UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA"
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANALIZA SI PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR
-MONETARE LA INTREPRINDEREA "CONTED"
PARTEA I
ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE ALE INTREPRINDERII
CAPITOLUL I
MEDIUL SI ACTIVITATEA INTREPRINDERII REFLECTAREA SA IN PLAN FIANCIAR
I.1. CARACTERIZAREA ACTIVITATII INTREPRINDERII
PRIN PRISMA PARTICULARITATILOR
SEDIUL
Firma CONTED S. A. are sediul in strada 1 decembrie, localitatea Dorohoi, judetul Botosani.
SCURT ISTORIC
La data de 01.12.1963 in cladirea fostului liceu de fete "Regina Maria" din Dorohoi ia fiinta sectorul III al Fabricii de confectii Botosani, care a constitiut nucleul viitoarei fabrici de Confectii Dorohoi.
Scopul infiintarii acestui sector era marirea productiei de pantaloni si camasi, care sa contribuie la satisfacerea cererii de consum ale populatiei si folosirea fortei de munca disponibila din Dorohoi.
La data de 01.07.1967 prin efectul H.C.M. 3049/1966, sectorul respectiv capata personalitate juridical, desprinzadu-se de Fabrica de Confectii Botosani si a fost inscrisa in Registrul de Stat al Ministerului de Finate ca Fabrica de Confectii Dorohoi.
Incepand cu anul 1986, productia fabricii se diversifica, executandu-se intreaga gama de produse de confectii, de la pijamale si costume pentru barbate si copiipana la rocii si fuste pentru femei si fete si chiar pardesie, paltoane, impermiabile si bluzoane, atat pentru piatab interna, cat s pentru export.
Din anul 1991 fabrica a devenit societate pe actiunui cu capital de stat, schimbandu-si
denumirea in Conted
Ulterior actiuni au fost procurate de catre personae fizice.
PRODUSELE SOCIETATII
Societatea produce articole de imbracaminte in sase sortimente ce sunt destinate exportului.
Principalele sortimente realizate sunt costumele, sacourile , pantalonii si paltoanele.
PIATA DE APROVIZIONARE
Ponderea in categoria manoperei facturate o reprezinta salariile si dividendelecare se cuvin angajatilor si actionarilor societatii.
Transportul se realizeaza prin mijloacele de transport puse la dispozitie de clienti.
Materia prima estepusa la dispozitie de clienti, iar pentru restul materiilor prime si materialelor aprovizionarea se realizeaza pe baza de contract sau de comanda.
CAPITALUL SOCIAL SI STRUCTURA ACTIONARIATULUI
La 31 decembrie 2002 capitalul social era format din actiuni ordinare cu o valoare nominala de 95.293 lei fiecare.
Explicatii |
Valori | |
1.Capital subscris si varsat | ||
2.Numar de actiuni(nominative) | ||
3.Valoare nominala | ||
4.Structura actionariat | ||
SIF II |
2.912 | |
ALTI ACTIONARI |
I.3.SINTEZA RAPORTURILOR BANESTI ALE INTREPRINDERII
Principalii furnizori ai S.C. "Conted" S.A. Dorohoi sunt urmatorii:
VALOARE
IUNIE 2003
BEISLER
S.C. "ACA IMPEX" S.R.L. BOTOSANI 80.977.457 LEI
S.C. ELECTRICA S.A. BOTOSANI 278.997.819 LEI
"ROMTELECOM " BOTOSANI 49.292.666 LEI
GOSCOM DOROHOI 31.928.466 LEI
DISTRIGAZ SUCEAVA 285.987.122 LEI
Principalii
clienti ai S.C. "Conted"
SOLDURI
31 DEC.2002
MII LEI
UNITED EUROPEAN COMPANY - LIBAN 12.031.598
DEWHIRST CORPORATE
CLOTHING -
ALTIMO CLOTHING -
FORMENS S.R.L.
BOTOSANI -
Intre principalele solduri ale clientilor externi , la aceeasi data, se mentioneaza:
MII LEI
S.C. FORMENS S.R.L. BOTOSANI - 264.105
S.C. MATERNA S.A. RAMNICU VALCEA - 55.668
S.C. CONFEX SOCOM S.A.
S.C. CONTEXIM S.A.
Dupa cum
se vede , cea mai mare parte a productiei se vinde la export in Franta,
II.ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE
II.1.ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR -MONETARE PE BAZA DE BILANT
In vederea eleborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea rentabilitatii economice a capitalurilor investite, aprecierea conditiilor in care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie a intreprinderii, stabilirea unor rate de rentabilitate, analiza financiara parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare in vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica continuitatea activitatii intreprinderiii.Scopul principal il constituie adoptarea unor decizii corrective ,atat lin ceea ce priveste cele pe termen scurt sip e termen lung, precum si determinarea punctelor tari si cele slabe ale intreprinderii.
Analiza activului din bilant
Structura activului |
Ani de studio |
||
Ponderea imobilizarilor | |||
Pondera acivului circulant | |||
Stocuri si productie in curs | |||
Creante- clienti | |||
Disponibiltati |
STRUCTURA ACTIVULUI
Indicatori | |||||||
Activ imobilizat(n) | |||||||
Rata inflatiei | |||||||
Activ imobilizat(r) |
Evolutia activului imobilizat
Din graphic se observa ca activele imobilizate au cresut in fiecare an atat in valori nominale, cat si in valori reale.Aceasta crestere este expresia cumpararii de noi utilaje performante.
Evolutia activului circulant
Indicatori | |||||||
Active circulante(n) | |||||||
Rata inflatiei | |||||||
Acive circulante(n) |
Evolutia activului circulant
Structura activelor circulante
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs | ||||||
Stocuri | |||||||
Creante | |||||||
Disponibilitati | |||||||
Activ circulant |
Ponderea acivelor circulante
Indicatori | |||
%Stocuri | |||
%Creante | |||
%Disponibilitati |
Structura pasivului din bilant
Structura pasivului reflecta politica de finantare a intreprinderii si reflecta gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara a intreprinderi.
Indicatori | |||
Capitaluri proprii | |||
Datorii pe termen scurt |
Se observa o crestere a capitalurilor proprii datorita politicii de autofinantare si o relativa stabilitate a datoriilor pe termen scurt.Avand in vedere ca ponderea majoritara in datoriile pe termen scurt este detinuta de dividendele de plata, unde se acorda dividende relative constante, creserea capitalurilor proprii apare prin formarea de alte reserve constituite ca surse proprii de finantare.
Deasemenea intreprinderea nu are datorii pe termen mediu si lung, fapt ce nu este favorabil prin prisma faptului ca rentabilitatea este cu mult mai mare decat dobanda si exista o cerere suplimentara pentru produsele firmei.
Structura pasiv
Echilibrul financiar al intreprinderii se poate observa confruntand masele mari ale bilantului:fondul de rulment(FR) cu necesarul de fond de rulment(NFR) din care rezulta trezoreria(T).
Factorii de influenta in la nivelul anilor 2001 - 2000
Factorii de influenta Fondul de rulment
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) (CP) cu necesarul permanent (activul imobilizat), din care rezulta fondul de rulment financiar net (FRF).
Pentru calculul acestuia pot fi aplicate doua formule:
a)Metoda "varfului" bilantului
FRF= Capitaluri permanente-Imobilizari nete
b)Metoda "piciorului" bilantului
FRF= Activ circulant-Datorii pe termen scurt
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Cap. permanente |
130.53 |
||||||
A. imobilizate | |||||||
FR(n) | |||||||
FR(r) |
Factorii de influenta in la nivelul anilor 2002 - 2001
ΔCper = Cper1 - Cper0 = 11.320.715
ΔAi = Ai0 - Ai1 = -2.993.958
Verificare
ΔrCper = ΔCper/FR0 = 139.84%
ΔrAi = ΔAi/Fr0 = -36.99
Verificare
ΔCper = Cper1 - Cper0 = 12.881.489
ΔAi = Ai0 - Ai1 = -14.655.239
Verificare
ΔrCper = ΔCper/FR0 = 130.53%
ΔrAi = ΔAi/Fr0 = -148.5%
Verificare
Fondul de rulment pozitiv costituie o marja de securitate a intreprinderii pentru explatarea sa cotidiana deoarece permite acesteia sa isi asigure un nivel minim al activelor circulante strict necesare pentru supravietuire.
In practica se considera un nivel minim acceptat al fondului de rulment acela care ar putea sa reprezinte ca suma 1 luna -3 luni CIFRA DE AFACERI.
Rezultatele sunt insa positive daca se are in vedere faptul ca societatea nu are datorii pe termen lung.
Analiza necesarului de fond de rulment
Neceasarul de fond de rulment(NFR) reprezinta banii care trebuie rulatin in intreprindere pentru a-I asigura functionarea, dupa finantarea imobilizarilor, care presupun cheltuieli caere vor fi recuperate in momentul achitarii facturilor de catre clienti.
Formula de calcul a fondului de rulment este urmatoarea:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice, une:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati,
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
NFR = (Activ circulant - Dsponibilitati) - (Furnizori - Obligatii fiscale)
NFR = (Stocuri + Creante-clienti) - (Furnizori + Obligatii fiscale)
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Activ circ. | |||||||
Disponibilitati |
| ||||||
Datorii pe t. scurt | |||||||
Credite de trez. | |||||||
NFR(n) | |||||||
NFR(r) |
Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001
Δ = ΔAcirc + ΔDisponibilitati + ΔDTS = 11.507.025
ΔAcirc = Acirc1 - Acirc0 = 8.851.362
ΔDisponibilitati = Disponibilitati1 - Disponibilitati0 = 2.653.421
ΔDTS = DTS0 - DTS1 = -56.164.715 + 51.162.473 = 2.242
Verificare
Δr = NFR1/NFR0 - 100 = 36.34%
ΔrAcirc = ΔAcirc/NFR0 = 27.96%
ΔrDisponibilitati = ΔDisponibilitati/NFR0 = 8.38%
ΔrDTS = ΔDTS/NFR0 = 0.007
Verificare
Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2001 - 2000
Δ = ΔAcirc + ΔDisponibilitati + ΔDTS = -5.196.433
ΔAcirc = Acirc1 - Acirc0 = 2.679.140
ΔDisponibilitati = Disponibilitati1 - Disponibilitati0 = -3.057.273
ΔDTS = DTS0 - DTS1 = -56.164.715 + 51.162.473 = -4.818.433
Verificare
Δr = NFR1/NFR0 - 100 = -19.6%
ΔrAcirc = ΔAcirc/NFR0 = 10.12
ΔrDisponibilitati = ΔDisponibilitati/NFR0 = -11.56
ΔrDTS = ΔDTS/NFR0 = -18.20
ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Productia exercitiului
Pex=Productia vanduta(Pv)+Productia stocata(Ps)+Productia imobilizata(Pi)
Indicator | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Productia vanduta | |||||||
Producia stocata | |||||||
Productia imobilizata | |||||||
Productia exercitiului(n) | |||||||
Productia exercitiului(r) |
Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001
Δ = ΔPv + ΔPs + ΔPi = 6.057.547
ΔPv = Pv1 - Pv0 = 6.576.067
ΔPs = Ps1 - Ps0 = -518.520
Verificare
Δr = Pex1/Pex0(%) -100 = 4.38%
ΔrPv = ΔPv/Pex0 = 4.75%
ΔrPs = ΔPs/Pex0 = -0.37%
Verificare
Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2001 - 2001
Δ = ΔPv + ΔPs + ΔPi = 26.918.082
ΔPv = Pv1 - Pv0 = 492.386
ΔPs = Ps1 - Ps0 = -518.520
Verificare
Δr = Pex1/Pex0(%) -100 = 24.21%
ΔrPv = ΔPv/Pex0 = 23.9
ΔrPs = ΔPs/Pex0 = 0.52%
Verificare
VALOAREA ADAUGATA
Aceasta reprezinta cresterea sau descresterea valorii pe care o adduce intreprinderea bunurilor si servicilor de la terti prin activitatea de productie sau de comercializare si masoara ce adaoga intreprinderea la circuitul economic prin propria sa activitate.
Valoarea adaugata este un indicator ce are o relevanta mult mai mare decat cifra de afaceri(exista intreprinderi cu aceesasi cifra de afaceri, dar cu valore adaugata cu mult diferita) si este singura care le masoara puterea economica reala.
Vad = Pex - Ci
Indicatori | ||||||||
Abs. |
Abs. | |||||||
Pex | ||||||||
Ci | ||||||||
Vad(n) | ||||||||
Vad(r) | ||||||||
Analiza valorii adaugate
Δ = ΔPex + ΔCi = 3.720.514
ΔPex = Pex1 - Pex0 = 6.057.547
ΔCi = Ci0 - Ci1 = - 2.337.033
Verificare
Δr = Vad1/Vad0(%) - 100 = 3.03%
ΔrPex = ΔPex/Vad0 = 4.93%
ΔrCi = ΔCi/Vad0 = -1.91%
Analiza influentelor la nivelul anilor 2001 - 2000
Δ = ΔPex + ΔCi = 21.229.571
ΔPex = Pex1 - Pex0 = 22.918.082
ΔCi = Ci0 - Ci1 = - 1.688.511
Verificare
Δr = Vad1/Vad0(%) - 100 = 20.94%
ΔrPex = ΔPex/Vad0 = 22.61%
ΔrCi = ΔCi/Vad0 = -1.66%
Verificare
Excedentul brut al exploatarii
Excedentul brut (insuficienta) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera fonduri in conditii in care ar fi independena de politica financiara, fiscala si de cea din domeniyul amortizarii.
EBE = (Valoarea adugata + Subventii de exploatare) -
(Impozite, taxe, varsaminte asimilate + Cheltuieli de personal)
Abs. |
Abs. | ||||||
Valoarea adaugata | |||||||
Subventii de exploatare | |||||||
Impozite, taxe, varsaminte assimilate | |||||||
Cheltuieli de personal | |||||||
EBE(n) | |||||||
EBE(r) |
Rezultatul exploatarii
Rezultatul exploatarii(Rexp) masoara performanta comerciala si industriala a intreprinderii, fiind independent de politica financiara si fiscala a cesteia, dar care considera amortizarile si provizioanele.
Indicatori | |||||||
Venituri din exploatare | |||||||
Cheltuieli din exploatare | |||||||
Rezultatul exploatarii(n) | |||||||
Rezultatul exploatarii(n) |
Rezultatul exercitiului current bru
t
Rezultatul curent brut(impozabil)(Rcbr) tine cont de politica de finantare a intreprinderii, de functiunea sa financiara, nefiind influentat de elemente exceptionale sau de elemente fiscale pure.
Rexultatul curent brut impozabil = Rezultatul exploatarii + (Venituri financiare - Cheltuieli financiare) = Rezultatul exploatarii + rezultatul financiar
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Rezultatul exploatarii | |||||||
Rezultatul financiar | |||||||
Rez. Curent brut(n) | |||||||
Rez. Curent brut(r) |
Rezultatul exceptional
Rezulatul exceptional(Rexc) emana din activitatea neobisnuita a intreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta.
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Venituri exceptionale |
| ||||||
Cheltuieli exceptionale | |||||||
Rezultatul exceptional(n) | |||||||
Rezultatul exceptional(r) |
Rezultatul brut al exercitiului
Rezultatul brut al exercitiului(Rbrex) reprezinta soldul residual intre veniturile de exploatare, financiare, exceptionale si cheltuielile de exploatare, financiare si exceptionale.
Rbrex = Venituri(din exploatare, financiare, exceptionale) -Cheltuieli(de exploatare, financiare, exceptionale)
Rbrex(2002) = 63.512.327 mii lei
Rbrex(2001) = 68.429.264 mii lei
Rbrex(2000) = 63.217.763 mii lei
Ezultatul net al exercitiului(Rnex) este rezultatul care ramane dupa plata profitului.
Rnex = Rbrex - Impozit pe profit
Rnex(2002) = 4.573.094 mii lei
Rnex(2001) = 4.469.110 mii lei
Rnex(2000) = 3.937.524 mii lei
Capacitatea de autofinantare si autofinantarea
Capacitatea de finantare se defineste ca diferenta intre fluxurile de intrare si fluxurile de iesire generate de operatiunile curente de gestiune si catre lasa la dispozitia intreprinderii resurse proprii pentru finantarea propriilor activitati.
Prin urmare, calculul capacitatii de autofinantare porneste de la premiza ca aceasta reprezinta totalul sumelor rezultate din exploatare care raman disponibile la sfarsitul exercitiului, si anume rezultatul exercitiului dupa impozitare si cheltuieli care nu au antrenat plati
Conform metodei fluxutrilor:
CAF = EBE + Tranferuri de cheltuieli + (Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare) +/- Cote-parti din rezultat din operatiunile facute in comun + (Venituri financiare - Cheltuieli financiare) + (Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale) - Participarea salariatilor la profit - Impozit pe profit.
Abs. |
Abs. | ||||||
EBE | |||||||
Transferuri de chelt. | |||||||
Alte v. din exp. | |||||||
Alte c. din exp. | |||||||
Op.in comun. | |||||||
Rezutatul financiar | |||||||
Rezutatul exceptional | |||||||
Particip. salariatilor la profit | |||||||
Impozitul pe profit | |||||||
CAF(n) | |||||||
CAF(r) |
Autofinantarea
Autofinantarea (AF) este partea din capacitaea de autofinantare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa plata dividendelor catre actionari.
Astfel,
AF = CAF - Dividende
Aceasta constituie o sursa proprie de care dispune intreprinderea.
mii lei
CAF | ||||
Dividende | ||||
AF |
Despre politica de autofinantare se poate spune ca se practica asa-numita "autofinantare de dezvoltare" , carecuprinde pe langa amortismente si cresterea preturilor(autofinantarea de mentinere) si resurse pentru punerea in opera a unor mijloace mai performante si/sau mai importante.
ANALIZA FLUXURILOR
Lichiditatea
Lichiditaea masoara aptitudinea intereprinderii de a face fata oblifatiilor pe termen scurt si implica capaciatea de a transforma rapid acivele circulante in disponibilitati.
O intreprindere este lichida cand resursele degajate de operatiunile curente ale exercitiului ii furnizeaza suficiente disponibilitati de face fata datoriilor pe termen scurt.
Lichiditatea generala
Lg = Activ circulant / Datorii pe termen scurt
Indicatori |
abateri |
influente |
|||||
Active circulante | |||||||
Datorii pe t. scurt | |||||||
Lg |
Analiza infuentei factorilor la nivelul anilor 2002 - 2001
ΔAc=Ac1/DTSo - Ac0/DTSo = 0.157
ΔDTS = Ac1/DTS1 - Ac1/DTS0 =0.00006
Verificare
ΔrAc = ΔAc/ Lg0 = 13.958 %
ΔrDTS = ΔDTS / Lg0 = 0.00006%
Verificare
Analiza influentei factorilor la nivelul anilor 2002 - 2000
ΔAc = Ac1/DTS0 -Ac0/DTS0 = 0.051
ΔDTS = Ac1/DTS1 - Ac1/DTS0 = -0.106
Verificare
ΔrAc = ΔAc/Lg0 = 4.296
ΔrDTS = ΔDTS/Lg0 = -8.9%
Verificare
Valorile supraunitare arata o lichiditate satisfacatoare, ca urmare a unui fond de rulment pozitiv.
Lichiditatea redusa sau rata trezoreriei
Lr = (Creante + Disponibilitati)/Datorii pe termen scurt
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Cre+Disp | |||||||
Dat. pe t. scurt | |||||||
Lr |
Analiza influentei factorilor la nivelul anilor 2002 -2001
ΔCD = CD1/DTS0 - CD0/DTS0 = 0.149
ΔDTS = CD1/DTS1 - CD1/DTS0 = -0.0076
Verificare
ΔrCD = ΔCD/Lr0 = 15%
ΔrDTS = ΔDTS/Lr0 =- 0.8%
Verificare
Analiza influentei factorilor la nivelul anilor 2001 - 2000
ΔCD = CD1/DTS0 - CD0/DTS0 = +0.02
ΔDTS = CD1/DTS1 - CD1/DTS0 = -0.09
Verificare
ΔrCD = ΔCD/Lr0 = 1.89%
ΔrDTS = ΔDTS/Lr0 =-8.5%
Verificare
Lichiditatea imediata
Li = Disponibilitati/Datorii pe termen scurt
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Disponibilitati | |||||||
DTS | |||||||
Li |
Evolutia factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001
ΔD = D1/DTS0 - D0/DTS0 = - 0.05
ΔDTS = D1/DTS1 - D1/DTS0 = 0.0002
Verificare
ΔrCD = ΔD/Lr0 = -7.14
ΔrDTS = ΔDTS/Li0 =+0.0001
Verificare
Evolutia influentei factorilor la nivelul anilor 2001 - 2000
ΔD = D1/DTS0 - D0/DTS0 = - 0.05
ΔDTS = D1/DTS1 - D1/DTS0 = 0.0002
Verificare
ΔrCD = ΔD/Lr0 = -7.14
ΔrDTS = ΔDTS/Li0 =+0.0001
Verificare
SOLVABILITATEA
Solvabilitatea reprezinta un obiecti prioritar al intreprinzatorului care doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si rezulta din echilibru financiar dintre fluxurile de incasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond de rulment pozitiv, adica intre o buna coordonare a necesarului de finantare pe termen lung (active corporale si financiare) si resursele de finantare cu character permanent(capitalurile proprii si indatorarea la termen).
Solvabilitatea are importanta mai mare in cazul perspectivei falimentului.
Intreprinderea este solvabila in masura in care activul real acopera datoriile pe care le ae firma.
Rata de solvabilitate = Activ/datorii totale
Indicatori | |||||||
Active | |||||||
Datorii totale | |||||||
Rata de solvabilitate |
Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2002 - 2001
Δ = ΔD + ΔA = 0.21
ΔD = A0/D1 - A0/D0 = 0.005
ΔA = A1/D1 - A0/D1 = 0.205
Verificare
Δr = S1/S0(%) - 100 = 10.5%
ΔrD = ΔD/S0 = 0.25%
ΔrA = ΔA/S0 = 10.25%
Analiza factorilor de influenta la nivelul anilor 2001 - 2000
Δ = ΔD + ΔA = -0.16
ΔD = A0/D1 - A0/D0 = 0.30
ΔA = A1/D1 - A0/D1 = 0.205
Verificare
Δr = S1/S0(%) - 100 = 7.52%
ΔrD = ΔD/S0 = -8.602%
ΔrA = ΔA/S0 = 16.13%
Verificare
RENTABILITATEA
Rentabilitatea economica bruta
Rentabilitatea economica bruta = Excedentul brut al exploatarii / Activ economic
Indicatori |
2001 2000 |
||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
EBE | |||||||
Activ ec. | |||||||
Rec |
Influente la nivelul anului 2002 - 2001
ΔEBE = EBE1/A0 - EBE0/A0 = -0.45
ΔA = EBE1/A1 - EBE1/A0 = -3.26
Verificare
ΔrEBE = ΔEBE/Rec0 = -0.76%
ΔrA = ΔA/Rec0 =- -5.49%
Verificare
Influente la nivelul anilori 2001 - 2000
ΔEBE = EBE1/A0 - EBE0/A0 = 20.97
ΔA = EBE1/A1 - EBE1/A0 = -10.44
Verificare
ΔrEBE = ΔEBE/Rec0 = 42.9%
ΔrA = ΔA/Rec0 = -21.36%
Verificare
Rata rentabilitatii veniturilor
Rv = Rezultatul exploatarii/Cifra de afaceri
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Rex | |||||||
CA | |||||||
Rv |
Influente la nivelul anului 2002 - 2001
ΔCA = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -10.43
Δrex = Rex1/CA1 - Rex/CA1 = 3.8
Verificare
ΔrCA = ΔEBE/Rex0 = -4.4% = -18.54%
ΔrRex = ΔCA/Rex0 = 6.75%
Verificare
Influente la nivelul anului 2001 - 2000
ΔCA = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -
Δrex = Rex1/CA1 - Rex/CA1 = -3.4
Verificare
ΔrCA = ΔEBE/Rex0 = -4.4%
ΔrRex = ΔCA/Rex0 = -6.6%
Verificare
Rata rentabilitatii financiare
Rfb = Rezultatul exercitiului/Capitaluri proprii
Indicatori | |||||||
Abs. |
Abs. | ||||||
Rex | |||||||
Cap. proprii | |||||||
Rfb |
Influente la nivelul anului 2002 - 2001
ΔCp = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -20.25
ΔRrex = Rex1/Cp1 - Rex0/Cp1 = -7.26
Verificare
ΔrCp = ΔCp/Rfb0 = -4.4% = -16.71
ΔrRex = ΔCp/Rfb0 = -5.99%
Verificare
Influente la nivelul anului 2001 - 2000
ΔCp = Rex0/CA1 - Rex0/CA0 = -33.1
ΔRrex = Rex1/Cp1 - Rex0/Cp1 = 9.23
Verificare
ΔrCp = ΔCp/Rfb0 = -4.4% = -22.81
ΔrRex = ΔCp/Rfb0 = 6.36
Verificare
Analiza prin intemediul ratelor
1.Rata de rotatie a activelor
1.a)Rata de rotatie a activelor totale
NA = Cifra de afaceri/Activ
Ani | |||
NA |
Rata de rotatie activelor este cu mult mai inceata fata de media pentru intreprinderile industriale, adica 2.5, ceea ce afecteaza in mod negative profitabilitatea cifrei de afaceri.
1.b)Rata de rotatie a activelor imobilizate
NAi = Cifra de afaceri/Active imobilizate
Ani | |||
NAi |
Rata de rotatie a activelor imobilizate este buna si reflecta o autofinantare pozitiva.
1.c)Rata de rotatie a activelor circulante
NAcirc = Cifra de afaceri/Active circulante
Ani | |||
NAcirc |
Rata de rotatie a activelor circulante este relative mica avand in vedere ramura in care opereaza intreprinderea, ceea ce afecteaza in mod negative rentabilitatea.
2.Rata de rotatie a stocurilor
Ani | |||
Rs |
Rs = Cifra de afaceri/Stocul mediu de marfuri
Rata de rotatie a stocurilorde marfuri este relative stabila.
3.Perioada de recuperare a creantelor(Pcr)
Perioada de recuperare a creantelor = Creante/Cifra de afaceri * 360
Ani | |||
Pcr |
68.43 zile |
42.54 zile |
57.33 zile |
Perioada de recuperare a creantelor, desi productia este destinata exportului,este extrem de mare, cu efecte negative evidente asupra fluxurilor financiare, generand incetinirea incasarilor.
4.Perioada medie de rambursare a datoriilor(Pmr)
Perioada medie de rambursare a datoriilor = Obligatii totale/Cifra de afaceri*360
Ani | |||
Pmrd |
140zile |
146.5zile |
Perioada medie de rambursare da datoriilor este buna daca se are in vedere ponderea dividendelor in datorii.
3.Diagnosticarea starii fluxurilor financiar monetare
Prin intermediul unei analize retrospective, diagnosticul financiar detecteaza eventualele stari de dezechilibru financiar, in scopul identificarii originii si cauzelor care le-au generat si al stabilirii masurilor de redresare. Diagnosticul financiar are ca obiective: masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de
risc (economic, financiar si de faliment) al intrprinderii.
Diagnosticul financiar difera de diagnosticul intreprinderii. Diagnosticul financiar cunoaste limite ce tin de complexitatea si comportamentele intreprinderilor si de lacunele si impreciziile care continua sa afecteze analiza explicativa a acstor comportamente. Aceste limite se refera la unele dificultati intampinate la aplicarea practica a demersurilor analizei.
Diagnosticul financiar permite, prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, avidentierea punctelor tari si a celor slabe ale gestiunii financiare, chiar si a riscurilor de exploatare, financiare, de indatorare etc., dar nu se poate evalua global riscul de faliment.
Obiectivele principale ale diagnosticului financiar
In mod traditional, analiza financiara are in vedere solvabilitatea si performantele intrprinderii. Totusi, subiectele analitice sunt considerabil imbogatite datorita extinderii campului disciplinei si inglobarii astazi de noi preocupari situate la confluenta dintre diagnosticul financiar si diagnosticul strategic, comercial, tehnologic, social sau organizational.
Aprecierea solvabilitatii sau a echilibrului financiar
Solvabilitatea sau echilibrul financiar exprima aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor sele, adica de a-si achita datoriile pe masura ce ajung la scadenta,
In principiu, diagnosticul referitor la solvabilitate se loveste de o ificultate majora. Aprecierea solvabilitatii implica un proces de previziune referitor la conditiile in care intreprinderea studiata ste in situatia de face fata scadentelor sale viitoare. Diagnosticul financiar trebuie deci sa procedeze la anticiparea si enuntarea unor previziuni asupra evolutiei intreprinderii, asupra situatiei sale finaciare si asupra echilibrelor sale financiare.
Aprecierea performantelor financiare
O preocupare a analizelor financiare consta in masurarea exacta a rezultatelor obtinute in trecut si in prezent si in anticiparea tendintelor de evolutie a lor in viitor. Din aceasta masurare decurge o apreciere asupra nivelului, evolutiei si insabilitatii acestor rezultate.
Aceste rezultate stabilite trebuie sa fie comparate cu masurile de referinta exprimate fie prin nivelul activitatilor intrprinderii (productie sau vanzari), fie prin valoarea medie a capitalurilor folosite pentru obtinerea acestor rezultate.
Flexibilitatea financiara
Flexibilitatea intrprinderii exprima capacitatea sa de adaptare la transformarile neprevazute in mediul sau si in cadrul activitatii sale si este urmarita in toate domeniile de gestiune (strategica, comerciala, a resurselor umane, financiara).
In primul rand, flexibilitatea financiara se apreciaza in raport de capacitatea pe care intreprinderea o manifesta in legatura cu mobilizarea rapida de lichiditati.
In al doilea rand, flexibilitatea financiara se apreciaza in raport de capacitatea de finantare a intreprinderii.
In al treilea rand, flexibilitatea intreprinderii poate fi legata de posibilitatile pe care intreprinderea le are de a diviza nevoile de finantare in realizarea proiectelor sale de investitii in curs sau prevazute, dar si in activitatea sa curenta.
PUNCTE TARI
Puncte slabe
Domeniul |
Indicatori |
Stare |
Evolutie |
Cauze posibile |
Consecinte si masuri |
Solvabilitatea |
Buna Buna Buna |
Favorabila Favorabila | |||
Lichiditatea generala |
Buna Buna Buna |
Nefavorabila Favorabila | |||
Capitaluri proprii Rentabilitatea financiara |
Bine Bine Bine |
Nefavorabila Nefavorabila |
-reducerea profitabiliatii cifrei de afaceri -reducerea numarului de rotatii a activului circulant |
Mentinerea cresterii rentabilitatii |
|
Rentabilitatea economica |
Bine Bine Bine |
Nefavorabila nefavorabila |
-reducera profitabilitatii cifrei de afaceri -reducerea numarului de rotatii a activului | ||
Necesarul de fond de rulment |
Bine Bine Bine |
Favorabila Nefavorabila |
-durata stocurilor; -natura activitatii. -incetinirea incasarilor |
marirea perioadei de incasare a creantelor |
|
Fondul de rulment |
Bine Suficient Bine |
Favorabila Nefavorabila |
Rata de crestere a aactivelor imobilizate si rata de crestere capitalului permanent |
Masuri propuse
1.Angajarea unui imprumut pe termen lung(3 ani) in care sa majoreze capitalurile proprii cu 50%, adica o suma de 33.886.260 mii lei.
2.Luarea de masuri in vederea recuperarii mai rapide a creantelor(cu 50%)
Conted
B.Proiectarea fluxurilor financiar- monetare
I.Proiectarea fluxurilor de plati
Proiectarea cheltuielilor salariale
Daca se are in vedere contractarea unui imprumut de 34.000.000 mii lei trebie angajat personal suplimentar.
Prin prisma structurii activului prezen vom imparti aceasta suma in 15.000.000 achizitionare active imobilizate si 19.000.active circulante.
Productivitatea medie anuala a muncii pentru anul 2002 a fost de 122.570 mii lei/angajat, adica Pex/N = 122.570mii lei, unde N = numarul de angajati
In mod matematic si pur teoretic daca se pastreaza structura activului mararirea capitalurilor permanente cu 50% ar trebui sa mareasca productia exercitiului cu 50%, adica ar trebui sa ajunga la o suma de 210.000.000 mii lei
Pentru a determia numarul de salariati trebui rezolvata ecuatia 210.000.000.mii lei /N1 = 122.570 mii lei, unde N1 -numarul nou de salariati = 1713 angajati.
Daca salariul mediu(Sal. M) ramane neshimbat(este un numar de salariati suplimentar ce nu ar afecta pertul fortei de munca ),adica CHELTUIELI CU PERSOPNALUL/NUMARUL DE ANGAJATI = 47.654. mii lei / ANGAJAT, atunci cheltuielile cu personalul anuale ar fi de 1713(N1) * 47.654mii lei = 81.631.000 mii lei
Cheltuielile cu personalul - 81.631.000 muii lei.
Un alt flux finaniar negative este reprezentat de dividende.Dar, pentru a previzina dividendele trebuie previzionat mai intai rezultatl exercitiuli.
Rezultatul exercitiului = Venituri - cheltuieli
Se ignora rezultatul exceptional si veniturile financiare sunt constante, valoarea acestora pastrandu-se la nivelul anului 2002, adica de aproximativ 7.000 mii lei.
In primul an se ramburseaza 11.000.000 mii lei din totalul imprumutului.
Dobanda este de 20% pe an insemnand 6.600.000 mii lei.
Cheltuielile financiare = 17.600.000 mii lei
Tiand cont ca.
BIBLIOGRAFIE:
1.JABA, ELISABETA, STATISTICA, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1998.
2.NEAGOE, ION, FINANTELE INTREPRIDERII, EDITURA ANKAROM, IASI, 1998.
3.NEAGOE, ION, ONOFREI, MIHAELA, FINANTELE SI GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII, EDITURA ANKAROM IASI, 1998.
4.STANCU, ION, FINANTE, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI,1997.
5.VASILE, ILIE, GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI,1999.
6.VINTILA, GEORGETA, GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII, BUCURESTI, 2000.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |