BANCA CENTRALA DE EMISIUNE

1. Functiile bancii de emisiune

2. Interventia bancii de emisiune pe piata interbancara

1. Functiile bancii de emisiune

Bancile de emisiune au aparut ca urmare a separarii procesului de emisiune de bancnote de celelalte operatiuni bancare. Daca la inceput nu a existat o delimitare intre bancile de emisiune si bancile comerciale, cu timpul, emisiunea de bancnote a fost concentrata la un numar tot mai redus de banci, devenind in final monopolul unei singure banci sau al catorva banci integrate intr-un sistem unitar cum este cazul SUA (12 banci federale) .

Banca de emisiune detine o pozitie prioritara in cadrul oricarui sistem bancar. Prin functiile sale, prin multitudinea relatiilor cu celelalte banci si cu intreaga economie, banca de emisiune reprezinta asa-zisa "placa turnanta" a sistemului pe care il detine in cadrul economiei nationale, justifica pe deplin atribuirea denumirii de banca centrala sau banca a bancilor .

Functionalitatea bancii de emisiune in cadrul economiei este subliniata prin functiile principale pe care le indeplineste :

de emisiune ;

de creditare ;

de centru valutar ;

de banca a bancilor ;

de banca a statului. [1]

Fiecare din aceste functii au sfere de actiune distincte dar, prin natura lor, independente si intercorelate .

Banca centrala, functionarea ei reprezinta un factor primordial, care contribuie la buna desfasurare a activitatii sistemului bancar al unei tari, al economiei nationale in general. Profesorul doctor Marin Opritescu de la Universitatea din Craiova a subliniat, cu ocazia sesiunii stiintifice desfasurate la Facultatea de Stiinte Economice Iasi in octombrie 1995, principalele trasaturi ce trebuie sa caracterizeze activitatea unei puternice si eficiente banci de emisiune :

a. Politica monetara permite bancii de emisiune sa aiba un amplu impact asupra unei sfere largi a dezvoltarii macroeconomice, neincluzand cresterea, utilizarea fortei de munca, inflatia, nivelul dobanzii, cursul valutar si balanta de plati externe. Tocmai intr-un asemenea context, se impune clarificarea rolului sau principal si al responsabilitatii sale intr-o economie de piata. In cadrul unui sistem in care moneda nu are valoare intrinseca menirea principala a bancii centrale este de a limita pe cat posibil nivelul inflatiei si de a oferi cea mai buna moneda publica posibila. Este vorba de evitarea exceselor in creatia monetara, adica de limitarea finalizarii deficitelor publice prin canalele bancare, precum si de a evita greselile in practica valutara in vederea stabilizarii cursurilor de schimb cu principalele monede straine ;

b. Pentru o banca de emisiune, limitarea inflatiei, in vederea crearii premiselor privind stabilitatea preturilor trebuie sa constituie nu numai o responsabilitate esentiala, ca si modalitatea cea mai eficienta de promovare a performantelor economice pe termen mediu si lung. Cand actioneaza in concordanta cu cerintele acestei responsabilitati, banca de emisiune devine indirect o forta motrice in asigurarea unor dobanzi scazute si stabile si, totodata, in procesul de stabilizare a cursului valutar. Una din dilemele cu care se confrunta mai frecvent banca de emisiune este sa aleaga intre masuri care ar stabili o mai buna baza pentru stabilirea preturilor pe termen mediu si lung si in acest fel a sanselor unei cresteri pe termen lung si efectele negative ale acestor masuri asupra cresterii economice pe termen scurt. O banca de emisiune bine organizata si credibila poate preveni efectele negative asupra cresterii economice ale actiunilor luate pe termene scurte pentru suprimarea presiunilor inflationiste. Instrumentele si tehnicile folosite in acest scop sunt foarte diverse, diferite de la o tara la alta, depinzand de conditiile institutionale si economice .

c. Experienta unor tari a aratat ca puterea unei banci de emisiune si capacitatea ei de a-si promova cu succes functiile depind, intr-o mare masura, de calitatea profesionala a personalului si conducerii ei. Aceasta le ajuta sa infrunte valurile de presiuni din grupurile politice, de afaceri si academice, in ceea ce priveste politica monetara .

d. Capacitatea autoritatii monetare, respectiv a bancii de emisiune, este influentata si de modul in care sunt receptate si intelese actiunile sale de catre public, cu alte cuvinte operatiile bancii de emisiune trebuie sa fie transparente, in asa fel incat publicul sa cunoasca cum functioneaza, ca si motivele principale ale actiunilor sale. Desigur ca publicul nu trebuie sa fie implicat zilnic in luarea deciziilor ce influenteaza actiunile bancii .

e. In fine, puterea si eficienta activitatii desfasurate de banca de emisiune sunt conditionate si de modul in care acesta este protejata de interferenta politica pe termen scurt. De fapt, nu se pune problema unei interdependenta absoluta, ci a uneia relative pe care Napoleon, creatorul Bancii Frantei a sesizat-o atat de bine : "Vreu ca Banca Frantei sa fie nici prea mult, nici prea putin in mana guvernului !". Viata a aratat ca gradul efectiv al independentei si a acceptarii publice depinde de modul cum Banca Centrala isi defineste si realizeaza rolul in timp .

In lumina acestor coordonate pot fi evaluate performantele unei banci centrale, eficientei actiunilor sale de interventie pe piata monetara si in economia nationala. Importanta Bancii centrale de emisiune poate fi subliniata de prezentarea in sinteza a principalelor caracteristici ale Bancii Nationale a Romaniei.

Functiile esentiale ale BNR :

este singura autoritate bancara nationala

este bancherul si casierul general al statului

reglementeaza ,supravegheaza si participa la operarea sistemului de plati al tarii

Atributele BNR :

supranumita 'banca bancilor' ,BNR autorizeaza bancile comerciale sa desfasoare operatiuni specifice in conditiile indeplinirii cerintelor de autorizare stipulate in normele BNR;

supravegherea prudenta a bancilor autorizata prin verificarea permanenta a expunerii la risc a acestora.

Caracteristici ale BNR :

- BNR - bancherul si casierul general al statului;

- tine in evidentele sale contul curent al trezoreriei statului fara a percepe comisioane si/sau dobanzi.

In conformitate cu art. 31 din legea Nr. 34/1991 BNR poate acorda bugetului de stat un imprumut limitat pentru acoperirea decalajului intre veniturile si cheltuielile bugetare, pentru aceste sume BNR devenind bancher al statului si creditor al Ministerului Finantelor.

In lipsa unei garantii emise de Ministerul Finantelor ,in prezent, BNR acorda credite pe baza unei simple cereri. BNR poate sa vanda si sa cumpere efecte comerciale, actionand ca agent al statului in ceea ce priveste emisiunea ,vanzarea si rascumpararea obligatiilor de stat.

BNR este singura banca care nu impune garantii.

BNR - politica monetara :

In conformitate cu art. 1 din legea Nr. 34/1991 ,BNR stabileste si conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii financiare a statului stabilind obiectivele directoare ale mentinerii stabilitatii monedei nationale.

Intre obiectivele politicii monetare mentionam:

- volumul si structura masei monetare;

- dobanzile pornind de la dobanda de refinantare;

- cursul de schimb al leului in raport cu alte valute si situatia balantei de plati externe.

Instrumente specifice ale politicii BNR :

nivelul politicii de refinantare ;

rezervele minime obligatorii (rezerve monetare ale bancilor comerciale obligate sa le detina la BNR) ;

interventia pentru sustinerea monedei nationale realizata prin cumparari si vanzari de lei si/sau valuta ;

formarea si utilizarea rezervei de aur pentru obtinerea de venituri si mobilizarea de resurse financiare externe.

Tehnici utilizate de BNR ca operator de plata :

organizarea pietei valutare centralizate in vederea asigurarii convertibilitatii limitate interne a leului

organizarea unor piete a creditelor pe termen ultra scurt ( de 24 ore )

participarea pe piete de capitaluri (burse de valori) la tranzactionarea titlurilor de stat

acordarea de credite unor clienti privilegiati (bugetul statului, societati bancare)

Politica valutara si controlul valutar exercitat de BNR :

- BNR are atributii importante in domeniul regimului valutar

- BNR mijloceste formarea unui curs valutar interbancar (un curs de referinta a pietei valutare);

- BNR controleaza orice plata efectuata in favoarea unei firme straine prin canal bancar ;

- BNR este organizatorul pietei interbancare.

Supravegherea si participarea BNR la reglementarea si apararea sistemului de plati al tarii:

Incepand cu 1992 BNR initiaza reforma sistemului de plati prin utilizarea structurilor sale teritoriale, urmarindu-se perfectionarea instrumentelor de plati fara numerar si realizarea de noi mijloace de plata (CEC-uri, carti de credit sau debit) .

Obiectivul urmarit cu acest prilej este diminuarea platilor cu numerar in favoarea platilor bancare cu utilizarea intensa a tehnicilor electronice.

2. Interventia bancii de emisiune pe piata interbancara

Banca de emisiune exercita o influenta substantiala pe piata interbancara prin rolul sau regulator pe care il joaca adesea .

Rolul ei este de a asigura o redistribuire a resurselor intre banci, normala, fara tensiuni. Functie de aceasta cerinta si functie de orientarile privind dezvoltarea economiei, banca de emisiune isi va formula o proprie politica monetara si de credit, respectiv isi propune sa determine diminuarea sau expansiunea creditului in economie .

Astfel, Banca de emisiune poate sa-si exercite influenta sa in economie :

- fie prin nivelul dobanzii la care ea este dispusa sa acorde credit, si prin care  influenteaza intr-un sens evolutia pe piata a dobanzii ;

- fie prin stabilirea unui anumit volum de credit pe care il acorda economiei, contribuind astfel la majorarea nivelului ofertei si implicit la stabilirea unui pret al creditului, functie de oferta majorata si nivelul dat al cererii.

Interventiile bancii centrale pe piata monetara poarta numele de operatiuni pe piata deschisa sau de open-market .

Pentru efectuarea acestor operatii banca centrala intervine pe piata ca orice alta banca cu deosebire ca atunci cand ea cumpara titluri, pune bani in circulatie sporind masa monetara ("injectie de lichiditati"), iar cand vinde retrage din circulatie banii incasati ("punctie" de lichiditati). Pe piata, banca centrala ar putea cumpara orice fel de titluri : de credit (obligatiuni) sau de proprietate (actiuni), totusi operatiile sale pe piata libera se rezuma la vanzarile si cumpararile de titluri guvernamentale. Existenta unei piete dezvoltate a acestor titluri si al unui volum semnificativ al datoriei publice sunt deci conditii esentiale pentru eficacitatea politicii de open-market. Cand banca centrala cumpara titluri guvernamentale pe piata libera, ea plateste cu un cec asupra ei insesi. Cand vanzatorul primeste banii, acesta echivaleaza cu sporirea depozitului sau bancar. Acest spor implica pentru o banca o crestere a volumului resurselor sale minime, precum si a celor excedentare. Deci creste oferta monetara si resursele de creditare ale bancilor. In acelasi timp creste si pretul titlurilor guvernamentale, ceea ce echivaleaza cu o coborare a nivelului ratei dobanzii la aceste titluri. De exemplu, daca pretul obligatiunilor de 3 luni de o valoare nominala de 100.000 creste de la 9000 la 98.000, dobanda scade de la 3.000 la 2.000, iar rata dobanzii (anuala) de la 12 % la 8 %. In concluzie, o cumparare de titluri guvernamentale pe piata libera are trei efecte majore :

cresterea ofertei monetare ;

cresterea resurselor de creditare ale bancilor ;

diminuarea nivelului ratei dobanzii .

Operatiile pe piata libera sunt principalul instrument folosit de FED in Statele Unite ale Americii. Si alte banci centrale il folosesc (Banca Angliei), preponderenta lui fiind conditionata de existenta unui volum substantial al datoriei publice .

Prin aceste operatiuni pe piata deschisa, bancile centrale regleaza volumul lichiditatilor pe piata monetara, ceea ce creeaza posibilitatea de a imbunatati indirect trezoreria statului. Bancile sunt astfel stimulate sa-si sporeasca portofoliul cu aceste instrumente de trezorerie .