Activitatea de acceptare la plata a cardurilor - recrutarea Comerciantilor

Activitatea de acceptare la plata a cardurilor - recrutarea Comerciantilor

Prezentare generala

Acceptarea in sens larg, circumscrie intregul sir de operatiuni incepand cu momentul purtatorului de card la comerciant si pana la achitarea contravalorii marfurilor sau serviciilor din contul purtatorului de card in cel al comerciantului.

Acceptarea implica in mod evident acordul comerciantului de a primi ca mijloc de plata cardul. Acest accept este in mod obligatoriu transmis clientului prin afisarea in mod vizibil a siglei tipurilor de carduri acceptate.

Notiunea de acceptare cuprinde un complex de operatiuni care au loc in legatura cu un posibil act de comert care poate sau nu sa fie finalizat in acelasi timp cu acceptarea, sau la date diferite.

Acceptarea la decontare a tranzactiilor derulate prin intermediul cardurilor la comerciantii care au incheiat cu o banca comerciala, contracte de procesare a acestui tip de operatiuni, reprezinta cea de-a doua veriga esentiala, dupa emisiunea propriu-zisa a cardurilor, a unui program integrat in afaceri bancare cu carduri. Desi cele doua tipuri de operatiuni pot functiona independent, ele reprezentand notiuni distincte, in practica bancara internationala acestea functioneaza in general dependent una de cealalata, in sensul ca bancile emit carduri si ofera facilitati de acceptare clientilor lor. Trebuie totusi remarcat faptul ca daca emisiunea de carduri este atributul exclusiv al bancilor, acceptarea este uneori facilitata de societati anume create in acest scop, nu numai banci.

Programul de acceptare presupune in primul rand incheierea unor contracte de procesare a tranzactiilor cu carduri intre banca si un comerciant. Prin contractul de acceptare, comerciantul declara disponibilitatea de a accepta la plata cardul. In virtutea contractului incheiat, comerciantul are obligatia afisarii la loc vizibil (pe usa principala si in zona caselor de marcat) a siglei Visa, Eurocard-Mastercard, etc, indicandu-se astfel atat disponibilitatea vanzatorului de a accepta un card emis sub sigla afisata, cat si tipurile de carduri ce opereaza in mediul comercial respectiv.

Conform clauzelor contractului incheiat, banca pune la dispozitia comerciantului, atat servicii de decontare cat si servicii de autorizare a operatiunilor prin carduri. Prin cea din urma facilitate, operatorul bancar asigura vanzatorul intr-un interval de maximum 15 sec. Ca instrumentul de plata propus se afla in posesia fondurilor care sa acopere tranzactia dorita. Tranzactia se deruleaza in mediul electronic (legatura intre comerciant si banca emitenta este asigurata in timp real prin echipamente electronice si aplicatii software specializate si in conditii de deplina siguranta.

Avand in vedere ca legatura dintre comerciant, banca acceptatoare, centrul de autorizare si procesare si banca emitenta, este asigurata de un software proprietar, imixtiunea factorului uman este limitata doar la indeplinirea unor sarcini strict precizate (comunicarea autorizarii, intretinerea sistemului la parametrii optimi).

Nevoia strigenta de securizare a tranzactiilor si de decontare a operatiunii in timp real, a generat preocuparea realizarii unor aplicatii informatice care sa asigure indeplinirea in conditii optime a dezideratelor bancare amintite. Pentru aceasta, firme cu experienta deosebita in aplicatii software bancare, precum Arkansas, Credtch, RS12 au proiectat si pus in aplicare in Romania, sisteme solide care asigura autorizarea tranzactiilor, clearing-ul si decontarea acestora, reglementarea conturilor comerciantilor si a detinatorilor de card.

Perfectionarile tehnologice au asigurat asemenea performante incat functiunile bancare (atat de front - office cat si de back - office) sunt preluate si duse la indeplinire de aceste aplicatii inregistrandu-se astfel reduceri considerabile ale efortului uman si creandu-se disponibilitati evidente pentru imbunatatirea afacerii in sine.

Intre cardurile emise de bancile romanesti sub sigla organizatiei Visa International amintim urmatoarele : Visa Electron, Visa Classic, Visa Business, cu acoperire in lei sau valuta si utilizare nationala si/sau internationala,in functie de tipul cardului si al solicitarii venite din partea potentialului client.

Sub sigla Eurocard-Mastercard sunt emise si functioneaza mai multe tipuri de carduri intre care amintim : Mastercard, Maestro,Eurocard-Mastercard. Acestea au acoperire in lei sau valuta, utilizare nationala/internationala, fiind produse de debit sau credit, functie de conditiile bancii romanesti emitente.

In general, cardurile enumerate pot fi folosite international, ele fiind acceptate la plata sau pentru eliberari de numerar de Ia ghiseele bancare prin POS-uri sau de la ATM-uri.

In sistemele de operare internationale o banca membra se poate afla in postura de :

banca emitenta (isuer), adica emite propriile carduri clientilor ei, care pe langa semnul traditional Visa sau Eurocard-Mastercard au si numele bancii inscris pe suprafata micului dreptunghi de plastic ;

banca acceptatoare (acquirer),ceea ce inseamna ca aceasta banca va incheia contracte cu diferiti comercianti care sunt dispusi sa accepte ca modalitate de plata cardul, la solicitarea clientilor. In baza contractelor incheiate si in schimbul unui comision perceput comerciantului, banca se va obliga sa autorizeze si sa deconteze operatiunile pe baza de carduri.

Totodata, o banca acceptatoare va trebui sa elibereze unui purtator de card, la cererea lui, numerar. Eliberarea de numerar se face manual la orice sucursala a bancii sau automat prin intermediul ATM-lor.

Automatizarea activitatii bancare

Principalele obiective ale automatizarii activitatii bancare au fost de a reduce atat necesitatea existentei unui numar mare de sucursale, cat si a numarului de angajati necesari pentru livrarea serviciilor. Realizarea acestor obiective este posibila, prin urmatoarele componente:

distribuitoare automate de numerar (ATM );

transferul electronic al fondurilor la locul vanzarii ( EFTPOS );

servicii bancare la domiciliu.

Distribuitoarele automate de numerar (ATM )

Ca multe alte inovatii de succes, distribuitoarele automate de numerar au fost introduse pentru a oferi avantaje competitive pentru bancile care le detineau. Popularitatea si acceptarea lor au facut sa fie considerate indispensabile pentru serviciile bancare moderne.

In prezent, lipsa ATM- urilor ar fi de neacceptat in cele mai multe tari.

Avantajele ATM- urilor provin din capacitatea de a functiona 24 de ore pe zi si din functia lor de baza- distribuirea numerarului:

1. ATM- urile reduc presiunea asupra retelei de sucursale

Distribuirea numerarului catre clienti este una dintre cele mai obisnuite tranzactii pe care le intreprinde o banca, astfel ca automatizarea procesului reduce considerabil solicitarea personalului bancar.

De asemenea functionarea non - stop a ATM- urilor prezinta avantajul ca pot fi folosite de catre clienti la ore convenabile, chiar si in afara programului bancilor. Astfel, se reduce semnificativ presiunea asupra retelei prin atenuarea momentelor de varf, in ceea ce priveste numarul clientilor.

2. ATM- urile sunt foarte adaptabile

Ele au fost perfectionate pentru a realiza o gama larga de functii- altele decat distribuirea de numerar- cum ar fi furnizarea extraselor, transferuri intre conturi, situatii privind dobanda acumulata pe o perioada s. a. m.d.

3. ATM- urile pot oferi servicii in afara bancii.

Posibilitatea de a plasa ATM- uri in afara bancii, in locuri unde numerarul este necesar (cum ar fi supermagazine, centre comerciale, locuri de distractii), inseamna ca multi clienti, de multe ori nu au nevoie sa viziteze banca propriu-zisa.

4. ATM- urile pot creste volumul tranzactiilor pentru care se percepe comision. Capacitatea de a realiza tranzactii instantaneu, conduce la o crestere considerabila a cererii pentru servicii. Daca se percepe un mic comision pentru tranzactie, aceasta va determina o crestere a venitului net.

In general, ATM- urile sunt un bun exemplu privind modul in care automatizarea poate fi utilizata pentru imbunatatirea serviciilor, pentru majoritatea clientilor.

in economiile occidentale, exista tendinta de a integra retelele ATM, astfel incat clientii unui anumit grup de banci, sa poata folosi ATM- urile din grupul respectiv pentru tranzactii de baza. De regula se percepe o taxa pentru folosirea ATM- ului altei banci, dar majoritatea clientilor prefera sa plateasca aceasta taxa in schimbul unor servicii mai flexibile si mai convenabile.

EFTPOS

Dupa cum s-a realizat, EFTPOS este un sistem care permite ca platile cu amanuntul sa fie operate electronic, in contul clientului unei banci. Informatia legata de contul clientului este stocata magnetic pe un card din plastic (de tip debit sau credit). Procesul de decontare a tranzactiei are loc automat din momentul in care comerciantul introduce suma tranzactionata.

Evident, acest lucru ofera avantaje pentru toate partile implicate:

Comerciantul are avantajul virarii fondurilor direct in contul sau, dar trebuie sa inregistreze platile in scopuri contabile. Pentru majoritatea comerciantilor cu amanuntul, metoda platilor nu este o parte semnificativa a procesului de vanzare, astfel ca exista un slab stimulent pentru preferarea acestei metode fata de altele.

O exceptie in acest caz o constituie supermagazinele, deoarece viteza de tranzactionare prin carduri este mult mai mare decat in cazul cecurilor si aproape egala cu cea prin numerar. Aceasta inseamna ca timpul de asteptare al clientilor se reduce in cazul utilizarii platilor prin card in comparatie cu platile prin cec.

Pe de alta parte, supermagazinele se confrunta cu o problema logistica in ceea ce priveste manipularea numerarului.

Clientul nu mai este nevoit sa completeze un cec, iar tranzactia se reflecta in contul sau imediat dupa momentul efectuarii tranzactiei. De asemenea efectuand tranzactii in mediu national, clientul este scutit de comisioane, dar numai pentru operatiunile de plata a bunurilor si serviciilor catre comercianti.

Banca obtine, practic, un avantaj minim deoarece decontarea platilor clientilor se efectueaza automat. Acest lucru se datoreaza faptului ca introducerea datelor in sistem se realizeaza de catre comercianti, nereprezentand un cost pentru banca.

Automatizarea sucursalelor bancare

Analizand tendintele in utilizarea canalelor de livrare a serviciilor bancare pentru populatie, se pot trage urmatoarele concluzii:

o crestere liniara este inregistrata in utilizarea canalelor telefonice si electronice (ATM, POS);

o scadere liniara este inregistrata in utilizarea ghiseelor* precum si a altor instrumente pe suport de hartie.

Avand in vedere aceste tendinte, a evoluat corespunzator si conceptul de sucursala traditionala cu toata gama de servicii, se tinde spre sucursala complet automatizata, ca solutie ideala pentru persoane fizice si mici intreprinzatori.

De exemplu deviza bancii City Bank, cea mai automatizata banca din lume, este « servicii non- stop ». O astfel de sucursala contine urmatoarele aparate:

distribuitoare ATM ;

ATM multifunctionale;

Automate interactive ( numite « consumer interactiv »), prin intermediul carora clientul poate avea un dialog si servicii de consultanta pentru diverse servicii, cu specialistii bancii. Expertii bancari sunt plasati intr-un centru de apel, de unde pot fi contactati prin aceste automate. Tehnologia utilizata in acest caz este foarte avansata, oferind clientului facilitati multimedia ( imagine, sunet), pentru realizarea unor operatii. De asemenea, anumite functii sunt indeplinite prin simpla atingere cu mana a unor zone de pe ecran, eliminandu-se introducerea datelor de la tastatura;

O statie platforma cu informatii de la bursa; sucursale automate pot fi amplasate la locul de munca, in zone cu trafic intens, in locuri de divertisment, etc.

Ca varianta a procesului de automatizare pe masura dezvoltarii tehnologiei, se tinde spre extinderea unor sucursale automate tip « kiosk bancar » unde se realizeaza toate tranzactiile pe ecran, produsele fiind expuse ca in vitrina unui magazin.

Serviciile bancare la domiciliu ( home banking )

Serviciile bancare la domiciliu sunt adesea considerate ca o alternativa logica pentru o retea bancara, desi avantajele oferite au tendinta de a favoriza banca intr-o masura mai mare decat clientul. Acestea urmaresc sa elimine nevoia clientilor de a vizita sediul bancii pornind de la urmatoarele premise :

depunerile regulate in cont sunt realizate cel mai adesea printr-un sistem de plati automat;

numerarul este retras fie printr-o retea de ATM- uri, fie prin sistemul de « cash-back » al supermarketurilor.

Astfel, serviciile bancare la domiciliu urmaresc nevoile de tranzactionare ale clientilor dincolo de necesitatile de baza.

In mod conventional se impart in doua categorii distincte:

serviciile prin telefon (telefone banking);

serviciile prin computer ( PC banking).

In cazul serviciilor prin telefon, clientul comunica cu banca prin telefon pentru furnizarea instructiunilor privind tranzactiile, care sunt efectuate prin sistemul computerizat al bancii in timpul in care clientul este conectat. Apelurile sunt preluate de o centrala care functioneaza 24 de ore pe zi. Pentru client este mult mai facil sa efectueze tranzactiile prin telefon, iar banca poate opera mai eficient prin intermediul unei centrale telefonice instalata intr-o locatie mai putin costisitoare, decat prin mai multe sucursale. Evident, exista riscul ca pe parcursul convorbirilor sa apara erori de comunicare, sau ca instructiunile sa fie trimise de persoane neautorizate. Totusi, aceste riscuri pot fi depasite cu ajutorul unor operatori bine pregatiti, prin inregistrarea convorbirilor sau folosirea parolelor sau codurilor de acces verbale.

O alta varianta o reprezinta sistemele de telefonie automata, care utilizeaza telefoane cu robot. Apelantii sunt ghidati cu ajutorul unei voci inregistrate, printr-un meniu ce ofera mai multe alternative, iar acestia folosesc tastele telefonului pentru a face alegerile corespunzatoare.

Aceste sisteme pot oferi o gama larga de informatii standard si specifice privind conturile, accesul realizandu-se printr-o parola numerica.

Atat sistemele de telefonie automata, cat si cele care folosesc operatori sunt folosite din ce in ce mai mult ca un serviciu aditional de catre bancile conventionale pentru a reduce presiunea asupra retelei de sucursale.

Interesant este faptul ca incercarile serviciilor bancare exclusiv prin intermediul telefoniei au fost intampinate cu reticenta de catre clienti.

Serviciile prin computer ( PC banking )

In cazul acestor servicii, clientul comunica cu banca cu ajutorul unui calculator (PC) prevazut cu modem (dispozitivul prin care se realizeaza transmiterea datelor la distanta). Din ce in ce mai mult, modelul acestui sistem presupune utilizarea Internet-ului drept canal de acces. in esenta, clientii dobandesc accesul la propriile inregistrari de la banca (prin folosirea unor parole) si pot emite noi instructiuni prin folosirea tastaturii computerului.

Aceasta ar parea solutia ideala, deoarece implicarea bancii este in intregime automatizata si aproape intreaga gama de tranzactii posibile poate fi disponibila pentru client, in plus aceste servicii sunt operationale 24 de ore pe zi.

Totusi, asemenea sisteme necesita investitii semnificative in dotari nard si soft, iar extinderea tehnologiei informationale in randul populatiei este redusa, chiar si in tarile dezvoltate.

De asemenea, numai o anumita parte dintre detinatorii de computere sunt dispusi sa accepte o relatie cu banca pe aceasta cale.

In functie de strategia de dezvoltare o banca poate fi numai banca emitenta, numai banca acceptatoare sau atat banca emitenta cat si banca acceptatoare, intr-o tranzactie tipica, partile implicate sunt:

- posesorul cardului;

- comerciantul (magazinul, restaurantul, hotelul, etc), unde poate fi folosit cardul;

- banca acceptatoare, membra Visa sau Eurocard-Mastercard cu care comerciantul a semnat un angajament pentru acceptare a cardurilor;

- banca emitenta care a emis cardul purtatorului;

- organizatia Visa, Eurocard-Mastercard.

Tranzactia este efectuata cu ajutorul aparatului manual - imprinter (zip-zap) sau a echipamentului electronic denumit POS.

In cazul imprinterelor, se vor accepta la plata de catre comercianti doar cardurile ale caror caractere sunt embosate adica iesite in relief, fiind astfel posibila imprimarea datelor de pe card pe chitanta autocopiativa tipizata.

In cazul unei tranzactii in mediul manual, folosind imprinterul, pasii de urmat sunt:

pasul 1 - purtatorul de card se prezinta comerciantului. El se afla in vacanta la Brasov, este de origine canadian si s-a hotarat sa cumpere un medalion de la magazinul Bijuteria din zona;

- pasul 2 - comerciantul prezinta produsele sale posesorului de card, iar cand acesta s-a hotarat asupra unui produs, urmeaza semnarea documentului de vanzare (chitanta autocopiativa tipizata). Lucratorul comercial va compara semnatura clientului de pe actul de vinzare cu cea de pe card pentru a se asigura ca persoana respectiva este adevarata posesoare a cardului. Pentru valori care depasesc in echivalent suma de 100 EUR, este necesara identificarea clientului dupa documentul de identitate. Se verifica validitatea cardului cu mare atentie, urmarind caracteristicile de securitate.

In cazul in care comerciantul a fost asigurat cu o lista de atentionari (lista cardurilor pierdute sau furate), verifica aceasta lista pentru a se asigura ca numarul cardului nu figureaza in evidente. Aceasta lista ii este furnizata comerciantului de catre banca ;

- pasul 3 - este necesara obtinerea autorizarii.

In cazul in care magazinul are un plafon limita fixat de comun acord cu banca, de exemplu suma de 500.000, toate tranzactiile care valoreaza pana la aceasta limita nu vor fi supuse autorizarii.

Pentru sumele ce depasesc aceasta valoare fixata ca plafon limita comerciantului, tranzactiile sunt supuse autorizarii. Magazinul avand o limita de suma stabilita de 500.000 lei, iar medalionul un pret de 750.000 lei, este necesara obtinerea autorizarii pentru aceasta tranzactie.

- pasul 4 - autorizarea se obtine prin contactarea telefonica a centrului de autorizare a bancii acceptatoare, care se afla la Bucuresti sau in anumite centre organizate zonal in tara.

- pasul 5 - operatorul centrului de autorizare, intr-un interval de maxim 15 sec. Va prelua rapid elementele de identificare ale tranzactiei in curs de desfasurare (numarul cardului, codul magazinului care solicita autorizarea, suma tranzactiei, etc.) si le va transmite in reteaua organizatiei Visa International si Eurocard-Mastercard International.

pasul 6 - datele sunt preluate prin computer de supercentrele organizatiilor internationale, unde sunt analizate si se fac o serie de verificari. Mesajul de autorizare este transmis la banca emitenta (banca ce i-a produs cardul turistului canadian) situata in Toronto, al carei posesor de card se afla in acest moment intr-o tentativa de a face o tranzactie.

pasul 7 - emitentul raspunde centrului de autorizare printr-un mesaj dirijat pe aceiasi cale pe care a fost lansat. Banca Toronto, transmite mesajul la Londra, de aici este dirijat mai departe centrului de autorizare situat in Romania. In acest moment operatorul care a initiat operatiunea anunta telefonic comerciantul ca tranzactia a primit sau nu aprobare. intreg acest proces, de la pasul 5 pana la pasul 7, dureaza doar cateva secunde; deci in tot acest timp comerciantul si operatorul de la centrul de autorizare vor ramane in legatura la telefon deoarece raspunsul vine foarte rapid, uneori instantaneu.

Comerciantul va primi in acest moment si un cod al autorizarii pe care va trebui sa-1 noteze. Daca cererea va fi solutionata pozitiv, vanzatorul va completa un document de vanzare in trei exemplare, inapoiaza cardul cumparatorului, un exemplar al documentului de vanzare si marfa vanduta (medalionul).

pasul 8 - comerciantul va depune documentele de vanzare spre a fi decontate in banca, iar de aici vor fi trimise la centrala pe cele mai rapide cai.

pasul 9 - centrala bancii acceptatoare va cumula toate documentele cu tranzactii primite din tara, le va verifica din nou. Odata preluate informatiile din documente, acestea vor fi trimise sub forma unui fisier electronic centrului din Londra.

- pasul 10 - centrala colecteaza toate informatiile de la bancile acceptatoare, sorteaza numerele de carduri si trimite fiecarei banci o lista cu toate tranzactiile facute de clientii lor.

Bancile emitente utilizeaza aceste informatii, ele fiind selectate si nominalizate pe fiecare client in parte, evidentiindu-se astfel in contul de card al acestuia.

pasul 11 - banca emitenta trebuie sa ramburseze valoarea tranzactiei facuta de turistul canadian, bancii acceptatoare.

Decontarea se face intr-o valuta convertibila astfel ca banca acceptatoare va primi de fapt echivalentul in EUR al sumei respective.

pasul 12 - plata comerciantului se face in urma primirii creditarii de catre banca acceptatoare. in cazul nostru va fi creditat contul magazinului Bijuteria cu contravaloarea marfii vandute de catre banca acceptatoare, astfel se finalizeaza tranzactia.

Tranzactiile comerciale pot fi onorate de catre comerciantii acceptatori de carduri prin derularea acestora folosind echipamentele electronice din dotare. Acestea sunt mai performante decat imprinterele manuale, se numesc POS-uri, functioneaza conectate fiind la linia telefonica si la o sursa de alimentare cu curent electric. Aparatul propriu-zis este prevazut cu o tastatura, unde se primesc comenzile manual efectuate de catre comerciant, un ecran, unde se vizualizeaza mesajele dupa fiecare informatie introdusa si o fanta. Aceasta din urma este dispusa longitudinal si face posibila trecerea cardului pentru a fi citita informatia stocata in banda magnetica. Cititorul de card este dispus in partea dreapta a aparatului de-a lungul fantei. De asemenea aparatul este prevazut cu un accesoriu numit PIN-PAD care serveste la introducerea codului pin al posesorului de card. El este conectat la aparat cu ajutorul unui cordon care face posibila manevrarea cu usurinta si tastarea pin-lui in regim de maxima securitate.

Pentru deservirea unui client de catre un comerciant acceptator de carduri este necesara si obligatorie parcurgerea urmatorilor pasi :

- pasul 1 - stabilirea valorii de vanzare a bunului sau serviciului de care a beneficiat clientul si introducerea acesteia de catre operator pe POS ;

daca este nevoie, se solicita tastarea codului pin de catre client, pe pin-pad ;

- pasul 2 - autorizarea tranzactiei se face trecand cu maxima operativitate cardul prin cititor (fanta longitudinala), orientat cu banda magnetica spre cititorul de card. Pozitia de stand-by a aparatului este atunci cand pe ecranul sau mesajul este « treci card client». In cazurile in care nu apare acest mesaj sau este indicat altul, trebuie sa se anunte acest lucru bancii acceptatoare pentru ca interventia sa fie facuta in timp util;

- pasul 3- obtinerea mesajului de autorizare. Autorizarea tranzactiei este insotita de emiterea chitantei de vanzare in dublu exemplar ce contine date cu privire la operatiunea efectuata. in cazul refuzului, pe ecran apare unul dintre mesajele : « fonduri insuficiente », « card invalid », « card pierdut-furat », « card interzis ». Este obligatorie retinerea cardului de catre comerciant in cazurile afisarii mesajului de card interzis si anuntarea bancii de catre acesta cu privire la faptul petrecut. Daca mesajul este « incearca din nou » urmat de anumite particule, sistemul informeaza comerciantul cu privire la faptul ca reteaua este foarte ocupata si reincearca operatiunea, sau conexiunea la linia telefonica si reteaua de curent electric nu s-a stabilit la parametrii corespunzatori.

- pasul 4 - semnarea de catre client a chitantei, moment in care el isi da acordul in vederea debitarii contului sau, cu valoarea operatiunii;

pasul 5 - predarea marfii, a cardului si a unuia din exemplarele chitantei de vanzare, de catre comerciant, clientului;

- pasul 6 - efectuarea operatiunii de « setlement» care consta in centralizarea vanzarilor la sfarsitul turei sau al zilei. Aceasta presupune din nou emiterea unei chitante centralizatoare de catre POS la comenzile date de comerciant pe tastatura aparatului.

Odata cu efectuarea setlement-ului, memoria aparatului este curatata de informatia stocata, ea fiind pregatita pentru noi operatiuni, iar sumele aferente tranzactiilor, pleaca in decontare, ajungand in final in contul comerciantului, deschis la banca acceptatoare.

In general operatiunile prin POS, sunt cu mult mai rapide, in sensul ca initiind anumite comenzi are loc emiterea automata a chitantei, tara a solicita autorizarea tranzactiei prin telefon si a completa manual formularele autocopiative tipizate ca si in cazul imprinterelor.

Recrutarea comerciantilor

Modul de recrutare a comerciantilor este bine pus la punct, in randul bancilor acceptatoare, acesta utilizand tehnici de vanzari a produselor, astfel incat sa vina in sprijinul comerciantului prin a-1 determina sa inteleaga oportunitatea dotarii sale cu aparatele de deservire prin carduri.

Acesta este primul pas, care este si hotarator in reusita actiunii deoarece fara comercianti, evident nu pot aparea tranzactii, iar pe de alta parte nu orice comerciant prezinta garantia ca s-ar putea angrena cu succes intr-o asemenea activitate.

De regula, comerciantii traditionali care au o motivatie in a face parte din acest sistem sunt: hoteluri, magazine, agentii de inchiriat masini, linii aeriene, cazinouri, etc. Acestea au reprezentat clientii tinta cu care s-a inceput recrutarea comerciantilor deoarece au fost puncte de larg interes pentru un turist strain.

In actiunea de recrutare a comerciantilor, un rol important il au unitatile teritoriale ale bancilor, care cunosc foarte bine activitatea fiecarui comerciant, oportunitatea selectarii lui, precum si a potentialului din zona.

In general, comisionul platit de catre comerciant bancii este unitar, stabilit intre un minim si un maxim, conform unei intelegeri mutuale intre bancile membre ale organizatiilor internationale, care nu se vor concura intre ele.

Un comerciant se poate decide cu care banca sa lucreze, in functie de calitatea serviciilor pe care aceasta i le ofera. Odata cu exprimarea hotararii de a accepta propunerea venita din partea bancii, sau initiata in nume propriu, privind acceptarea la plata a cardurilor, se va prezenta printr-o cerere scrisa , doleanta comerciantului; aceasta va fi analizata riguros de catre banca, pe baza documentelor financiare (a bilantului sau a balantei lunare), stabilindu-se indicatorii bonitatii financiare, iar pe baza acestora un punctaj final; semnarea contractului de acceptare are loc de catre ambele parti, cu stabilirea drepturilor si obligatiilor ce decurg din acesta.

Contractele de acceptare la plata a cardurilor sunt de trei feluri :

contracte de acceptare la plata a cardurilor cu prezenta fizica a acestora la locul tranzactiei;

contracte de acceptare la plata a cardurilor fara prezenta fizica a acestora la locul tranzactiei;

- contractele de acceptare la plata a cardurilor pentru vanzarile de produse si servicii prin Internet;

In cazul contractelor de acceptare la plata a cardurilor, cu prezenta fizica a acestora la locul efectuarii tranzactiei, conform clauzelor contractuale, instructajele periodice, materialele si suportul tehnic (aparatele manuale -imprinterele si electronice-POS, ce deservesc comerciantii in asemenea operatiuni sunt puse la dispozitia acestora gratuit de catre banca. Dupa un anumit interval de timp se percepe comerciantului o taxa lunara de utilizare a aparatelor electronice - POS, dat fiind costul ridicat pe care si bancile il suporta pentru obtinerea de informatii, autorizari, in cadrul organizatiilor internationale.

Contractele de acceptare fara prezenta fizica a cardurilor la locul tranzactiei, se incheie in urmatoarele situatii:

a ) - comerciantii care vand marfuri pe baza de catalog, pe baza de abonament (reviste, ziare, publicatii diverse) sau in baza unei comenzi ferme prin posta sau e-mail,

completat cu numarul cardului, data expirarii, numele utilizatorului de card si suma acceptata la plata de catre acesta.

Chitantele pentru aceste tranzactii se intocmesc numai cu utilizarea imprinterului, cu solicitare de autorizare indiferent de suma, manual completandu-se numarul cardului, data expirarii, numele utilizatorului de card, cu mentionarea expresa in spatiul destinat semnaturii detinatorului de card a mesajului « MO »,

Comerciantul are obligatia de a prezenta la cererea bancii:

- cuponul (talonul) sau comanda prin care utilizatorul de card a solicitat cumpararea marfii sau a serviciului;

- instiintarea prin care a adus la cunostinta detinatorului de card conditiile privind modul de derulare a vanzarii de marfuri/servicii pe baza de comanda postala (respectiv termenul de expediere a marfii/prestarea serviciului, costul, modul de incasare, etc)

b) - comerciantii care vand servicii cu plata ritmica (lunar, trimestrial, etc) in cadrul unui contract de servicii. in aceasta situatie, comerciantul opereaza tranzactii pe baza unei imputerniciri de debitare a unui cont de card (care trebuie sa contina obligatoriu numarul cardului, data expirarii, numele posesorului de card, suma ce se va achita ritmic), imputernicire semnata de utilizatorul de card, in momentul semnarii contractului de servicii.

Chitantele pentru aceste tranzactii se intocmesc numai cu utilizarea imprinterului, cu solicitarea de autorizare indiferent de suma si completarea manuala a numarului de card, a datei de expirare si a numelui utilizatorului de card, cu mentionarea expresa in spatiul destinat semnaturii detinatorului de card a mesajului « recurring transaction ».

Comerciantul are obligatia de a prezenta la cererea bancii contractul in baza caruia a efectuat operatiunea si dupa caz (in functie de prevederile contractuale) dovada prestarii serviciului pentru care a solicitat plata).

c) -Hotelurile care opereaza in baza unei comenzi scrise ( fax, e-mail) rezervari de camere pentru clienti care comunica numarul de card, data expirarii si numele utilizatorului. In cazul in care persoana pentru care s-a facut rezervarea nu se prezinta pentru a beneficia de serviciul comandat (si angajat in scris) si nu a anulat in scris sau telefonic comanda (cu respectarea intervalelor de timp de anulare comunicate de hotel in cadrul politicii sale de rezervari), conform uzantelor internationale in industria hoteliera si in deplina concordanta cu prevederile regulamentelor internationale, hotelul are dreptul de a debita cardul comunicat cu valoarea unei zile hoteliere.

Chitantele pentru aceste tranzactii se intocmesc numai cu utilizarea imprinterului, cu solicitare de autorizare indiferent de suma si completarea manuala a numarului de card, a datei de expirare, a numelui utilizatorului de card, cu mentionarea expresa in spatiul destinat semnaturii detinatorului de card a mesajului « no show ».

Comerciantul are obligatia de a prezenta Ia cererea bancii in conformitate cu prevederile contractului de acceptare carduri:

solicitarea scrisa a camerei de hotel remisa de detinatorul de card, cu mentionarea in clar a numarului de card, a datei expirarii si a numelui utilizatorului, pentru cardul in baza caruia s-a efectuat operatiunea « no show »;

dovada rezervarii camerei (codul de rezervare transmis persoanei care a solicitat rezervarea);

data intocmirii chitantei trebuie sa fie ulterioara implinirii zilei hoteliere pentru care se solicita plata de tip « no show ».

Atat documentele de vanzare cat si cele de eliberare numerar completate, pentru operatiunile efectuate in mediul manual cu ajutorul imprinterelor, se centralizeaza la sfarsitul zilei si se predau persoanei specializate in operatiuni cu carduri din cadrul bancii care verifica asupra lizibilitatii precum si a corespondentei intre totalul documentelor si a sumei mscrise pe centralizator.

Documentele de vanzare intocmite de comercianti si cele de eliberare numerar intocmite la ghiseele unitatilor bancare, odata verificate se transmit centralei unde vor fi din nou supuse verificarii si apoi introduse in sistemul de decontare.

Evolutia conceptului de banca virtuala ( ciberbank)

In anul 1995, << Security First Network Bank »(SFNB) era prima banca Americana care isi prezenta produsele pe Internet prin deschiderea unei pagini de web. De asemenea, aceasta este prima banca ce a primit aprobarea federala pentru asigurarea serviciilor on-line in deplina siguranta. Prin cooperarea dintre firma Informix si banca Security First Network, a aparut prima banca virtuala, bazata pe echipamente hardware Hawlet Packard (adresa Internet: www.sfnb.com).

Prin crearea unui hol de banca virtuala, plasat pe ecranul calculatorului din locuinta proprie, clientii acestei noi banci on-line, achita orice plata electronic. Ei au acces la toate datele curente, iar tranzactiile se opereaza imediat in conturi. Piatra de temelie a acestui sistem de care depind toate celelalte componente ale sale, este arhitectura de securitate asigurata de firma SecureWare, aceeasi care asigura protectia datelor guvernului american.

Extrapoland notiunea de cyberspatiu*, produsul realizat de aceasta banca americana se numeste cyberbank, banca virtuala in spatiul Internet, deschisa permanent clientilor din orice zona geografica. Avand in vedere ca in SUA utilizarea Internet creste lunar cu 15%, serviciile on-line sunt destinate unui segment de populatie aflat in crestere.

Literatura de specialitate acorda in ultimul timp mult interes conceptului de banca virtuala. Dezvoltarea bancilor fara local a devenit o preocupare la moda in lumea financiar-bancara. Deja o parte din bancile mari, in special din sistemul nord-american sunt in curs de finalizare a unor banci virtuale proprii.

In cautarea unor piete noi, dincolo de posibilitatile traditionale de acoperire prin sucursale, bancile spera ca reteaua Internet sa le permita cresterea profitului.

Deoarece exista deja multe operatiuni bancare efectuate automat, exista posibilitatea ca bancile virtuale sa duca la scaderea activitatii on-line existente. Totusi, se spera ca in final banca virtuala sa fie considerata un avantaj, prin oportunitatile oferite (vanzari incrucisate, acces la foarte multe informatii, pe baza carora se poate realiza un profil al clientului, caruia astfel i se pot oferi mai multe produse, etc).

Un alt exemplu de dezvoltare pe baza tehnologiei informatiei este banca suedeza Swedbank, reprezentativa pentru una dintre cele mai dezvoltate tari din lume in ceea ce priveste retelele de telecomunicatie. In paralel cu schimbarea programului pentru operatiuni prin Internet, astfel incat sa poata fi cuprinsi mai multi clienti, banca mentionata a inlocuit si reteaua ATM care se va baza pe un nou smart-card multifunctional.

Din totalul de clienti ai acestei banci, 17% utilizeaza Internet, valoare considerata mare in raport cu statisticile internationale.