Analiza cadrului organizatoric functional si eficienta controlului exercitat de Garda Financiara in conditiile structurii judetene ale acesteia

Analiza cadrului organizatoric functional si eficienta controlului exercitat de Garda Financiara in conditiile structurii judetene ale acesteia

Analiza cadrului organizatoric functional

Momentul trecerii la Autoritatea Nationala de Control a avut drept consecinta si reducerea numarului de personal operativ de la 25 la 15 comisari la nivelul sectiei judetene Neamt a Garzii Financiare. Totodata din trei divizii de control a ramas doar una singura.

Desi promisiuni de majorare a efectivului de comisari si de intinerire a personalului au fost multiple, acest lucru nu s-a realizat.

La aceasta data sectia Neamt a Garzii Financiare functioneaza cu 13 comisari operativi, un comisar sef de divizie si un comisar sef sectie. Varsta medie a personalului cu statut de functionar public este de 53,8 ani, care dispun de 6 autoturisme ( o Nubira din noiembrie 2004 si cinci autoturisme Dacia cu durata normata de amortizare depasita avand peste 350.000 km parcursi).

Activitatea se desfasoara intr-un spatiu inchiriat apartinand D.G.F.P. Neamt in suprafata de 86 m² (5 birouri) , iar pentru activitatile auxiliare sunt angajate doua persoane respectiv secretar dactilograf si sofer.

Cu acest personal si cu aceasta dotare precara sectia Neamt a Garzii Financiare a efectuat in anul 2005 un numar de 5.318 controale operative care au avut ca rezultat :

- aplicarea a 5.260 amenzi contraventionale in suma de 2.784,03 mii lei RON;

- confiscari de sume si bunuri in valoare de 302,77 mii lei RON ;

- stabilirea de impozite si taxe suplimentare in suma de 54.960,61 mii lei RON.

Tot in anul 2005 s-au intocmit 62 sesizari penale pentru incalcarea prevederilor Legii 87/ 1994 de combatere a evaziunii fiscale si Legii 241/ 2005 care abroga legea precedenta.

Aceste rezultate situeaza sectia judeteana Neamt a Garzii Financiare printre sectiile fruntase la nivel de tara.

Desi rezultatele sunt apreciabile consideram ca pentru cei peste 18.000 agenti economici (societati comerciale , asociatii familiale si persoane fizice autorizate) atat efectivul de personal cat si dotarile sunt sub nivelul normal de desfasurare a unei activitati eficiente si la un standard de calitate corespunzator. Acestea judecand la modul simplist fara a face comparatie cu Garda Financiara din Italia care este considerata o a doua armata si care dispune de o dotare ''super''.

Garda Financiara are in structura :

a) comisariatul general;

b) comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti , care au in componenta sectii judetene arondate.

Comisariatul general este structura centrala, de conducere a Garzii Financiare, cu urmatoarele atributii principale :

● stabileste strategia generala de control financiar a institutiei;

● stabileste masuri operative pentru eficientizarea controlului financiar operativ curent si a celui tematic;

● urmareste modul de realizare a atributiilor comisariatelor regionale si a municipiului Bucuresti.

Comisarii din Comisariatul general al Garzii Financiare au competenta de control operativ si inopinat pe intreg teritoriul tarii.

In structura Comisariatului general se pot organiza servicii, birouri si alte compartimente functionale prin decizie a comisarului general.

Comisariatele regionale sunt unitati zonale ale caror limite de competenta sunt limitate teritorial si care conduc si supravegheaza activitatea de control operativ curent si inopinat la nivelul unui grup de judete.

Structura comisariatelor regionale este urmatoarea :

○ Comisariatul regional Arges:

▪ Sectia judeteana Dambovita

▪ Sectia judeteana Valcea

○ Comisariatul regional Bacau :

▪ Sectia judeteana Iasi

▪ Sectia judeteana Botosani

▪ Sectia judeteana Neamt

▪ Sectia judeteana Suceava

▪ Sectia judeteana Vaslui

○ Comisariatul regional Constanta :

▪ Sectia judeteana Braila

▪ Sectia judeteana Calarasi

▪ Sectia judeteana Galati

▪ Sectia judeteana Ialomita

▪ Sectia judeteana Tulcea

○ Comisariatul regional Prahova:

▪ Sectia judeteana Buzau

▪ Sectia judeteana Vrancea

○ Comisariatul regional Dolj :

▪ Sectia judeteana Gorj

▪ Sectia judeteana Mehedinti

▪ Sectia judeteana Olt

▪ Sectia judeteana Teleorman

○ Comisariatul regional Timis

▪ Sectia judeteana Arad

▪ Sectia judeteana Bihor

▪ Sectia judeteana Caras - Severin

▪ Sectia judetenea Hunedoara

○ Comisariatul regional Cluj

▪ Sectia judeteana Alba

▪ Sectia judeteana Bistrita Nasaud

▪ Sectia judeteana Maramures

▪ Sectia judeteana Salaj

▪ Sectia judeteana Satu Mare

○ Comisariatul regional Brasov:

▪ Sectia judeteana Covasna

▪ Sectia judeteana Harghita

▪ Sectia judeteana Mures

▪ Sectia judeteana Sibiu

○ Comisariatul regional Bucuresti :

▪ Sectia judeteana Ilfov

▪ Sectia judeteana Giurgiu

Numarul total de posturi pentru Garda Financiara este de 1.005, din care 120 de posturi pentru aparatul Comisariatului general. Posturile sunt alocate functiilor publice specifice si generale si personalului contractual, cu respectarea dispozitiilor legale.

Comisarii din comisariatele regionale au competenta de control operativ si inopinat in sectiile judetene arondate.

Consiliile locale sprijina comisariatele Garzii Financiare pentru asigurare, in conditiile legii, de amplasamente in vederea construirii de sedii proprii pentru Garda Financiara.

Comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti sunt unitati cu personalitate juridica.

Comisariatele regionale sunt conduse fiecare de un comisar - sef , ajutat de un comisar - sef adjunct, care au atributii si raspunderi pentru sectiile judetene arondate, nominalizate expres prin decizie a comisarului general. Comisariatul Municipiului Bucuresti este condus de un comisar - sef si de 3 comisari - adjuncti care au atributii si raspunderi inclusiv pentru sectiile judetene arondate.

Comisarii - sefi ai comisariatelor regionale si al Comisariatului Munici piului Bucuresti sunt ordonatori tertiari de credite si indeplinesc in aceasta calitate toate atributiile legale care le revin pentru comisariatul respectiv si sectiile judetene arondate.

Sectiile judetene se organizeaza ca unitati componente ale comisariatelor regionale si ale Comisariatului Municipiului Bucuresti, fara personalitate juridica si sunt conduse de un comisar sef de sectie asimilat la salarizare comisarului sef - adjunct al comisariatului regional. Comisarul sef de sectie este subordonat comisarului sef al comisariatului regional la care este arondata sectia judeteana respectiva sau al Comisariatului Municipiului Bucuresti.

Aceasta structura organizatorica adoptata incepand cu anul 2004 prezinta avantaje cum ar fi :

-descentralizarea procesului decizional;

-apropierea conducerii de sistemul operativ-operational ;

-o coordonare mai buna a activitatii sectiilor;

-eficienta si operativitate in trimiterea informatiilor pe cale ierarhica (atat de jos in sus cat si invers);

-o mai buna colaborare intre sectiile din judete vecine avand o structura regionala comuna ;

-operativitate in aprovizionari cu materiale si plata salariilor.

Dezavantajele acestui sistem sunt :

-ingerinta comisariatului regional in activitatea unor sectii care uneori nu este benefica;

-caracter partinitor in repartizarea fondurilor de catre comisariatele regionale (care isi aloca sume mai mari pentru sectia pe care este constituit comisariatul regional ) ;

-dispute teritoriale in verificarea unor agenti economici care au activitate pe teritoriul a doua judete;

-abuzuri din partea unor colegi cand verifica societati din judetele vecine (din acelasi comisariat regional).

Haosul legislativ si proasta organizare la nivel M.F.P. ii expune pe comisari la diverse riscuri. Spre deosebite de un lucrator S.R.I. (sub acoperire si beneficiind de imunitate) sau de gastile de recuperatori basarabene (de multe ori mana in mana cu gangsterii din Politie) comisarii nu beneficiaza nici macar de asistenta juridica din partea ministerului. Daca nimereste un control unde nu trebuie si-si rupe gatul, treaba lui . sa se descurce si alta data sa se orienteze. Haituit din toate partile cu un salariu de 10 milioane lei pe luna la care se adauga un stimulent de 10 % din sumele pe care le incaseaza, supus la tot felul de presiuni (inclusiv politice) comisarii isi pierd si motivatia muncii. Daca sefii din minister si-ar fi gasit timp intre doua ''probleme macro'' pe care le au de rezolvat, sa se ocupe si de ''fleacurile'' organizatorice si logistice din teritoriu, atunci poate ca F.M.I. nu ne-ar mai fi spus ca ''gradul de colectare a veniturilor este sub asteptari''.

Probabil ca impins de la spate de reprezentantii U.E., Ministrul Finantelor Publice va face ceea ce trebuia sa faca de multa vreme : sa reglementeze clar atributiile fiecarui organ de control subordonat, sa doteze si echipeze Garda Financiara conform normelor legale (H.G. 1.538/2003) sa promoveze legi clare care sa evite paralelismele si suprapunerile. Si statul si Intreprinzatorul ar avea de castigat. Acesta din urma n-ar mai fi ''calcat'' la comanda , doar pentru a plati cate o ''atentie'' pentru fiecare controlor in parte si stiind ca nu mai are protectia spagii, n-ar mai risca atat sa nu-si plateasca darile. De cealalta parte, o structura operativa care sa verifice de la documente de marfa pana la camioane, in paralel cu o directie care face controale fiscale de fond (ambele sub palaria aceluiasi minister) ar preveni cazurile in care politia s-ar ocupa de colectarea veniturilor statului, mai ales ca ''supracontrolul'' ar putea fi realizat tot de un organism al M.F.P., iar dosarele celor prinsi cu mata-n sac sa ajunga direct pe mana procurorilor.

2. Eficienta controlului exercitat la nivelul sectiei judetene

Eficienta activitatii de control desfasurata de cei 15 comisari ai sectiei Neamt a Garzii Financiare poate fi cuantificata prin doi indicatori: unul global (la nivelul sectiei ) calculat ca raport intre sumele atrase si/sau cele incasate in decursul anului si sumele cheltuite pentru realizarea acestor sume si unul unitar reprezentand sume calculate si atrase la bugetul de stat de catre fiecare comisar.

Astfel, in anul 2006 la o cheltuiala de 360 mii lei s-au adus la bugetul de stat 2.683,14 mii lei, ceea ce inseamna ca pentru un leu cheltuit s-au incasat 7,5 lei. O astfel de rentabilitate (eficienta ) nu cred ca realizeaza nici o firma din Romania cu exceptia activitatilor ilegale (droguri, armament, etc.).

Cel de-al doilea indicator, defalcat in doua componente se prezinta astfel :

-sume constatate mii lei/comisar in valoare de 4.837,28 lei

-sume incasate mii lei/comisar in valoare de 198,59 lei.

Aceasta inseamna ca un comisar din cadrul sectiei Neamt a intocmit in cursul anului 2006 acte de control in care a consemnat ca impozite si taxe sustrase la plata, amenzi aplicate si confiscari de bani de 48 miliarde lei ROL din care fiecare a incasat efectiv aproximativ 2 miliarde lei ROL.

Sintetic rezultatele obtinute in anul 2006 se prezinta astfel :

INDICATORI STATICI
Numar scriptic de comisari
Numar mediu de comisari care au realizat activitate
Numar de agenti economici verificati
Numar de agenti economici la care s-au constatat abateri
Numar acte de control intocmite
Numar ore lucrate peste programul normal de lucru
Sume constatate - total mii lei
Din care : - Impozite si taxe
- Amenzi
- Confiscari
Sune incasate efectiv- total mii lei
Din care : - Impozite si taxe
- Amenzi	149,74
- Confiscari
Sesizari penale - numar
Eficienta - mii lei/ comisar
- Constatari
- Incasari

Tot in anul 2006 s-au intocmit si inaintat catre organele ce cercetare penala un numar de 62 sesizari penale din care cele mai importante ar fi :

S.C. IDAC EXPORT 2000 S.R.L. din Piatra Neamt care pe baza unor documente fiscale si vamale false a solicitat si primit de la bugetul de stat peste 322 miliarde lei TVA .

S.C. MARIFOREST S.R.L. Piatra Neamt care nu a inregistrat in evidenta contabila a societatii un numar de 8 facturi in valoare de peste 650 miliarde lei ROL prejudiciind bugetul de stat cu peste 160 miliarde lei ROL.

Desi rezultatele sunt net superioare celor din anul precedent, asa cum rezulta din situatia prezentata anterior, in activitatea desfasurata s-au manifestat si s-au perpetuat unele neajunsuri sau neimpliniri, astfel :

- superficialitate in pregatirea si efectuarea controlului sau nedimensio-narea corecta a cuantumului amenzii. Aceasta a condus la obtinerea de rezultate minime din partea unor comisari;

- neimplicarea in descoperirea evaziunii fiscale si instrumentarea acesteia prin sesizarea organelor de urmarire penala;

- rezolvarea sau solutionarea greoaie a unor sesizari de la populatie si a solicitarilor de la sectii teritoriale pentru verificari incrucisate;

- accentuarea constatarilor usoare, superficiale ( contraventii usor de sesizat) in detrimentul celor de ''finete'', ascunse si facute cu intentie pentru eludarea legilor si diminuarea obligatiilor fiscale;

- grad redus de utilizare a informatiilor si datelor culese de la agenti economici, prin verificari incrucisate atat la nivelul judetului cat si cu societati din alte judete;

- lipsa de transparenta a societatilor bancare privind activitatea unor agenti economici prelevandu-se ale secretului bancar si legi specifice care au ingreunat finalizarea unor actiuni de control;

- imposibilitatea descoperirii situatiilor de contrafacere si substituire a produselor petroliere, datorita inexistentei unor laboratoare specializate, in afara celor apartinand SNP PETROM pentru efectuarea unor analize corecte si dezinteresate;

- lipsa unui cadru organizat si structurat de informatii care sa dea posibilitatea accesului la informatii in timp util pentru descoperirea firmelor fantoma si a activitatilor ilicite si frauduloase.

In Romania scormonesc actele agentilor economici nu mai putin de 27 de organe de control. Intr-un raport din 2003 privind starea intreprinderilor mici si mijlocii era specificat ca pe spatele acestora apasa nu mai putin de 96 de tipuri de impozite si taxe. Numarul spetelor pentru care s-ar putea da amenzi fiscale depaseste cu usurinta suta. Daca le adaugam si pe cele legate de neobtinerea autorizatiilor, licentelor de nerespectarea normelor sanitare sau de protectia muncii si multe altele, lista amenzilor s-ar mai lungi cu cateva zeci. Numai la o prima numaratoare se ajunge usor la 18 declaratii si situatii pe care trebuie sa le intocmeasca agentii economici, lunar, trimestrial sau anual. Pentru fiecare din acestea, in caz de neintocmirea sau de nedepunerea in termen, exista o sanctiune pecuniara pe masura.

In principiu, amenda ar trebui sa aiba un scop coercitiv: ai gresit, platesti o amenda pentru a te invata minte sa nu mai repeti greseala in viitor. Insa intr-o tara dominata de putinatatea resurselor bugetare si prosperitate sociala nu este un lucru usor sa asiguri un trai decent la o asemenea armata de inspectori, comisari, consilieri sau controlori. De aceea statul s-a gandit sa le ''orneze'' lefurile prin constituirea unui fond de premiere (stimulare) , format, dupa caz, din amenzi, valorificari, majorari si penalitati incasate. Cu alte cuvinte, cu cat amenzile sunt mai multe si mai mari, cu atat '' infloreste'' salariul fiecarui comisar.

Orice greseala, mica sau mare, cu sau fara consecinte fiscale sau financiare poate fi transformata usor intr-o amenda contraventionala ceea ce inseamna ca nu exista firma la care sa nu se poata aplica 3 - 4 amenzi. Cadoul de mai sus a fost intregit cu un altul : majorarea semnificativa a cunatumului amenzilor si marirea excesiva a marjelor (intervalelor) intre care pot fi aplicate : de exemplu Legea 656/ 2002 privind combaterea si spalarea banilor, amenzi intre 100 - 300 mil.lei , Legea 571/ 2003 privind codul fiscal unde amenzile sunt intre 200 mil si 1,5 miliarde lei, etc.

Cel mai grav este ca stabilirea cuantumului amenzilor este in totalitate la discretia celui care controleaza. Nu de putine ori pragul de sus este folosit pentru santaj, doar doar o pica ceva sau eventual plata pe loc a amenzii. Daca ''o faci pe desteptul'' si nu dai dreptul, te procopsesti cu o amenda pentru o nimica toata de uiti si cum te cheama.

Dupa introducerea acestui fond de premiere, care poate ajunge pana la trei salarii lunar, comisarii au inceput sa neglijeze acele aspecte care, desi foarte grave, nu ofereau posibilitatea atragerii unor sume pentru constituirea fondului. De exemplu se neglijeaza rambursarile de TVA si aspectele privind legalitatea vanzarii, inchirierii sau concesionarii unor active din patrimoniul statului. Ce conteaza ca statul pierde de pe urma acestor afaceri sute de milioane sau miliarde lei! Mult mai importante sunt considerate unele chichite contabile, a caror constatare sporeste putin si grosimea stimulentului propriu. Astfel, in sectia Neamt 80 % din amenzile aplicate sunt la Legea 81/ 1990 a contabilitatii.

In cazul Garzii Financiare, mirajul fondului de stimulente a facut sa fie ''uitat'' insusi scopul pentru care a fost infiintat acesta. Astfel, complexitatea instrumentarii dosarelor penale privind contrabanda si evaziunea fiscala, precum si dificultatile ce pot aparea in momentul contestarii in instanta a celor constatate de comisari au redus numarul constatarilor pentru care a fost infiintata Garda Financiara . In 2006 , pentru realizarea sesizarilor penale a trebuit sa folosim amenintarea calificativelor anuale pentru ca fiecare comisar

sa realizeze cel putin 4 dosare penale.  

In cazul descoperirii unor infractiuni, comisarii prefera, adeseori, sa dea acestora un aspect contraventional, urmat de plata unor amenzi, care sa umple ''buclucasul'' fond de stimulente, in loc sa transmita catre organele penale faptele constatate.

In aceste vremuri de tranzitie, amenda si-a pierdut rolul ei coercitiv. Ea a devenit, in multe cazuri, un bir care trebuie platit celui care te controleaza. De asemenea, amenda aproape a devenit un scop in sine. De multe ori nu esti controlat ca sa se verifice daca respecti sau nu legile, daca iti platesti sau nu impozitele catre stat, daca respecti sau nu diferite ordine sau norme. Acestea sunt doar niste pretexte. Esti controlat pentru a fi  amendat.

In activitatea practica de control, mai ales financiar - fiscal se manifesta paralelisme si suprapuneri la unele organe de control si inspectie. Acestea se produc atunci cand doua sau mai multe organe de control au stabilite, prin diferite reglementari, atributii de verificare identice in totalitate sau in parte.

Suprapunerile in activitatea de control apar atunci cand, la aceeasi unitate economica, se intalnesc organe a doua sau mai multe institutii de control sau se succed la intervale scurte de timp sau verifica aceeasi perioada care a mai fost verificata.

Paralelismele si suprapunerile in control au efecte negative , atat in activitatea unitatilor verificate cat si in activitatea organelor de control. In ceea ce priveste unitatile supuse controlului, acestea sunt obligate sa dea explicatii, verbale sau scrise, sa puna la dispozitie evidente si documente, sa primeasca indrumari si sa se conformeze unor masuri dispuse de diferite organe de control si inspectie, pe aceleasi probleme sau obiective, care de multe ori difera, date fiind instabilitatea si calitatea deficitara a unor reglementari in domeniul financiar - fiscal.

Referitor la organele ce control si inspectie in cazul repetarii verificarilor pe aceleasi probleme si obiective, aceasta situatie le dezvolta un sentiment de ineficienta a muncii lor, trebuind sa faca fata unor observatii critice din partea salariatilor unitatii verificate si, in situatii extreme, cum de multe ori se intampla , sa se retraga , pierzand timp si cheltuind bani cu deplasarea.

Astfel, obiectivul referitor la descoperirea, combatrea , sanctionarea si prevenirea contrabandei de marfuri si produse apare atat la organele vamale, cat si la cele ale Politiei de Frontiera si ale Garzii Financiare. Obiectivele si problemele privind domeniul financiar, de impozite si taxe , de administrare si gestionare a fondurilor si banului public sau de contabilitate apar in activitatile organelor judetene ale Curtii de Conturi , ale Ministerului Finantelor, Garzii Financiare, ale organelor de control intern si audit.

O delimitare a unor asemenea atributii pe linie de control nu se poate face pentru fiecare organism in parte. Ce se poate face insa, este recomandarea de colaborare si informare reciproca intre aceste organisme ce control, care lipseste din reglementarile legale in vigoare privind activitatea de control.

BIBLIOGRAFIE