Analiza reglementarilor privind impunerea profitului in Romania

Analiza reglementarilor privind impunerea profitului in Romania

In prezent, impozitul pe profit este reglementat prin Titlul II al Codului fiscal, intitulat Impozitul pe profit. Acest titlu contine prevederi cu privire la: contribuabili, sfera de cuprindere a impozitului, scutiri de la plata impozitului, anul fiscal, cotele de impunere si impozitul minim, reguli de determinare a profitului impozabil, aspecte fiscale internationale, plata impozitului si depunerea declaratiei de impozit pe profit, impozitul pe dividendele distribuite persoanelor juridice, alte aspecte. In lucrare sunt prezentate selectiv unele aspecte ce apar frecvent in practica fiscala.

Subiectul si sfera de cuprindere. Anul fiscal

Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane, denumite contribuabili:

a) persoanele juridice romane;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.

Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:

a) in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;

d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel;

c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV care reglementeaza impozitul pe veniturile microintreprinderilor - pana la 31 decembrie 2009;

d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

f) cultele religioase, pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea, in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor;

g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;

k) Banca Nationala a Romaniei;

l) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii.

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:

a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;

b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;

e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;

i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;

k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.

l) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz;

m) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III al Codului fiscal, care reglementeaza impozitul pe venit;

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste organizatii datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele scutite.

Anul fiscal este anul calendaristic.

Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impunere. Impozitul minim

Incepand cu anul 2005, cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.

Impozitul minim este prevazut la art. 18 din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:

1) Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate.

Intra sub incidenta acestor prevederi contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.

2) Contribuabilii, cu exceptia:

- celor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, prevazuti la punctul 1);

- persoanelor juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica;

- a contribuabililor scutiti de la plata impozitului pe profit, prevazuti la art. 13 Scutiri,

in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare,  sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.

Sumele corespunzatoare impozitului minim, stabilite in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmatoarele:

Pentru incadrarea in transa de venituri totale se iau in calcul veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;

b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;

g) veniturile prevazute la art. 20 lit. d) din Codul fiscal, respectiv veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile prevazute in Codul fiscal.

Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.

La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit normelor metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile se aplica anual.

Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit etc.

Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal.

In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: servicii postale, telecomunicatii, transporturi internationale), veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Tranzactiile intre persoanele afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer.

La ART. 19¹ din Codul fiscal sunt reglementate Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare:

La calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual; in cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi (conform art. 26 Cod fiscal);

b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.

La Art. 19² din Codul fiscal este reglementata Scutirea de impozit a profitului reinvestit, care se aplica pana la 31 decembrie 2010.

Profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1. din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.

Profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizata cu prioritate pentru constituirea rezervelor pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat sa repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.

Pentru activele care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru lucrarile realizate efectiv, in baza unor situatii partiale de lucrari, pentru investitiile puse in functiune partial in anul respectiv.

Prevederile privind scutirea de impozitul pe profitul reinvestit se aplica pentru activele considerate noi, in sensul ca nu au fost anterior utilizate.

Contribuabilii care beneficiaza de aceste prevederi au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc majorari de intarziere, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.

In cazul in care, ca urmare a aplicarii prevederilor de mai sus, impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii sunt obligati la plata impozitului minim in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2).

Contribuabilii care aplica prevederile de mai sus nu pot beneficia de prevederile art. 26¹ din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Valoarea fiscala, respectiv valoarea de intrare a activelor se determina prin scaderea din valoarea de productie si/sau de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.

Venituri neimpozabile

Potrivit art. 20 din Codul fiscal, urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;

Dividendele de incasat/incasate de un contribuabil de la o persoana juridica romana, reprezinta venituri neimpozabile la data inregistrarii acestora in evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor emise pe termen lung, efectuata potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, a lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum si veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere;

d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

La art. 20¹ din Codul fiscal este prevazut Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene: in anumite conditii, aceste venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil.

Cheltuieli

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:

a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;

b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI 'Taxa pe valoarea adaugata' din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;

c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii.

d) dobanzile si daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe masura inregistrarii lor;

e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca;

g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.

c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

In aceasta categorie sunt incluse cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

In aceasta categorie sunt incluse cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.

h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.

Cheltuieli cu deductibilitate limitata

Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca (Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta acestor prevederi sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres la acest alineat.)

In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22 din Codul fiscal;

h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23 din Codul fiscal;

i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24 din Codul fiscal;

j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.

Cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale;

Prin autoritati romane/straine se intelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si incaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI din Codul fiscal. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor de mai sus.

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.

In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.

Veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c) din Codul fiscal;

La art. 20 lit. c) sunt prevazute veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum si veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere;

j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III, care reglementeaza impozitul pe venit, din Codul fiscal;

l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III din Codul fiscal;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22 din Codul fiscal, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal (vezi punctul n de la cheltuieli). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:

3 la mie din cifra de afaceri;

20% din impozitul pe profit datorat.

    In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;

r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. g) si m) din Codul fiscal.

s) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora.

t) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;

3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi.

Regimul fiscal al rezervelor si provizioanelor

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu articolul 22 din Codul fiscal, astfel:

a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta (rezerva legala)  va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare efectuarii unor operatiuni de reorganizare, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevazut de lege, nu este obligatorie.

In cazul in care rezerva legala este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei (rezerva constituita ulterior acestei utilizari, in aceeasi limita) nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Exista o exceptie in cazul persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza.

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.

Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.

Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.

Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele specifice societatilor bancare si altor institutii financiare, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit.

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, cu exceptia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele specifice societatilor bancare si altor institutii financiare, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;

2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

La lit. l) a alin. 1 si la alin. (2), (3) si (4) ale art. 22 din Codul fiscal sunt prevazute provizioane specifice pentru anumite domenii de activitate: depozite de deseuri, companii aeriene, exploatare de zacaminte naturale.

Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv.

Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile mentionate, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

Prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se intelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

Amortizarea fiscala

Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor articolului 24 din Codul fiscal.

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului (1.800 lei incepand cu februarie 2007, conform HG nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe);

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

f) amenajarile de terenuri.

Nu reprezinta active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele impadurite;

b) tablourile si operele de arta;

c) fondul comercial;

d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.

In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;

b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizat a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte imobilizari necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia cheltuielilor de constituire si a fondului comercial, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.

Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;

b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;

c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;

In aplicarea prevederilor lit. c) amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare ramasa, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei.

d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;

e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza: din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta; din 10 in 10 ani la saline;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;

g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n); altfel spus, amortizarea aferenta autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice este deductibila pentru cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.

Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala.

Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor articolului 24 din Codul fiscal.

Intra sub incidenta acestor prevederi mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale si sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicata.

In cazul unei imobilizari corporale care la data intrarii in patrimoniu are o valoare fiscala mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, amortizarea fiind calculata potrivit art. 24 din Codul fiscal.

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Conform art. 25 din Codul fiscal:

In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate (vezi punctele 7 si 8 de la definitii).

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24 din Codul fiscal.

In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Pierderi fiscale

Pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi (5 ani pentru pierderile fiscale realizate inainte de 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

In cazul persoanelor juridice straine, aceste prevederi se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.

La art. 27 - 33 din Codul fiscal sunt reglementate aspecte privind aplicarea impozitului pe profit pentru reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare, regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene, regimul fiscal pentru asocieri fara personalitate juridica, unele aspecte internationale.

In concluzie, incepand cu anul 2005 s-a redus cota de impozit pe profit de la 25% la 16%, dar au fost adoptate unele masuri de extindere a bazei de impozitare. In anul 2009, in pachetul de masuri anticriza au fost incluse si prevederi privind impunerea profitului, urmarindu-se indeosebi reducerea evaziunii fiscale prin instituirea impozitului minim si prin eliminarea dreptului de deducere a unor cheltuieli, spre exemplu a cheltuielilor privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu unele exceptii. Concomitent, au fost prevazute si facilitati fiscale destinate stimularii activitatii de cercetare-dezvoltare si reinvestirii profitului.