2004, in 2006 se inregistreaza o crestere mare de 7,59% fa a de 2005 si de 5,59 fa a de 2004. In 2007 se inregistreaza o scadere de 7,34% fata de 2006 o crestere de 0,25% fa a de 2005 si din nou o scadere fata de 2004 de 1,45%. In urmatorii ani 2008 si 2009 scaderea continua; in anul 2008 cu o valoare procentuala de 1,15 fata de anul 2007, de 8,49 fata de anul 2006, de 0,90 fata de anul 2005 si de 2,60 fata de anul 2004, iar in anul 2009 de 0,05 fata de anul 2008, de 1,20 fata de anul 2007, de 8,54 fata de anul 2006, de 0,95 fata de anul 2005 si de 2,65 fata de anul 2004.

Media procentuala a ponderii altor impozite directe in totalul impozitelor directe totale in anii de referin a, 2004-2009, este de 10,56 fiind cea mai mica dintre cele trei (ponderea impozitului pe profit, impozitului pe venit si a altor impozite directe).

PROIECT DE BUGET PE ANUL 2009 SI PERSPECTIVA 2010 - 2012

Configuratia proiectului de buget pe anul 2009 si perspectiva 2010-2012 are in vedere consolidarea predictibilitatii, stabilitatii si transparentei politicii fiscal-bugetare, obictive prioritare pentru sustinerea obiectivelor de convergenta si cresterea calitatii cheltuielilor publice, acestea fiind definite de cateva coordonate majore:

formularea unui buget al stabilitatii, al consolidarii dezvoltarii economice;

un buget modern, de factura europeana, constituit pe politici si prioritati, configurat pe programe si proiecte, care sa asigure indeplinirea angajamentelor determinate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

un buget multianual pentru a permite continuitatea politicilor publice deja finantate in anii anteriori.

Obiectivul strategic al politicii fiscal-bugetare in anul 2009 este convergenta reala a economiei romanesti cu economia Uniunii Europene, ceea ce presupune consolidarea echilibrelor macroeconomice si impartirea beneficiilor dezvoltarii tuturor cetatenilor.

Politica fiscal-bugetara pe orizontul de referinta 2009-2012 este caracterizata de doua trasaturi definitorii:

va continua sa constituie una din prioritatile esentiale pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii economice, precum si pentru pregatirea Romaniei in vederea trecerii la moneda EURO;

se va axa pe combinarea judicioasa si performanta a masurilor de relaxare fiscala cu cele de extindere a bazei de impozitare bazata pe principiul egalitatii de tratament fiscal.

Principalele coordonate ale politicii fiscale in anul 2009 sunt urmatoarele:

politica de impozitare se bazeaza pe stabilitatea acestora, in sensul ca sunt avute in vedere modificari semnificative si poate fi considerata o continuare a celei din perioada 2005-2008, caracterizata prin relaxare fiscala in domeniul impozitelor directe.

In domeniul impozitului pe profit se va avea in vedere diminuarea bazei impozabile pentru calculul impozitului pe profit, prin acordarea unei deduceri suplimentare pentru activitatile de cercetare-dezvoltare.

Incepand cu 1 ianuarie 2009 se majoreaza perioada de recuperare a pierderii fiscal de la 5 la 7 ani, pentru pierderea fiscal realizata incepand cu anul 2009 iar cota de impunere a dividentelor obtinute din Romania de persoanele juridice rezidente in statele membre UE si AELS s-a redus de la 16% la 10%, iar pentru nerezidentii din state membre UE se mentine la 16%.

In domeniul impozitului pe venit se urmareste:

incurajarea contributiilor la fondurile de pensii private, prin majorarea cuantumului contributiilor deductibile la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile din salarii.

simplificarea sistemului de deduceri personale acordate persoanelor fizice care realizeaza venituri din salarii la functia de baza

Incepand cu 1 ianuarie 2009, se aplica scutirea de impozit a veniturilor din detinerea si tranzactionarea titlurilor de stat si/sau a obligatiunilor emise de catre unitatile administrative-teritoriale.

In domeniul impozitelor locale se urmareste realizarea de masuri pentru impozitarea la valoarea de piata a proprietatilor imobiliare.

In domeniul impozitarii nerezidentilor, relaxarea fiscala este urmarita prin scoaterea de sub incidenta impozitarii in Romania a veniturilor obtinute de organismele de plasament colectiv nerezidente, fapt ce ar incuraja patrunderea acestor fonduri pe piata de capital romaneasca si dezvoltarea acesteia.

Imbunatatirea politicii de administrare fiscala este caracterizata de urmatoarele valori:

transparenta crescuta;

tratament egal contribuabililor;

relatie de calitate superioara cu cetatenii, servicii adaptate nevoilor acestora;

profesionalism si corectitudine in relatia cu contribuabilii;

responsabilizarea si adeziunea la obiectivele Agentiei.

Tabel 7. Structura veniturilor bugetare pe anii 2008 - 2009

Sursa: Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia in perioada 2010 - 2012: https://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/raport.pdf

Estimarea veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici proiectati pentru anul 2009 si a reglementarilor in domeniul fiscal in vigoare de la 1 ianuarie 2009.

Potrivit propunerilor veniturilor bugetului general consolidate pentru anul 2009 si a programului pe anul 2008 se poate realize o reprezentare grafica (tabel 8 si grafic 10) a evolutiei principalelor venituri bugetare in perioada 2008-2009.

Tabel 8. Evolutia principalelor venituri ale bugetului general consolidat in anii 2008 - 2009

Sursa: Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia in perioada 2010 - 2012: https://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/raport.pdf

Figura 5.

Sursa: calcule proprii

Figura 6.

Sursa: calcule proprii

Figura 7.

Sursa: calcule proprii

Tabelul 9. Evolutia componentelor veniturilor bugetului de stat in anul 2008 comparativ cu anul 2007

Sursa: www.mfinante.ro.

Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia in perioada 2010 - 2012: https://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/raport.pdf

Tabelul 10. Evolutia componentelor veniturilor bugetului de stat in anul 2009 comparativ cu anul 2008

Sursa: www.mfinante.ro.

Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia in perioada 2010 - 2012: https://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/raport.pdf

Din cele doua tabele putem observa:

in anul 2008 fata de anul 2007 o crestere semnificativa a impozitului pe salarii si venit, si a veniturilor nefiscale de 91,01% respectiv 114,89%; o crestere peste 50% cu 7,40 a veniturilor din capital; cresterea procentuala in 2008 fata de 2007 se mentine si la impozitul pe profit de 23,45%, la taxa pe valoare adaugata de 15,54%, la accize de 6,44 %, la

contributiile de asigurari de 0,98% si la fonduri externe nerambursabile de 44,45% taxele vamale inregistrand o scadere de 29,59%.

in anul 2009 fata de 2008 cresterile inregistrate sunt sub 50% si se inregistreaza la impozit pe profit de 4,95%, la impozit pe salarii si venit de 12,95%, la taxa pe valoare adaugata de 8,33%, la accize de 22,97%, la contributii de asigurari de 30,25%, iar la venituri din capital de 33,66%. La celelalte categorii de venituri studiate se inregistreaza scaderi dintre care una peste 50% fata de 2008, cu un procent de 55,05% al fondurilor externe nerambursabile si cu o scadere relativ mica de 9,14% a taxelor vamale si de 9,32% a veniturilor nefiscale.

4. SISTEMUL FISCAL DIN ROMANIA (PROGRESIV 1990 - 2004 VERSUS COTA UNICA 2005 - 2007

Introducerea si mentinerea cotei unice de 16%, pastrarea taxei pe valoarea adaugata la 19%, inlaturarea oricaror posibilitati de inlesniri fiscale coroborata cu intarirea controlului fiscal au contribuit la cresterea veniturilor bugetare. Cei cu veniturile foarte mari beneficiaza de un avantaj direct si mare in impozitare, in urma introducerii cotei unice.

In 2004, sistemul fiscal era unul progresiv, cu cote diferentiate in ceea ce priveste impozitul aplicat pe venitul persoanelor fizice. Astfel, cei care aveau venituri de pana la 28 milioane ROL, plateau 18% drept impozit pe venit, pentru cei cu venituri cuprinse intre 28 milioane ROL si 69,6 milioane ROL cota era de 23% si impozitul putea ajunge pana la 40% in conditiile in care venitul depasea suma de 156 milioane ROL. Impozitul aplicat asupra profitului impozabil al companiilor era de 25%. Dobanzile erau impozitate cu 1%, iar dividendele cu un procent de 5%. Microintreprinderile plateau un impozit pe venit de 1,5%.

In 2004, sistemul fiscal din Romania era considerat de catre Fondul Monetar International ca fiind unul sustenabil, care nu creeaza dezechilibre macroeconomice pe termen mediu si lung. Balanta economii-investitii imbunatatita, arierate intr-o scadere rapida, mentinerea salariilor in limita bugetelor aprobate si ratele ridicate de colectare de 95-98% la principalele utilitati fundamentau analiza pozitiva a specialistilor FMI: "Politica bugetara in anul 2004 va sustine obiectivele de dezinflatie si limitarea deficitului de cont curent extern, creand in acelasi timp conditii pentru cresterea in continuare a investitiilor sectorului privat".

Ce urma sa se intample cu sistemul fiscal in 2005, daca guvernarea de atunci continua? Guvernul convenise deja cu FMI, din luna iulie 2004, un program de reforma fiscala care ar fi intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Principalii piloni ai acestui program prevedeau o reducere a impozitului pe profit de la 25% la 19%; o reducere a impozitului pe venit pentru cea mai mica transa de impunere de la 19% la 14%, compensate partial prin inghetarea deducerilor personale la

nivelul din 2004 si o reducere a ratei contributiilor pentru asigurarile sociale cu 1,25%. Pentru a compensa o parte din pierderea de venituri, autoritatile doreau sa introduca simultan un impozit pe teren, sa creasca impozitul pe dividende si accizele, cu incepere de la 1 iulie 2005. Pierderea neta de venit asociata reformei s-ar fi ridicat la 0,25% din PIB fata de referinta de baza, datorita efectului pe parcursul intregului an al eliminarii ratei reduse de impunere la impozitul pe profit pentru activitatile de export, efectului reportat al cresterii accizelor din iulie 2004 si al unor imbunatatiri in colectare datorita reformei administratiei fiscale si a unei reduceri a evaziunii fiscale.

Obiectivele reformei propuse de guvernul din 2004 erau legate de sprijinirea distributiei echitabile a castigurilor de pe urma cresterii economice ridicate, imbunatatirea climatului de afaceri si intarirea pozitiei competitive a Romaniei. In plus, reforma fiscala dorea sa raspunda si asteptarilor oamenilor de afaceri, legate de cresterea predictibilitatii in domeniul fiscal, reducerea costurilor administrative legate de impozite si reducerea presiunilor legate de impozitarea muncii.

Desi sondajele efectuate in randul oamenilor de afaceri in ultimii 5 ani arata ca nivelul fiscalitatii este una dintre preocuparile secundare ale managementului companiilor (mult mai putin importanta decat, de exemplu, predictibilitatea fiscala), reforma fiscala din 2005 a tintit incurajarea afacerilor mari, a companiilor cu forta financiara ridicata, mizandu-se pe efectele de antrenare ale investitiilor masive realizate de acesti investitori.

De la 1 ianuarie 2007, au intrat in vigoare amendamentele, indelung disputate, aduse Codului Fiscal. Amendamentele nu au avut in vedere modificarea elementelor esentiale ale sistemului fiscal romanesc, construit, in principal, pe baza cotei unice de 16% aplicate veniturilor si a unei taxe pe valoarea adaugata de 19%.

Impozitul pe dividende, platit de catre actionarii persoane juridice, este de 10% in conditiile in care nu detin participatii de minimum 15% pana la 1 ianuarie 2009, respectiv 10% dupa aceasta data pentru o perioada de minimum doi ani inainte de data platii. Exceptia de la regula de impozitare a societatilor comerciale este, in continuare, data de impozitarea venitului microintreprinderilor, cu conditia ca acestea sa realizeze minimum 50% din venituri din alte activitati decat cele de consultanta pentru management si afaceri. Prevederea se doreste o solutie in sensul eliminarii folosirii microintreprinderilor pentru incasarea salariilor de catre unii angajati. Cota de impozitare a veniturilor este, in cazul microintreprinderilor, de 2% in anul 2007, 2,5% in anul 2008 si 3% in anul 2009.

Pentru castigurile obtinute din rascumpararea titlurilor la fondurile deschise de investitii se aplica o rata de impozitare diferentiata in functie de durata de detinere a acestor titluri dupa cum urmeaza: daca sunt detinute o perioada mai mica de 365 de zile, se aplica rata de impozitare generala de 16%; daca sunt detinute o perioada mai mare de 365 de zile, se aplica o rata de

impozitare de 1% pe castigul net obtinut.

Pentru titlurile de valoare, valori mobiliare, cumparate si rascumparate se aplica un impozit de 16% pe castigul net obtinut din operatiunile de vanzare - cumparare din cursul exercitiului fiscal. Dividendele, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerilor de titluri la fondurile inchise de investitii, obtinute de catre persoanele fizice, se impoziteaza cu o cota de 16% din valoarea dividendelor brute cuvenite.

Sistemul fiscal intrat in vigoare in 2005 si ajustat in 2007, si-a stabilit ca obiectiv asigurarea unor venituri disponibile mai mari, potentiala expansiune a afacerilor, cresterea investitiilor directe, reducerea ponderii economiei subterane, o crestere economica sustenabila, mai multe locuri de munca, cresterea economisirii si a investitiilor. Dintre aceste tinte, analistii considera ca au fost atinse cresterea investitiilor straine (un record in perioada postdecembrista, 9,1 miliarde de euro in 2006), o crestere economica ridicata (7,7% in 2006, chiar daca in mare parte bazata pe consum) si expansiunea afacerilor desfasurate de firmele mari, puternice din punct de vedere financiar. Ce nu a reusit sa obtina reforma sistemului fiscal promovata de guvernarea de dupa 2005 au fost cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB, cresterea economisirii iar ceea ce a inrautatit este accentuarea deficitului de cont curent. Veniturile disponibile mai mari au insemnat un consum mai mare (mai ales de bunuri din import) si implicit, adancirea deficitului balantei comerciale.

5. IMPOZITUL FORFETAR

Impozitul minim este un impozit direct, deductibil, aplicabil de la 1 mai 2009, pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Persoanele fizice autorizate (PFA), societatile infiintate in cursul acestui an (start-up) si cele aflate in inactivitate temporara-potrivit legii 31/1990, republicata, privind societatile comerciale nu platesc impozit minim. Firmele start-up au, insa, o perioada de gratie de numai un an. Dupa un an de la infiintarea firmei aceasta plateste impozit minim. De asemenea, firmele infiintate anterior acestui an si care la 1 mai 2009 sunt inactive, dar devin active in cursul acestui an , nu platesc impozit minim.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, prin care se instituie impozitul pe profit minim, intre 2.200 lei si 4000 lei, determinat in functie de veniturile societatilor comerciale, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249.

Potrivit OUG nr. 34/2009, impozitul pe profit minim, calculat in functie de venituri, va fi stabilit astfel, pentru:

venituri totale anuale intre 0-52.000 lei - impozit minim anual de 2.200 lei;

venituri totale anuale intre 52.001-215.000 lei - impozit minim anual de 4.300 lei

venituri totale anuale intre 215.001-430.000 lei - impozit minim anual de 6.500 lei;

venituri totale anuale intre 430.001-4.300.000 lei - impozit minim anual de 8.600 lei;

venituri totale anuale intre 4.300.001-21.500.000 lei - impozit minim anual de 11.000 lei;

venituri totale anuale intre 21.500.001-129.000.000 lei - impozit minim anual de 22.000 lei;

venituri totale anuale de peste 129.000.001 lei - impozit minim anual de 4000 lei;

Conform OUG nr. 34/2009, impozitul minim se va aplica in cazul firmelor al caror impozit pe profit se situeaza sub nivelul aferent intervalului veniturilor in care se incadreaza.

Pentru incadrarea in transa de venituri totale anuale, se vor lua in calcul veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se vor scadea:

veniturile din variatia stocurilor;

veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

veniturile din exploatare, reprezentand cota -parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale

veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;

veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Noua grila de impozitare minima se aplica si in cazul microintreprinderilor care opteaza pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor. In prezent, cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de 3%.

Ideea de impozit fix pentru intreprinderi a fost avansata inca de prin anii 2003-2004. Introducerea acestui sistem prezinta avantaje atat pentru intreprinzatori, cat si pentru stat.

Intreprinzatorii vor renunta la artificiile menite sa le diminueze scriptic profitul si sa le ajute sa plateasca un impozit mai mic. Deci statul va colecta bani mai multi la buget, pe care sa ii poata reiinvesti. Cel putin teoretic.

Un alt avantaj important este deschiderea IMM-urilor fata de creditare. Din cauza profitului declarat prea mic, acestea nu indeplineau deseori conditiile pentru a se obtine un credit.

Analistul Ilie Serbanescu declara: "Aceasta masura nu este una rea pentru ca intr-o tara in care evaziunea fiscala este libera de lege se poate combate intr-o anumita masura cu impozitul forfetar" Marele sau dezavantaj este ca sunt nevoite sa plateasca acest impozit chiar si firmele care obtin pierderi. In urma introducerii impozitului forfetar, din ce in ce mai multi oameni ar putea fi nevoiti sa obtina autorizatii de persoana fizica autorizata (PFA) pentru a-si primi salariile. Daca pana acum, pe langa drepturile de autor, angajatii erau, mai mult sau mai putin, fortati sa-si faca o microintreprindere sau sa devina PFA pentru a‑si primi salariile, cea din urma modalitate ar putea deveni cea mai populara, avand in vedere noile cheltuieli cu impozitul forfetar.

Exceptati de la plata impozitului forfetar sunt:

barurile de noapte, cluburile de noapte, discotecile, cazinourile sau pariurile sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere

persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane

persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana

trezoreria si institutiile statului

fundatiile

cultele religioase

institutiile de invatamant particular acreditate

asociatiile de proprietari

ong-urile, sindicatele

patronatele etc.

Firmele care inregistreaza profit vor plati in continuare un impozit de 16%, dar nu mai putin de limita minima aferenta intervalului de venituri in care se incadreaza.

Din analizele efectuate de Ministerul Finantelor Publice rezulta ca, la nivelul anului 2007, din cei 617.525 de contribuabili persoane juridice, 2.000 asigura peste 85% dintre veniturile publice. Reprezentantii MF au aratat ca la nivelul tarii, numarul societatilor care au declarat pierderi la

nivelul anului 2007 a fost de 242.106 (39,2% din numarul total al societatilor inregistrate), in conditiile in care cifra de afaceri a acestor intreprinderi se ridica la nivelul de 134 miliarde lei. Potrivit oficialilor MFP, aproape 70% din cele 242.106 de firme care au raportat pierderi in 2007 se plaseaza in primele doua categorii de impozit minim anual. De asemenea, s-a mai aratat ca din numarul total al firmelor care au inregistrat pierderi, 109.617, respectiv 46%, au avut venituri de pana la 100 de milioane de lei vechi (10.000 de lei noi), in timp ce aproximativ 75.000 de firme au inregistrat venituri cuprinse intre 100 si 500 de milioane de lei vechi (50.000 de lei).

6. MASURI FISCALE ANTICRIZA IN PERIOADA ACTUALA

Masurile anticriza discutate de Guvern cu sindicatele si patronatele vor determina, in cazul includerii in bugetul pe 2009, un minus de venituri la bugetul general consolidate de 34 miliarde lei (echivalent a 5,9% din PIB) si vor permite incasari la buget de doar 5,9 miliarde lei (circa 1% din PIB), conform unui catalizator al masurilor anticriza transmis de MF catre sindicate si patronate.

Sindicatele cer Guvernului, ca masuri anticriza, asigurarea unei pensii minime de 350 lei, cresterea alocatiei pentru copii la 100 lei si prelungirea perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, pentru a sprijini absolvirea cursurilor de recalificare si reorientare profesionala.

Un amendament aprobat de comisiile reunite de buget-finante se refera la continuarea aplicarii unui impozit pe venit de 3% in cazul microintreprinderilor, care ar fi trebuit sa plateasca incepand cu 2010 impozitul pe profit, de 16%.

De asemenea, parlamentarii au aprobat scaderea TVA la tranzactiile si constructiile de locuinte la 5%, masura cu impact bugetar de 960 milioane lei, respectiv 0,18% din PIB.

O alta masura avizata de comisiile reunite vizeaza eliminarea nedectubilitatii TVA in cazul autovehiculelor si combustibilului, masura cu impact bugetar de 500 milioane lei, respectiv 0,09% din PIB.

Impozitul forfetar a fost eliminat in proiectul de buget pe anul 2010.

Guvernul va introduce un nou set de masuri de combatere a crizei si reluarea cresterii economice, precum stoparea controalelor abuzive la firme, simplificarea publicarii actelor de functionare a firmei si reducerea la minim a capitalului pentru microintreprinderile infiintate de catre tineri, scrie Mediafax.

Unele dintre aceste masuri vor fi introduse in primavara acestui an, prin modificarea Codului de procedura fiscala

Conform datelor din prezent, va fi revizuita modalitatea de percepere a creantelor fiscale accesorii, prin inlocuirea sistemului majorarilor de intarziere cu unul mai flexibil, bazat pe dobanzi

si penalitati de intarziere. Va fi reglementata si posibilitatea reglarii pe cale amiabila, dupa primirea somatiei, a eventualelor neconcordante in fisa de evidenta pe platitor si evidenta contribuabililor, urmand sa fie eliminate si prevederile actuale care conditioneaza suspendarea de catre instanta a executarii unui act administrativ fiscal de depunerea unei cautiuni. Legislatia actuala conditioneaza suspendarea de catre instanta a executarii unui act administrativ fiscal de depunerea unei cautiuni de pana la 20% din cuantumul sumei contestate sau de pana la 2.000 lei in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluat in bani.

Pentru tinerii care intentioneaza sa infiinteze microintreprinderi, cerinta privind capitalul de pornire va fi redusa la minimum, la 10 lei, cu restrangerea domeniilor de activitate la maximum 5 servicii.

Pentru microintreprinderea apartinand intreprinzatorilor tineri, debutanti in afaceri, vor fi acceptate scutiri la plata impozitelor pe profit si salarii, acordarea cu prioritate de sprijin financiar, scutirea de la plata unor taxe vamale, precum si acordarea de credite cu perioada de gratie si prin acordarea de garantii in proportie de 90% din valoarea creditului de catre un fond de garantare De asemenea, vor fi restranse conditiile impuse angajatorilor care incadreaza someri, iar competentele profesionale vor fi recunoscute si certificate, ca masura de stimulare a ocuparii.

Pentru a feri companiile de verificari abuzive din partea diferitelor autoritati, vor fi aplicate amenzi de pana la 2.000 lei persoanelor care dispun nejustificat controale repetate, cu aceeasi tematica si la acelasi contribuabil. Prin control repetat nejustificat se va intelege verificarea initiata in cursul a doi ani consecutivi de catre aceeasi institutie de control, la aceeasi firma, in lipsa unor elemente clare care sa justifice aceste actiuni. In acelasi timp, Guvernul va majora cu cate 500 lei limitele minime si maxime ale amenzilor percepute pentru neachizitionarea registrului unic de control. Conform legii, o firma este obligata sa achizitioneze registrul unic de control, in care sunt inscrise toate actiunile de control initiate de institutii ale statului la societatea respectiva.

Pentru neachizitionarea acestui registru, amenda actuala este cuprinsa intre 500 lei si 1.000 lei. Guvernul va interveni si in cazul procedurilor de aprobare tacita, urmand sa decida ca in cazul in care o autorizatie nu este emisa in termenul legal, solicitantul va primi un document oficial prin care i se va permite desfasurarea unei activitati, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii si care va tine loc de autorizatie in toate cazurile, inclusiv in fata organelor de control. In acelasi timp, va fi eliminata obligativitatea participarii procurorului la solutionarea litigiilor in domeniul emiterii autorizatiilor. Va fi introdusa si o lege distincta de simplificare a formalitatilor de publicitate privind constituirea si functionarea societatilor comerciale, prin introducerea unor reguli care vor permite publicarea hotararilor judecatoresti si a actelor comerciantilor prin intermediul unei platforme electronice centrale, organizata la nivelul Oficiului National al Registrului Comertului. Pentru conversia in moneda nationala a operatiunilor desfasurate de catre filialele

firmelor din Romania cu sediul in strainatate va fi acceptata posibilitatea utilizarii unui curs mediu anual. Sumele stabilite de catre Comisia Europeana ca debite, reprezentand TVA neeligibila din fonduri comunitare, care nu au fost returnate la bugetul UE de beneficiari ai programelor Phare 1998, inclusiv dobanzile penalizatoare pentru intarzierea rambursarii, precum si diferentele nefavorabile de curs valutar vor fi acoperite din credite bugetare.