Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
Analiza siarea fluxurilor financiar - monetare la intreprinderea "conted" s.a. dorohoi

Analiza siarea fluxurilor financiar - monetare la intreprinderea "conted" s.a. dorohoi


UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ANALIZA SI PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR -MONETARE LA INTREPRINDEREA "CONTED" S.A. DOROHOI

PARTEA I

ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE ALE INTREPRINDERII

CAPITOLUL I



MEDIUL SI ACTIVITATEA INTREPRINDERII REFLECTAREA SA IN PLAN FIANCIAR

I.1. CARACTERIZAREA ACTIVITATII INTREPRINDERII PRIN PRISMA PARTICULARITATILOR SALE

SEDIUL

Firma CONTED S. A. are sediul in strada 1 decembrie, localitatea Dorohoi, judetul Botosani.

SCURT ISTORIC

La data de 01.12.1963 in cladirea fostului liceu de fete "Regina Maria" din Dorohoi ia fiinta sectorul III al Fabricii de confectii Botosani, care a constitiut nucleul viitoarei fabrici de Confectii Dorohoi.

Scopul infiintarii acestui sector era marirea productiei de pantaloni si camasi, care sa contribuie la satisfacerea cererii de consum ale populatiei si folosirea fortei de munca disponibila din Dorohoi.

La data de 01.07.1967 prin efectul H.C.M. 3049/1966, sectorul respectiv capata personalitate juridical, desprinzadu-se de Fabrica de Confectii Botosani si a fost inscrisa in Registrul de Stat al Ministerului de Finate ca Fabrica de Confectii Dorohoi.

Incepand cu anul 1986, productia fabricii se diversifica, executandu-se intreaga gama de produse de confectii, de la pijamale si costume pentru barbate si copiipana la rocii si fuste pentru femei si fete si chiar pardesie, paltoane, impermiabile si bluzoane, atat pentru piatab interna, cat s pentru export.

Din anul 1991 fabrica a devenit societate pe actiunui cu capital de stat, schimbandu-si denumirea in Conted S.A. si durata de functionare nelimitata.

Ulterior actiuni au fost procurate de catre personae fizice.

PRODUSELE SOCIETATII

Societatea produce articole de imbracaminte in sase sortimente ce sunt destinate exportului.

Principalele sortimente realizate sunt costumele, sacourile , pantalonii si paltoanele.

PIATA DE APROVIZIONARE

Ponderea in categoria manoperei facturate o reprezinta salariile si dividendelecare se cuvin angajatilor si actionarilor societatii.

Transportul se realizeaza prin mijloacele de transport puse la dispozitie de clienti.

Materia prima estepusa la dispozitie de clienti, iar pentru restul materiilor prime si materialelor aprovizionarea se realizeaza pe baza de contract sau de comanda.

CAPITALUL SOCIAL SI STRUCTURA ACTIONARIATULUI

La 31 decembrie 2002 capitalul social era format din actiuni ordinare cu o valoare nominala de 95.293 lei fiecare.

Explicatii

Valori

1.Capital subscris si varsat

2.Numar de actiuni(nominative)

3.Valoare nominala

4.Structura actionariat

SIF II MOLDOVA

2.912

ALTI ACTIONARI

I.3.SINTEZA RAPORTURILOR BANESTI ALE INTREPRINDERII

Principalii furnizori ai S.C. "Conted" S.A. Dorohoi sunt urmatorii:

VALOARE

IUNIE 2003

BEISLER GERMANIA 103.509.924 LEI

S.C. "ACA IMPEX" S.R.L. BOTOSANI 80.977.457 LEI

S.C. ELECTRICA S.A. BOTOSANI 278.997.819 LEI

"ROMTELECOM " BOTOSANI  49.292.666 LEI

GOSCOM DOROHOI  31.928.466 LEI

DISTRIGAZ SUCEAVA  285.987.122 LEI

Principalii clienti ai S.C. "Conted"S.A. sunt urmatorii:

SOLDURI

31 DEC.2002

MII LEI

UNITED EUROPEAN COMPANY - LIBAN 12.031.598

DEWHIRST CORPORATE CLOTHING - ANGLIA 7.820.548

ALTIMO CLOTHING - ANGLIA 2.151.698

FORMENS S.R.L. BOTOSANI - ROMANIA  3.055.194

Intre principalele solduri ale clientilor externi , la aceeasi data, se mentioneaza:

MII LEI

S.C. FORMENS S.R.L. BOTOSANI - 264.105

S.C. MATERNA S.A. RAMNICU VALCEA - 55.668

S.C. CONFEX SOCOM S.A. BUZAU-  - 76.938

S.C. CONTEXIM S.A. CONSTANTA  - 25.000

Dupa cum se vede , cea mai mare parte a productiei se vinde la export in Franta, Anglia, Spania si Italia.

II.ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE

II.1.ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR -MONETARE PE BAZA DE BILANT

In vederea eleborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea rentabilitatii economice a capitalurilor investite, aprecierea conditiilor in care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie a intreprinderii, stabilirea unor rate de rentabilitate, analiza financiara parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare in vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica continuitatea activitatii intreprinderiii.Scopul principal il constituie adoptarea unor decizii corrective ,atat lin ceea ce priveste cele pe termen scurt sip e termen lung, precum si determinarea punctelor tari si cele slabe ale intreprinderii.

Analiza activului din bilant

Structura activului

Ani de studio

Ponderea imobilizarilor

Pondera acivului circulant

Stocuri si productie in curs

Creante- clienti

Disponibiltati

STRUCTURA ACTIVULUI

Indicatori

Activ imobilizat(n)

Rata inflatiei

Activ imobilizat(r)

Evolutia activului imobilizat

Din graphic se observa ca activele imobilizate au cresut in fiecare an atat in valori nominale, cat si in valori reale.Aceasta crestere este expresia cumpararii de noi utilaje performante.

Evolutia activului circulant

Indicatori

Active circulante(n)

Rata inflatiei

Acive circulante(n)

Evolutia activului circulant

Structura activelor circulante

Indicatori

Abs.

Abs

Stocuri

Creante

Disponibilitati

Activ circulant

Ponderea acivelor circulante

Indicatori

%Stocuri

%Creante

%Disponibilitati

Structura pasivului din bilant

Structura pasivului reflecta politica de finantare a intreprinderii si reflecta gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara a intreprinderi.

Indicatori

Capitaluri proprii

Datorii pe termen scurt

Se observa o crestere a capitalurilor proprii datorita politicii de autofinantare si o relativa stabilitate a datoriilor pe termen scurt.Avand in vedere ca ponderea majoritara in datoriile pe termen scurt este detinuta de dividendele de plata, unde se acorda dividende relative constante, creserea capitalurilor proprii apare prin formarea de alte reserve constituite ca surse proprii de finantare.

Deasemenea intreprinderea nu are datorii pe termen mediu si lung, fapt ce nu este favorabil prin prisma faptului ca rentabilitatea este cu mult mai mare decat dobanda si exista o cerere suplimentara pentru produsele firmei.

Structura pasiv

Echilibrul financiar al intreprinderii se poate observa confruntand masele mari ale bilantului:fondul de rulment(FR) cu necesarul de fond de rulment(NFR) din care rezulta trezoreria(T).

Factorii de influenta in la nivelul anilor 2001 - 2000

Factorii de influenta Fondul de rulment

Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) (CP) cu necesarul permanent (activul imobilizat), din care rezulta fondul de rulment financiar net (FRF).

Pentru calculul acestuia pot fi aplicate doua formule:

a)Metoda "varfului" bilantului

FRF= Capitaluri permanente-Imobilizari nete

b)Metoda "piciorului" bilantului

FRF= Activ circulant-Datorii pe termen scurt

Indicatori

Abs.

Abs.

Cap. permanente

130.53

A. imobilizate

FR(n)

FR(r)

Factorii de influenta in la nivelul anilor 2002 - 2001

  • Factorii de influenta absoluti: Δ = ΔCper + ΔAi = 8.326.757

ΔCper = Cper1 - Cper0 = 11.320.715

ΔAi = Ai0 - Ai1 = -2.993.958

Verificare

  • Factorii de influenta relative: Δr = IFR - 100 = 102.87

ΔrCper = ΔCper/FR0 = 139.84%

ΔrAi = ΔAi/Fr0 = -36.99

Verificare

  • absoluti: Δ = ΔCper + ΔAi = -1.773.750

ΔCper = Cper1 - Cper0 = 12.881.489

ΔAi = Ai0 - Ai1 = -14.655.239

Verificare

  • Factorii de influenta relative: Δr = IFR - 100 = -17.98%

ΔrCper = ΔCper/FR0 = 130.53%

ΔrAi = ΔAi/Fr0 = -148.5%

Verificare

Fondul de rulment pozitiv costituie o marja de securitate a intreprinderii pentru explatarea sa cotidiana deoarece permite acesteia sa isi asigure un nivel minim al activelor circulante strict necesare pentru supravietuire.

In practica se considera un nivel minim acceptat al fondului de rulment acela care ar putea sa reprezinte ca suma 1 luna -3 luni CIFRA DE AFACERI.

C.A.(2000) = 112.384.461 mii lei - FRF corespunde

C.A.(2001) = 137.842.478 mii lei - FRF nu corespunde

C.A.(2002) = 144.414.850. mii lei - FRF corespunde

Rezultatele sunt insa positive daca se are in vedere faptul ca societatea nu are datorii pe termen lung.

Analiza necesarului de fond de rulment

Neceasarul de fond de rulment(NFR) reprezinta banii care trebuie rulatin in intreprindere pentru a-I asigura functionarea, dupa finantarea imobilizarilor, care presupun cheltuieli caere vor fi recuperate in momentul achitarii facturilor de catre clienti.

Formula de calcul a fondului de rulment este urmatoarea:

NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice, une:

Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati,

Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.

NFR = (Activ circulant - Dsponibilitati) - (Furnizori - Obligatii fiscale)

NFR = (Stocuri + Creante-clienti) - (Furnizori + Obligatii fiscale)

Indicatori

Abs.

Abs.

Activ circ.

Disponibilitati


Datorii pe t. scurt

Credite de trez.

NFR(n)

NFR(r)

Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001

  • Analiza factorilor de influenta absolute

Δ = ΔAcirc + ΔDisponibilitati + ΔDTS = 11.507.025

ΔAcirc = Acirc1 - Acirc0 = 8.851.362

ΔDisponibilitati = Disponibilitati1 - Disponibilitati0 = 2.653.421

ΔDTS = DTS0 - DTS1 = -56.164.715 + 51.162.473 = 2.242

Verificare

  • Analiza factorilor de influenta relativi

Δr = NFR1/NFR0 - 100 = 36.34%

ΔrAcirc = ΔAcirc/NFR0 = 27.96%

ΔrDisponibilitati = ΔDisponibilitati/NFR0 = 8.38%

ΔrDTS = ΔDTS/NFR0 = 0.007

Verificare

Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2001 - 2000

  • Analiza factorilor de influenta absolute

Δ = ΔAcirc + ΔDisponibilitati + ΔDTS = -5.196.433

ΔAcirc = Acirc1 - Acirc0 = 2.679.140

ΔDisponibilitati = Disponibilitati1 - Disponibilitati0 = -3.057.273

ΔDTS = DTS0 - DTS1 = -56.164.715 + 51.162.473 = -4.818.433

Verificare

  • Analiza factorilor de influenta relativi

Δr = NFR1/NFR0 - 100 = -19.6%

ΔrAcirc = ΔAcirc/NFR0 = 10.12

ΔrDisponibilitati = ΔDisponibilitati/NFR0 = -11.56

ΔrDTS = ΔDTS/NFR0 = -18.20

ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Productia exercitiului

Pex=Productia vanduta(Pv)+Productia stocata(Ps)+Productia imobilizata(Pi)

Indicator

Abs.

Abs.

Productia vanduta

Producia stocata

Productia imobilizata

Productia exercitiului(n)

Productia exercitiului(r)

Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001

  • Analiza factorilor de influenta in valori absolute

Δ = ΔPv + ΔPs + ΔPi = 6.057.547

ΔPv = Pv1 - Pv0 = 6.576.067

ΔPs = Ps1 - Ps0 = -518.520

Verificare

  • Analiza factorilor de influenta in valori relative

Δr = Pex1/Pex0(%) -100 = 4.38%

ΔrPv = ΔPv/Pex0 = 4.75%

ΔrPs = ΔPs/Pex0 = -0.37%

Verificare

Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2001 - 2001

  • Analiza factorilor de influenta in valori absolute

Δ = ΔPv + ΔPs + ΔPi = 26.918.082

ΔPv = Pv1 - Pv0 = 492.386

ΔPs = Ps1 - Ps0 = -518.520

Verificare

  • Analiza factorilor de influenta in valori relative

Δr = Pex1/Pex0(%) -100 = 24.21%

ΔrPv = ΔPv/Pex0 = 23.9

ΔrPs = ΔPs/Pex0 = 0.52%

Verificare

VALOAREA ADAUGATA

Aceasta reprezinta cresterea sau descresterea valorii pe care o adduce intreprinderea bunurilor si servicilor de la terti prin activitatea de productie sau de comercializare si masoara ce adaoga intreprinderea la circuitul economic prin propria sa activitate.

Valoarea adaugata este un indicator ce are o relevanta mult mai mare decat cifra de afaceri(exista intreprinderi cu aceesasi cifra de afaceri, dar cu valore adaugata cu mult diferita) si este singura care le masoara puterea economica reala.

Vad = Pex - Ci

Indicatori

Abs.

Abs.

Pex

Ci

Vad(n)

Vad(r)

Analiza valorii adaugate

  • Analizlia la nivelul anilor 2002-2001
  • Analiza indicatrului in marimi absolute

Δ = ΔPex + ΔCi = 3.720.514

ΔPex = Pex1 - Pex0 = 6.057.547

ΔCi = Ci0 - Ci1 = - 2.337.033

Verificare

  • Analiza indicatorului in marimi relative

Δr = Vad1/Vad0(%) - 100 = 3.03%

ΔrPex = ΔPex/Vad0 = 4.93%

ΔrCi = ΔCi/Vad0 = -1.91%

Analiza influentelor la nivelul anilor 2001 - 2000

  • Analiza indicatrului in marimi absolute

Δ = ΔPex + ΔCi = 21.229.571

ΔPex = Pex1 - Pex0 = 22.918.082

ΔCi = Ci0 - Ci1 = - 1.688.511

Verificare

  • Analiza indicatorului in marimi relative

Δr = Vad1/Vad0(%) - 100 = 20.94%

ΔrPex = ΔPex/Vad0 = 22.61%

ΔrCi = ΔCi/Vad0 = -1.66%

Verificare

Excedentul brut al exploatarii

Excedentul brut (insuficienta) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera fonduri in conditii in care ar fi independena de politica financiara, fiscala si de cea din domeniyul amortizarii.

EBE = (Valoarea adugata + Subventii de exploatare) -

(Impozite, taxe, varsaminte asimilate + Cheltuieli de personal)

Abs.

Abs.

Valoarea adaugata

Subventii de exploatare

Impozite, taxe, varsaminte assimilate

Cheltuieli de personal

EBE(n)

EBE(r)

Rezultatul exploatarii

Rezultatul exploatarii(Rexp) masoara performanta comerciala si industriala a intreprinderii, fiind independent de politica financiara si fiscala a cesteia, dar care considera amortizarile si provizioanele.

Indicatori

Venituri din exploatare

Cheltuieli din exploatare

Rezultatul exploatarii(n)

Rezultatul exploatarii(n)

Rezultatul exercitiului current bru

t

Rezultatul curent brut(impozabil)(Rcbr) tine cont de politica de finantare a intreprinderii, de functiunea sa financiara, nefiind influentat de elemente exceptionale sau de elemente fiscale pure.

Rexultatul curent brut impozabil = Rezultatul exploatarii + (Venituri financiare - Cheltuieli financiare) = Rezultatul exploatarii + rezultatul financiar

Indicatori

Abs.

Abs.

Rezultatul exploatarii

Rezultatul financiar

Rez. Curent brut(n)

Rez. Curent brut(r)

Rezultatul exceptional

Rezulatul exceptional(Rexc) emana din activitatea neobisnuita a intreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta.

Indicatori

Abs.

Abs.

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

Rezultatul exceptional(n)

Rezultatul exceptional(r)

Rezultatul brut al exercitiului

Rezultatul brut al exercitiului(Rbrex) reprezinta soldul residual intre veniturile de exploatare, financiare, exceptionale si cheltuielile de exploatare, financiare si exceptionale.

Rbrex = Venituri(din exploatare, financiare, exceptionale) -Cheltuieli(de exploatare, financiare, exceptionale)

Rbrex(2002) = 63.512.327 mii lei

Rbrex(2001) = 68.429.264 mii lei

Rbrex(2000) = 63.217.763 mii lei

Ezultatul net al exercitiului(Rnex) este rezultatul care ramane dupa plata profitului.

Rnex = Rbrex - Impozit pe profit

Rnex(2002) = 4.573.094 mii lei

Rnex(2001) = 4.469.110 mii lei

Rnex(2000) = 3.937.524 mii lei

Capacitatea de autofinantare si autofinantarea

Capacitatea de finantare se defineste ca diferenta intre fluxurile de intrare si fluxurile de iesire generate de operatiunile curente de gestiune si catre lasa la dispozitia intreprinderii resurse proprii pentru finantarea propriilor activitati.

Prin urmare, calculul capacitatii de autofinantare porneste de la premiza ca aceasta reprezinta totalul sumelor rezultate din exploatare care raman disponibile la sfarsitul exercitiului, si anume rezultatul exercitiului dupa impozitare si cheltuieli care nu au antrenat plati

Conform metodei fluxutrilor:

CAF = EBE + Tranferuri de cheltuieli + (Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare) +/- Cote-parti din rezultat din operatiunile facute in comun + (Venituri financiare - Cheltuieli financiare) + (Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale) - Participarea salariatilor la profit - Impozit pe profit.

Abs.

Abs.

EBE

Transferuri de chelt.

Alte v. din exp.

Alte c. din exp.

Op.in comun.

Rezutatul financiar

Rezutatul exceptional

Particip. salariatilor la profit

Impozitul pe profit

CAF(n)

CAF(r)

Autofinantarea

Autofinantarea (AF) este partea din capacitaea de autofinantare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa plata dividendelor catre actionari.

Astfel,

AF = CAF - Dividende

Aceasta constituie o sursa proprie de care dispune intreprinderea.

mii lei

CAF

Dividende

AF

Despre politica de autofinantare se poate spune ca se practica asa-numita "autofinantare de dezvoltare" , carecuprinde pe langa amortismente si cresterea preturilor(autofinantarea de mentinere) si resurse pentru punerea in opera a unor mijloace mai performante si/sau mai importante.

ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MINETARE PE BA ZA DE RATE

Lichiditatea

Lichiditaea masoara aptitudinea intereprinderii de a face fata oblifatiilor pe termen scurt si implica capaciatea de a transforma rapid acivele circulante in disponibilitati.

O intreprindere este lichida cand resursele degajate de operatiunile curente ale exercitiului ii furnizeaza suficiente disponibilitati de face fata datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea generala

Lg = Activ circulant / Datorii pe termen scurt

Indicatori

abateri

influente

Active circulante

Datorii pe t. scurt

Lg

Analiza infuentei factorilor la nivelul anilor 2002 - 2001

  • Influente absolute: Δ =ΔAc +ΔDTS = 0.158

ΔAc=Ac1/DTSo - Ac0/DTSo = 0.157

ΔDTS = Ac1/DTS1 - Ac1/DTS0 =0.00006

Verificare

  • Influente relative: Δr = ΔRAc + ΔrDTS =ILg -100 = 13.96%

ΔrAc = ΔAc/ Lg0 = 13.958 %

ΔrDTS = ΔDTS / Lg0 = 0.00006%

Verificare

Analiza influentei factorilor la nivelul anilor 2002 - 2000

  • Influenente absolute: Δ = DAc +ΔDTS = -0.055

ΔAc = Ac1/DTS0 -Ac0/DTS0 = 0.051

ΔDTS = Ac1/DTS1 - Ac1/DTS0 = -0.106

Verificare

  • Influente relative : Δr = ILg -100 =-4.63 %

ΔrAc = ΔAc/Lg0 = 4.296

ΔrDTS = ΔDTS/Lg0 = -8.9%

Verificare

Valorile supraunitare arata o lichiditate satisfacatoare, ca urmare a unui fond de rulment pozitiv.

Lichiditatea redusa sau rata trezoreriei

Lr = (Creante + Disponibilitati)/Datorii pe termen scurt

Indicatori

Abs.

Abs.

Cre+Disp

Dat. pe t. scurt

Lr

Analiza influentei factorilor la nivelul anilor 2002 -2001

  • Inflente absolute: Δ = ΔCD + Δ DTS = 0.148

ΔCD = CD1/DTS0 - CD0/DTS0 = 0.149

ΔDTS = CD1/DTS1 - CD1/DTS0 = -0.0076

Verificare

  • Influente relative: Δr = ILr - 100 = 14.141%

ΔrCD = ΔCD/Lr0 = 15%

ΔrDTS = ΔDTS/Lr0 =- 0.8%

Verificare

Analiza influentei factorilor la nivelul anilor 2001 - 2000

  • Influente absolute: : Δ = ΔCD + Δ DTS = -0.07

ΔCD = CD1/DTS0 - CD0/DTS0 = +0.02

ΔDTS = CD1/DTS1 - CD1/DTS0 = -0.09

Verificare

  • Influente relative: Δr = ILr - 100 = -6.6%

ΔrCD = ΔCD/Lr0 = 1.89%

ΔrDTS = ΔDTS/Lr0 =-8.5%

Verificare

Lichiditatea imediata

Li = Disponibilitati/Datorii pe termen scurt

Indicatori

Abs.

Abs.

Disponibilitati

DTS

Li

Evolutia factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001

  • Influente absolute: : Δ = ΔD + Δ DTS = - 0.05

ΔD = D1/DTS0 - D0/DTS0 = - 0.05

ΔDTS = D1/DTS1 - D1/DTS0 = 0.0002

Verificare

  • Influente relative: Δr = ILi - 100 = -7.14%

ΔrCD = ΔD/Lr0 = -7.14

ΔrDTS = ΔDTS/Li0 =+0.0001

Verificare

Evolutia influentei factorilor la nivelul anilor 2001 - 2000

  • Influente absolute: : Δ = ΔD + Δ DTS = - 0.05

ΔD = D1/DTS0 - D0/DTS0 = - 0.05

ΔDTS = D1/DTS1 - D1/DTS0 = 0.0002

Verificare

  • Influente relative: Δr = ILi - 100 = -7.14%

ΔrCD = ΔD/Lr0 = -7.14

ΔrDTS = ΔDTS/Li0 =+0.0001

Verificare

SOLVABILITATEA

Solvabilitatea reprezinta un obiecti prioritar al intreprinzatorului care doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si rezulta din echilibru financiar dintre fluxurile de incasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond de rulment pozitiv, adica intre o buna coordonare a necesarului de finantare pe termen lung (active corporale si financiare) si resursele de finantare cu character permanent(capitalurile proprii si indatorarea la termen).

Solvabilitatea are importanta mai mare in cazul perspectivei falimentului.

Intreprinderea este solvabila in masura in care activul real acopera datoriile pe care le ae firma.

Rata de solvabilitate = Activ/datorii totale

Indicatori

Active

Datorii totale

Rata de solvabilitate

Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001

  • Analiza indicatorilor in marimi absolute

Δ = ΔD + ΔA = 0.21

ΔD = A0/D1 - A0/D0 = 0.005

ΔA = A1/D1 - A0/D1 = 0.205

Verificare

  • Analiza indicatorilor in marimi relative

Δr = S1/S0(%) - 100 = 10.5%

ΔrD = ΔD/S0 = 0.25%

ΔrA = ΔA/S0 = 10.25%

Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2001 - 2000

  • Analiza indicatorilor in marimi absolute

Δ = ΔD + ΔA = -0.16

ΔD = A0/D1 - A0/D0 = 0.30

ΔA = A1/D1 - A0/D1 = 0.205

Verificare

  • Analiza indicatorilor in marimi relative

Δr = S1/S0(%) - 100 = 7.52%

ΔrD = ΔD/S0 = -8.602%

ΔrA = ΔA/S0 = 16.13%

Verificare

RENTABILITATEA

Rentabilitatea economica bruta

Rentabilitatea economica bruta = Excedentul brut al exploatarii / Activ economic

Indicatori

2001 2000

Abs.

Abs.

EBE

Activ ec.

Rec

Influente la nivelul anului 2002 - 2001

  • Inflente absolute: Δ = ΔEBE + Δ A = -3.71

ΔEBE = EBE1/A0 - EBE0/A0 = -0.45

ΔA = EBE1/A1 - EBE1/A0 = -3.26

Verificare

  • Influente relative: Δr = Rec - 100 = -6.24%

ΔrEBE = ΔEBE/Rec0 = -0.76%

ΔrA = ΔA/Rec0 =- -5.49%

Verificare

Influente la nivelul anilori 2001 - 2000

  • Inflente absolute: Δ = ΔEBE + Δ A = 10.53

ΔEBE = EBE1/A0 - EBE0/A0 = 20.97

ΔA = EBE1/A1 - EBE1/A0 = -10.44

Verificare

  • Influente relative: Δr = Rec - 100 = 21.54%

ΔrEBE = ΔEBE/Rec0 = 42.9%

ΔrA = ΔA/Rec0 = -21.36%

Verificare

Rata rentabilitatii veniturilor

Rv = Rezultatul exploatarii/Cifra de afaceri

Indicatori

Abs.

Abs.

Rex

CA

Rv

Influente la nivelul anului 2002 - 2001

  • Inflente absolute: Δ = ΔCA + Δ Rex = -6.67

ΔCA = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -10.43

Δrex = Rex1/CA1 - Rex/CA1 = 3.8

Verificare

  • Influente relative: Δr = Rv - 100 = -11.84%

ΔrCA = ΔEBE/Rex0 = -4.4% = -18.54%

ΔrRex = ΔCA/Rex0 = 6.75%

Verificare

Influente la nivelul anului 2001 - 2000

  • Inflente absolute: Δ = ΔCA + Δ Rex = 6.67%

ΔCA = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -

Δrex = Rex1/CA1 - Rex/CA1 = -3.4

Verificare

  • Influente relative: Δr = Rv - 100 = -11.29%

ΔrCA = ΔEBE/Rex0 = -4.4%

ΔrRex = ΔCA/Rex0 = -6.6%

Verificare

Rata rentabilitatii financiare

Rfb = Rezultatul exercitiului/Capitaluri proprii

Indicatori

Abs.

Abs.

Rex

Cap. proprii

Rfb

Influente la nivelul anului 2002 - 2001

  • Inflente absolute: Δ = ΔCp + Δ Rex = -27.51

ΔCp = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -20.25

ΔRrex = Rex1/Cp1 - Rex0/Cp1 = -7.26

Verificare

  • Influente relative: Δr = Rfb - 100 = -22.7%

ΔrCp = ΔCp/Rfb0 = -4.4% = -16.71

ΔrRex = ΔCp/Rfb0 = -5.99%

Verificare

Influente la nivelul anului 2001 - 2000

  • Inflente absolute: Δ = ΔCp + Δ Rex = -23.87

ΔCp = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -33.1

ΔRrex = Rex1/Cp1 - Rex0/Cp1 = 9.23

Verificare

  • Influente relative: Δr = Rfb - 100 = -16.45

ΔrCp = ΔCp/Rfb0 = -4.4% = -22.81

ΔrRex = ΔCp/Rfb0 = 6.36

Verificare

Analiza prin intemediul ratelor

1.Rata de rotatie a activelor

1.a)Rata de rotatie a activelor totale

NA = Cifra de afaceri/Activ

Ani

NA

Rata de rotatie activelor este cu mult mai inceata fata de media pentru intreprinderile industriale, adica 2.5, ceea ce afecteaza in mod negative profitabilitatea cifrei de afaceri.

1.b)Rata de rotatie a activelor imobilizate

NAi = Cifra de afaceri/Active imobilizate

Ani

NAi

Rata de rotatie a activelor imobilizate este buna si reflecta o autofinantare pozitiva.

1.c)Rata de rotatie a activelor circulante

NAcirc = Cifra de afaceri/Active circulante

Ani

NAcirc

Rata de rotatie a activelor circulante este relative mica avand in vedere ramura in care opereaza intreprinderea, ceea ce afecteaza in mod negative rentabilitatea.

2.Rata de rotatie a stocurilor

Ani

Rs

Rs = Cifra de afaceri/Stocul mediu de marfuri

Rata de rotatie a stocurilorde marfuri este relative stabila.

3.Perioada de recuperare a creantelor(Pcr)

Perioada de recuperare a creantelor = Creante/Cifra de afaceri * 360

Ani

Pcr

68.43 zile

42.54 zile

57.33 zile

Perioada de recuperare a creantelor, desi productia este destinata exportului,este extrem de mare, cu efecte negative evidente asupra fluxurilor financiare, generand incetinirea incasarilor.

4.Perioada medie de rambursare a datoriilor(Pmr)

Perioada medie de rambursare a datoriilor = Obligatii totale/Cifra de afaceri*360

Ani

Pmrd

140zile

146.5zile

Perioada medie de rambursare da datoriilor este buna daca se are in vedere ponderea dividendelor in datorii.

3.Diagnosticarea starii fluxurilor financiar monetare

Prin intermediul unei analize retrospective, diagnosticul financiar detecteaza eventualele stari de dezechilibru financiar, in scopul identificarii originii si cauzelor care le-au generat si al stabilirii masurilor de redresare. Diagnosticul financiar are ca obiective: masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de

risc (economic, financiar si de faliment) al intrprinderii.

Diagnosticul financiar difera de diagnosticul intreprinderii. Diagnosticul financiar cunoaste limite ce tin de complexitatea si comportamentele intreprinderilor si de lacunele si impreciziile care continua sa afecteze analiza explicativa a acstor comportamente. Aceste limite se refera la unele dificultati intampinate la aplicarea practica a demersurilor analizei.

Diagnosticul financiar permite, prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, avidentierea punctelor tari si a celor slabe ale gestiunii financiare, chiar si a riscurilor de exploatare, financiare, de indatorare etc., dar nu se poate evalua global riscul de faliment.

Obiectivele principale ale diagnosticului financiar

In mod traditional, analiza financiara are in vedere solvabilitatea si performantele intrprinderii. Totusi, subiectele analitice sunt considerabil imbogatite datorita extinderii campului disciplinei si inglobarii astazi de noi preocupari situate la confluenta dintre diagnosticul financiar si diagnosticul strategic, comercial, tehnologic, social sau organizational.

Aprecierea solvabilitatii sau a echilibrului financiar

Solvabilitatea sau echilibrul financiar exprima aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor sele, adica de a-si achita datoriile pe masura ce ajung la scadenta,

In principiu, diagnosticul referitor la solvabilitate se loveste de o ificultate majora. Aprecierea solvabilitatii implica un proces de previziune referitor la conditiile in care intreprinderea studiata ste in situatia de face fata scadentelor sale viitoare. Diagnosticul financiar trebuie deci sa procedeze la anticiparea si enuntarea unor previziuni asupra evolutiei intreprinderii, asupra situatiei sale finaciare si asupra echilibrelor sale financiare.

Aprecierea performantelor financiare

O preocupare a analizelor financiare consta in masurarea exacta a rezultatelor obtinute in trecut si in prezent si in anticiparea tendintelor de evolutie a lor in viitor. Din aceasta masurare decurge o apreciere asupra nivelului, evolutiei si insabilitatii acestor rezultate.

Aceste rezultate stabilite trebuie sa fie comparate cu masurile de referinta exprimate fie prin nivelul activitatilor intrprinderii (productie sau vanzari), fie prin valoarea medie a capitalurilor folosite pentru obtinerea acestor rezultate.

Flexibilitatea financiara

Flexibilitatea intrprinderii exprima capacitatea sa de adaptare la transformarile neprevazute in mediul sau si in cadrul activitatii sale si este urmarita in toate domeniile de gestiune (strategica, comerciala, a resurselor umane, financiara).

In primul rand, flexibilitatea financiara se apreciaza in raport de capacitatea pe care intreprinderea o manifesta in legatura cu mobilizarea rapida de lichiditati.

In al doilea rand, flexibilitatea financiara se apreciaza in raport de capacitatea de finantare a intreprinderii.

In al treilea rand, flexibilitatea intreprinderii poate fi legata de posibilitatile pe care intreprinderea le are de a diviza nevoile de finantare in realizarea proiectelor sale de investitii in curs sau prevazute, dar si in activitatea sa curenta.

PUNCTE TARI

  • Forta de munca ieftina.In acest sens este avuta in vederea o productivitate medie a muncii in anul 2002de 126.309.581 mii lei si un salariu mediu annual pe angajat de 47.754 mii lei. Plata salariilor are o pondere majoritara fata in totalul cheltiuelior;
  • Materii prime si materiale relative ieftine, la nivelul anului 2002, cheltuielile cu acestea fiind de 6.671.753 mii lei;
  • Utlaje noi si performante datorita unei politici de autofinantare corecta;
  • O reputatie excelenta;
  • Cerere mare si in crestere a produselor firmei la extern;
  • Actioanriat stabil;
  • O buna conducere a compartimentului financiar- contabil care dispune de un efectiv de 9 persoane.
  • Firma nu are datorii la stat restante;

Puncte slabe

  • Inexistenta datoriilor pe termen lung care avand in vedere faptul ca rata dobanzii este net inferioara ratei rentabilitatii.
  • Concurenta in crestere;
  • Disignul produselor;
  • Varietatea serviciilor si produselor duce la costuri suplimentare legate de coordonarea activitatii ;

Domeniul

Indicatori

Stare

Evolutie

Cauze posibile

Consecinte si masuri

Solvabilitatea

Buna

Buna

Buna

Favorabila

Favorabila

Lichiditatea generala

Buna

Buna

Buna

Nefavorabila

Favorabila

Capitaluri proprii

Rentabilitatea financiara

Bine

Bine

Bine

Nefavorabila

Nefavorabila

-reducerea profitabiliatii  cifrei de afaceri

-reducerea numarului de rotatii a activului circulant

Mentinerea cresterii rentabilitatii

Rentabilitatea economica

Bine

Bine

Bine

Nefavorabila

nefavorabila

-reducera profitabilitatii cifrei de afaceri

-reducerea numarului de rotatii a activului

Necesarul de fond de rulment

Bine

Bine

Bine

Favorabila

Nefavorabila

-durata stocurilor;

-natura activitatii.

-incetinirea incasarilor

marirea perioadei de incasare a creantelor

Fondul de rulment

Bine

Suficient

Bine

Favorabila

Nefavorabila 

Rata de crestere a aactivelor imobilizate si rata de crestere capitalului permanent

Masuri propuse

1.Angajarea unui imprumut pe termen lung(3 ani) in care sa majoreze capitalurile proprii cu 50%, adica o suma de 33.886.260 mii lei.

2.Luarea de masuri in vederea recuperarii mai rapide a creantelor(cu 50%)

Conted S.A. este pe locul II in topul celor mai profitabile firme din judetul Botosani si una din cele mai profitabile pe plan national.

B.Proiectarea fluxurilor financiar- monetare

I.Proiectarea fluxurilor de plati

Proiectarea cheltuielilor salariale

Daca se are in vedere contractarea unui imprumut de 34.000.000 mii lei trebie angajat personal suplimentar.

Prin prisma structurii activului prezen vom imparti aceasta suma in 15.000.000 achizitionare active imobilizate si 19.000.active circulante.

Productivitatea medie anuala a muncii pentru anul 2002 a fost de 122.570 mii lei/angajat, adica Pex/N = 122.570mii lei, unde N = numarul de angajati

In mod matematic si pur teoretic daca se pastreaza structura activului mararirea capitalurilor permanente cu 50% ar trebui sa mareasca productia exercitiului cu 50%, adica ar trebui sa ajunga la o suma de 210.000.000 mii lei

Pentru a determia numarul de salariati trebui rezolvata ecuatia 210.000.000.mii lei /N1 = 122.570 mii lei, unde N1 -numarul nou de salariati = 1713 angajati.

Daca salariul mediu(Sal. M) ramane neshimbat(este un numar de salariati suplimentar ce nu ar afecta pertul fortei de munca ),adica CHELTUIELI CU PERSOPNALUL/NUMARUL DE ANGAJATI = 47.654. mii lei / ANGAJAT, atunci cheltuielile cu personalul anuale ar fi de 1713(N1) * 47.654mii lei = 81.631.000 mii lei

Cheltuielile cu personalul - 81.631.000 muii lei.

Un alt flux finaniar negative este reprezentat de dividende.Dar, pentru a previzina dividendele trebuie previzionat mai intai rezultatl exercitiuli.

Rezultatul exercitiului = Venituri - cheltuieli

Se ignora rezultatul exceptional si veniturile financiare sunt constante, valoarea acestora pastrandu-se la nivelul anului 2002, adica de aproximativ 7.000 mii lei.

In primul an se ramburseaza 11.000.000 mii lei din totalul imprumutului.

Dobanda este de 20% pe an insemnand 6.600.000 mii lei.

Cheltuielile financiare = 17.600.000 mii lei

Tiand cont ca.

BIBLIOGRAFIE:

1.JABA, ELISABETA, STATISTICA, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1998.

2.NEAGOE, ION, FINANTELE INTREPRIDERII, EDITURA ANKAROM, IASI, 1998.

3.NEAGOE, ION, ONOFREI, MIHAELA, FINANTELE SI GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII, EDITURA ANKAROM IASI, 1998.

4.STANCU, ION, FINANTE, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI,1997.

5.VASILE, ILIE, GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI,1999.

6.VINTILA, GEORGETA, GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII, BUCURESTI, 2000.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.