Auditul intern bancar

Auditul intern bancar

Rolul organelor sociale, exercitat prin Consiliul de Administratie, este de a reprezenta pe actionari, acestia fiind direct interesati de bunul mers al institutiei de credit, ca beneficiari ai dividendelor si ca responsabili, prin intermediul capitalului investit, in fata bancii centrale. Desi organele sociale dispun de posibilitatea de control, mijloacele juridice permitandu-le verificarea si aprecierea modului in care este condusa institutia de credit, precum si a riscurilor care sunt asumate de catre conducatorii executivi, intrucat este dificil de evaluat si urmarit, permanent si global, activitatea in care institutia de credit se angajeaza, acest control este insuficient realizat.

Auditul intern exprima vointa consiliului de administratie al bancii de a-si exercita responsabilitatea de control prin intermediul unui compartiment independent de structurile de control intern care sunt organizate in subordinea personalului de conducere operativa.

1 Definitii

In dictionare, o prima semnificatie a activitatii de audit este aceea de verificare. Continutul acesteia s-a imbogatit pe masura ce activitatea economica a devenit din ce in ce mai complexa.

Institutul American al Contabililor Publici Autorizati ( AICPA ) prezinta auditul ca pe o examinare ordinara a situatiilor financiare, efectuata de un contabil public autorizat, in vederea exprimarii unei opinii cu privire la corectitudinea cu care aceste documente prezinta situatia financiara, rezultatele operatiunilor efectuate si schimbarile intervenite in situatia financiara a organizatiei, in conformitate cu principiile contabile general acceptate ( Standardul de audit nr. 1 ).

In lucrarea sa "Teoria si practica auditului intern", Jaques Renard identifica primul semnal al functiei de audit. Acesta se manifesta in actiunile organizate in Statele Unite ale Americii pentru depasirea dificultatilor provocate de devastatoarea criza economica din perioada 1929-1933. Intreprinderile erau atunci afectate din plin de recesiunea economica, iar pentru evidentierea economiilor de orice natura au fost analizate minutios toate conturile. Marile intreprinderi americane foloseau deja serviciile Cabinetelor de Audit Extern, organisme independente care aveau misiunea de a certifica conturile, bilanturile si situatiile financiare. Pentru reducerea cheltuielilor aferente certificarilor, Cabinetele de Audit Extern si-au dat acordul pentru preluarea de catre personalul acestor intreprinderi a anumitor activitati pregatitoare, cu conditia unei anumite supervizari. Asa a aparut auditul intern.

In evolutia auditului intern au fost parcurse etape de stabilizare a terminologiei, de clarificari doctrinare si de progrese practice concretizate in standarde, care s-au reflectat in fundamentarea profilului acestei activitati .

In iunie 1999, Acordul Directorilor din "The Institute of Internal Auditors" (IIA-SUA) a aprobat definitia auditului intern, intrata in circuitul international cu urmatorul continut : Auditul intern este o activitate independenta, obiectiva, de asigurare si consultanta, menita sa adauge valoare si sa imbunatateasca operatiunile unei organizatii. Ea ajuta organizatia sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica de evaluare si imbunatatire a managementului de risc, a controlului si a procesului de guvernanta a entitatii.

__________________

9) Nagy A. - Auditul intern in sistemul institutiilor de credit din Romania, Editura

Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, p. 34

Din definitie reies, in primul rand, trasaturile auditului intern si anume independenta si obiectivitatea. Obiectivele auditului intern se realizeaza prin consultanta si asistenta, acordate conducerii organizatiei fara ca auditorii sa participe la luarea deciziilor sau la monitorizarea recomandarilor. Imbunatatirea operatiunilor organizatiei este scopul auditului intern, iar principala metoda folosita consta in evaluarea eficientei managementului de risc, a controlului intern si a guvernantei corporatiei.

Conceptul IIA cu privire la auditul intern a fost insusit in intregime de Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel

In Romania, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicata , precizeaza ca : auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia . Definitia omite scopul real al activitatii de audit si exclude componenta de consultanta.

Componenta de consultanta apare in definitia auditului intern bancar din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 17/2003 : activitate independenta, destinata imbunatatirii activitatii institutiilor de credit , fie prin indeplinirea unor angajamente de audit, fie prin acordarea de consultanta structurilor/entitatilor auditate.

Daca se expliciteaza si notiunea de angajament de audit, rezulta ca auditul intern bancar poate fi definit astfel: activitate independenta, destinata imbunatatirii activitatii institutiilor de credit, fie printr-o examinare obiectiva a modului de realizare a administrarii riscurilor, sistemului de control intern si proceselor de conducere ale institutiilor de credit, in scopul furnizarii unei asigurari rezonabile ca acestea functioneaza corespunzator si vor permite atingerea obiectivelor institutiilor de credit, precum si in scopul formularii unor recomandari de imbunatatire a activitatii acestora, fie prin acordarea de servicii de consultanta structurilor/entitatilor auditate

2 Obiectivele si caile de actiune ale auditului intern bancar

Din articolele Capitolului VI din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75/1999, republicata, si ale Capitolului IV, Sectiunea 1 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.17/2003 rezulta ca obiectivul primar si general al auditului intern bancar este reprezentat de imbunatatirea activitatii institutiilor de credit, obiectivele punctuale, pe domenii de activitate fiind:

a) asigurarea concordantei activitatii cu politicile, programele, normele si procedurile legale;

b) cresterea eficacitatii activitatii de control;

c) imbunatatirea calitatii procesului decizional;

d) cresterea eficientei activitatii institutiei de credit.

Conform Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr 17/2003 si Internal audit in banking organisation and the relationship with internal and external auditors , Basel Comittee on Bankig Supervision, Basel, 2000, auditul intern are la dispozitie urmatoarele cai pentru atingerea obiectivelor mentionate:

a) evaluarea eficientei si a gradului de adecvare a sistemului de control intern;

10). Dedu V, Bratu R.V, Stroe F. - Audit bancar - Note de curs pentru programul de Master

specializat MSBANK, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2005, p.6

11) Monitorul Oficial, partea I, nr. 598 din 22 August 2003

12) Dedu V, Bratu R.V, Stroe F. - op.cit., p.6

b) evaluarea modului de aplicare si a eficacitatii procedurilor de administare a riscurilor si a metodologiilor de evaluare a riscurilor semnificative;

c) analizarea relevantei si a integritatii datelor furnizate de sistemele informationale financiare si de gestiune, inclusiv de sistemul informatic;

d) evaluarea acuratetei si credibilitatii inregistrarilor contabile si a situatiilor financiare;

e) evaluarea modului in care se asigura protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel;

f) evaluarea gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii ale institutiilor de credit in functie de riscurile la care acestea sunt expuse;

g) testarea atat a operatiunilor cat si a functionarii procedurilor specifice de control;

h) evaluarea eficientei operatiunilor institutiilor de credit;

i) evaluarea modului in care sunt respectate dispozitiile cadrului legal, cerintelor codurilor de conduita, precum si evaluarea modului in care sunt implementate politicile si procedurile institutiei de credit;

j) testarea integritatii, credibilitatii si, dupa caz, a oportunitatii raportarilor, inclusiv a celor destinate utilizatorilor externi.

Dupa cum se observa, aria de competenta alocata auditului intern bancar este atotcuprinzatoare, auditul intern aparand ca un supra-controlor al controlului intern.

In unele tari, printre care si Romania, desi inregistrarile contabile intra in sfera auditului intern, auditarea situatiilor financiare nu este inclusa in competentele acestuia, considerandu-se ca aceasta cade in responsabilitatea auditorilor externi ai institutiei de credit.

De asemenea, se manifesta din ce in ce mai pregnant tendinta ca aprecierea modului de incadrare a activitatii unei institutii de credit in prevederile legale si normative sa se faca de catre o structura organizatorica separata, dedicata acestei problematici si nu de catre auditul intern.

In ceea ce priveste functia de consultanta atribuita auditului intern, Consiliul de Supraveghere Bancara de la Basel considera ca aceasta ar trebui sa fie una auxiliara functiei principale si ca ar trebui exercitata cu foarte mare grija pentru a nu compromite obiectivitatea evaluarii activitatilor in care auditorii interni au dat consultanta.

3 Principiile auditului intern bancar

Principiile formulate in lucrarea Internal audit in banking organisation and the relationship with internal and external auditors , Basel Comittee on Bankig Supervision, Basel, 2000 si care acopera atat caracteristicile generale ale activitatii de audit intern bancar, cat si cerintele referitoare la auditorii interni si metodele lor de lucru sunt prezentate in cele ce urmeaza .

Independenta auditului intern bancar

Acesta este principiul 5 din lucrarea citata care are urmatorul enunt: Departamentul de audit intern al bancii trebuie sa fie independent de activitatile auditate. Departamentul trebuie sa fie, de asemenea, independent fata de procesul de control intern de zi cu zi. Aceasta presupune ca departamentului de audit intern sa i se dea un statut corespunzator in cadrul bancii si acest departament sa isi indeplineasca sarcinile cu obiectivitate si impartialitate.

Pentru asigurarea independentei sale fata de restul activitatilor institutiei de credit, departamentul de audit intern trebuie sa fie subordonat direct consiliului de administratie, comitetului de audit sau conducerii executive a acesteia.

Pe langa asigurarea independentei departamentului in cadrul organigramei institutiei de credit, principiul trebuie sa se aplice si activitatii sale, in sensul ca acest departament trebuie sa-si poata exercita atributiile din initiativa proprie in toate departamentele, sediile si activitatile institutiei de credit, iar rezultatele activitatii sale trebuie sa poata fi facute cunoscute pe plan intern si, in unele cazuri, auditorului extern.

Banca Nationala a Romaniei subscrie intru totul la aceste cerinte privind asigurarea independentei auditului intern si opteaza pentru subordonarea departamentului de audit intern fata de consiliul de administratie, nu fata de conducerea executiva.

Impartialitatea auditului intern bancar

Este vorba de principiul 7 enuntat astfel in lucrarea citata :

Departamentul de audit intern ar trebui sa fie obiectiv si impartial, ceea ce inseamna ca ar trebui sa fie intr-o pozitie care sa-i permita realizarea atributiilor fara partinire si fara ingerinte.

Acest principiu vine in completarea celui enuntat anterior, accentuand aspectul de independenta pe care auditorii interni trebuie sa o aiba. Acestia trebuie sa nu fie implicati in operatiunile institutiei de credit sau in proiectarea procedurilor si implementarea masurilor de control intern, iar cei recrutati din interiorul institutiei de credit trebuie sa nu fi fost implicati in trecutul apropiat in activitatile auditate.

Banca Nationala a Romaniei opineaza ca personalul implicat intr-un angajament de audit poate audita un domeniu in care a lucrat numai dupa trecerea unei perioade de cel putin un an.

De asemenea, pentru asigurarea impartialitatii auditorilor interni, Banca Nationala a Romaniei restrictioneaza accesul la responsabilitatea de auditori interni persoanelor care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorii unei institutii de credit ¹³⁾.

Continuitatea auditului intern bancar

Auditul intern ar trebui sa fie o functie permanenta.In indeplinirea indatoririlor si responsabilitatilor sale, conducerea bancii ar trebui sa ia toate masurile necesare astfel incat banca sa poata conta in permanenta pe o functionare adecvata a auditului intern corespunzatoare marimii bancii si naturii operatiunilor sale. Aceste masuri includ asigurarea departamentului de audit intern cu resurse si personal corespunzator pentru indeplinirea obiectivelor sale.

Aceasta este formularea principiului 4 din lucrarea citata, formulare conform careia continuitatea auditului intern bancar nu este numai enuntiativ-declarativa, ci se extinde la mijloacele prin care se poate asigura caracterul permanent al acestei activitati. Pe langa calitatea si numarul personalului aferent auditului intern, sunt necesare si resurse financiare adecvate, resurse logistice, informatice si informationale.

Banca Nationala a Romaniei subliniaza faptul ca asigurarea unei activitati de audit intern adecvate, corespunzatoare dimensiunii si naturii operatiunilor unei

13) Art.101 alin.( 5 ) din Normele nr.17/2003

institutii de credit, cade in sarcina conducatorilor acesteia ¹⁴⁾.

Competenta profesionala

Acesta este principiul 8 din lucrarea citata, principiu care are urmatorul enunt:Competenta profesionala a fiecarui auditor intern si a departamentului de audit intern, ca intreg, este esentiala pentru indeplinirea corespunzatoare a rolului auditului intern.

Departamentul de audit intern trebuie sa acopere toate activitatile institutiei de credit, iar acestea devin din ce in ce mai complexe; mai mult, acestui departament i se pot cere opinii cu privire la noi domenii care ar putea fi introduse in nomenclatorul institutiei de credit.

Prin urmare, un auditor intern trebuie sa aiba un inalt nivel de cunostinte si o experienta vasta. El trebuie sa isi actualizeze in permanenta cunostintele in domeniul bancar. Totodata, acesta trebuie sa aiba capacitatea de a colecta informatii, de a le examina, de a evalua situatia si de a comunica concluzii.

La aceste cerinte privind pregatirea profesionala, Banca Nationala a Romaniei adauga exigente morale: auditorii interni trebuie sa fie corecti, onesti si incoruptibili¹⁵⁾.

Exhaustivitatea auditului intern bancar

Este vorba de principiul 9 enuntat astfel in lucrarea citata: Toate activitatile si toate entitatile unei banci trebuie sa intre in aria de activitate a auditului intern.

Nici una dintre activitatile sau entitatile unei institutii de credit nu poate fi exclusa din preocuparile departamentului de audit intern.

La modul general, auditul intern trebuie sa examineze si sa evalueze eficienta si eficacitatea controlului intern si modul in care sunt indeplinite responsabilitatile de control. Din acest punct de vedere, activitatea de audit intern reprezinta o analiza de risc a sistemului intern de control.

In particular, auditul intern trebuie sa evalueze: respectarea politicilor, principiilor, regulilor si reglementarilor integritatea, acuratetea si acoperirea informatiilor financiare si de gestiune; continuitatea si soliditatea sistemelor informatice functionarea departamentelor institutiei de credit.

In Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.17/2003, principiul exhaustivitatii nu apare distinct formulat, dar enumerarea activitatilor pe care trebuie sa le cuprinda, in principal, auditul intern induce aceasta idee.

In plus fata de principiile mentionate mai sus, Banca Nationala a Romaniei mentioneaza confidentialitatea care trebuie pastrata de catre auditorii interni, in sensul de prudenta in utilizarea informatiilor si asigurare a protectiei acestora ¹⁶⁾.

4 Cadrul normativ de desfasurare a activitatii de audit intern bancar

Obiectivele, responsabilitatile si principiile de audit intern sunt exprimate in documente cu caracter international ( standarde internationale ale activitatii de audit, Codul de etica a auditorului intern, etc. si cu caracter national (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999, Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.17/2003, etc.).

In domeniul bancar exista recomandari cu titlu de indrumar la nivel international ( principiile enuntate de Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel ), reflectate _________________

14) Art.98 alin.( 2 ) din Normele nr.17/2003

15) Art.104 din Normele nr.17/2003

16) Art.108 din Normele nr.17/2003

la nivel national de reglementari ale bancilor centrale, iar la nivelul fiecarei institutii de credit prin Statutul ( Carta ) auditului intern.

Statutul ( Carta ) auditului intern

Principiul 6 din lucrarea citata stipuleaza: Carta auditului intern garanteaza statutul si autoritatea departamentului de audit intern al bancii .

Carta auditului trebuie sa cuprinda, conform principiului enuntat de Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel, cel putin urmatoarele:

-obiectul si sfera de activitate;

-pozitia departamentului in cadrul organizatiei, drepturile si obligatiile sale;

-responsabilitatile conducatorului departamentului de audit.

Banca Nationala a Romaniei adauga la aceste elemente si termenii si conditiile in care auditorii interni pot furniza servicii de consultanta sau pot indeplini alte sarcini speciale ¹⁷⁾.

In Carta Auditului Intern elaborata de catre Bank for International Settlements, cu valoare de indrumar pentru institutiile de credit, sunt stipulate drept componente ale cartei declararea misiunii, a independentei si obiectivitatii auditului intern, definirea sferei de cuprindere si a responsabilitatilor, delimitarea autoritatii si a standardelor acestor activitati ¹⁸⁾.

Conform acestui document, misiunea auditului intern este aceea de a asigura realizarea operatiunilor institutiei de credit in conformitate cu cele mai inalte standarde.

Pozitia departamentului de audit intern in cadrul institutiei de credit este definita prin pozitia efectiva in cadrul organigramei si diagrama de relatii, care ii asigura independenta, si prin delimitarea activitatilor sale fata de celelalte operatiuni ale institutiei de credit, care ii confera obiectivitate.

Sfera de activitate a auditului intern include revizuirea procedurilor de management al riscurilor, a sistemului intern de control, a sistemelor informationale si a procesului de conducere.

In ceea ce priveste autoritatea, Carta statueaza dreptul auditului intern de a avea acces in toate domeniile institutiei de credit, la toate documentele, la toate informatiile necesare si de a comunica cu orice membru al personalului acesteia.

Responsabilitatile se refera atat la nivelul departamentului de audit intern, cat si la conducatorul acestuia, legate de planificarea, desfasurarea, raportarea activitatii de audit intern, precum si de relatia cu auditul extern.

Potrivit acestui document, activitatea de audit intern ar trebui sa se desfasoare in conformitate cu standardele celei mai bune practici profesionale, asa cum au fost acestea definite de Institutul Auditorilor Interni sau de Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel.

Se observa ca, Statutul auditului intern reprezinta actul normativ care reglementeaza activitatea de audit intern, regulamentul de organizare si functionare a departamentului respectiv in cadrul institutiei de credit.

Standarde internationale de audit intern ale Institutului Auditorilor

Interni

Institutul Auditorilor Interni a emis in Iunie 1999 un set de Standarde Internationale pentru Practica Profesionala a Auditului Intern", standarde care

17) Art.109, alin.( 1 ), lit.d ) din Normele nr.17/2003

Dedu V, Bratu R.V, Stroe F. -op.cit.,p.17

stabilesc responsabilitatile esentiale ale acestei activitati, indiferent de domeniul sau mediul in care se desfasoara ( aplicabile deci si institutiilor de credit

Aceste standarde definesc principiile de baza si cadrul de desfasurare ( Attribute Standards ), cuantificarea performantei auditului intern ( Performance Standards ) si modul de aplicare a standardelor cu caracter general la unele actiuni concrete

( Implementation Standards ).

Codul de etica a auditorului intern

Comitetul de Practici Internationale de Audit ( International Auditing Practices Committee ) din cadrul International Federation of Accountants a elaborat un Cod de etica profesionala in domeniul auditului, cod la care face trimitere si legislatia romana referitoare la auditul financiar ²⁰⁾.

In ceea ce priveste auditul intern bancar, normele emise de Banca Nationala a Romaniei fac referire la un cod privind conduita etica a auditorului intern ²¹⁾, fara a preciza daca este vorba despre cel mentionat mai sus sau despre Codul de etica a auditorului intern elaborat de Institutul Auditorilor Interni.

Acesta din urma, la care se raporteaza si Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel, prevede ca activitatea auditorului intern trebuie sa se inscrie pe urmatoarele coordonate:

-integritate ( auditorul intern trebuie sa-si indeplineasca atributiile cu onestitate, diligenta si responsabilitate );

-obiectivitate ( analiza realizata de auditorul intern trebuie sa fie echilibrata si neinfluentata de propriile interese sau de interesele altor persoane );

-confidentialitate ( auditorul intern trebuie sa nu dezvaluie informatiile la care are acces in activitatea sa decat in situatiile prevazute prin reglementari );

-competenta ( auditorul intern trebuie sa aiba pregatirea si experienta necesare pentru activitatea sa ).

_________________

Dedu V, Bratu R.V, Stroe F. -op.cit.,p.18

20) Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar

21) Art.104 din Normele nr.17/2003