Bancile si acreditivul documentar

BANCILE SI ACREDITIVUL DOCUMENTAR

1 Responsabilitati si limite

In relatia de AD bancile isi asuma o functie deosebit de importanta in raport cu interesele partenerilor de contract:

vanzatorul, exportatorul doreste sa fie sigur ca suma ce i se cuvine ca urmare a livrarii marfurilor o va incasa;

cumparatorul, importatorul doreste sa nu fie platite marfurile inainte ca acestea sa fi fost expediate potrivit celor stabilite cu partenerul de contract.

Aceste cerinte sunt indeplinite de banci in sensul ca:

angajamentul ferm de plata asumat de banca constituie o garantie pentru exportator ca va fi platit dupa ce face dovada livrarii marfurilor;

prin termenii si conditiile precizate de importator, in cererea de deschidere a AD acesta are siguranta ca banca nu va plati contravaloarea marfurilor, decat daca sunt respectate aceste precizari, in documentele prezentate de exportator.

In relatiile importatorului (ordonatorului) si ale exportatorului (beneficiarului) cu bancile acestia trebuie sa ia in considerare:

acreditivul documentar este un contract independent de contractul comercial care sta la baza lui sau alte intelegeri existente intre importator si exportator (art.2). Drept urmare:

includerea in AD a oricaror trimiteri la contractul comercial nu are nici un efect si nu determina nici o obligatie pentru banci;

exportatorul nu poate trage banca la raspundere de faptul ca prin contract s-a convenit intr-un fel, iar in AD cerintele sunt altele. Textul AD este realizat din ordinul ordonatorului, iar diferendul astfel aparut se rezolva direct intre partenerii de contract;

pentru incasarea banilor (utilizarea AD) suveran este AD si nu cele convenite prin contract. In masura in care exportatorul indeplineste ceea ce se cere prin AD, in mod ferm este platit de banca;

in toate etapele derularii AD, toate partile (exportator, banci, importator) iau in considerare numai documentele si nu marfurile la care documentele se refera (art. 4)

bancile examineaza numai documentele (si nu marfa pentru a efectua plata in masura in care acestea corespund termenilor si conditiilor din AD bancile efectueaza plata;

daca marfurile primite de importator nu corespund celor precizate in documente bancile nu au nici o responsabilitate, diferendul se rezolva direct intre partenerii de contract;

daca in textul AD sunt precizate anumite conditii fara a se preciza documentele ce trebuie prezentate in conformitate cu acestea, bancile vor considera aceste conditii ca nefiind precizate si le vor ignora;

toate instructiunile de emitere si /sau modificari de AD, trebuie sa precizeze clar documentele contra carora se va face plata;

bancile nu isi asuma nici o responsabilitate cu privire la forma, autenticitatea, legalitatea, etc. a documentelor (art. 15)

daca unul dintre documentele prezentate de exemplu, de exportator, nu este un document autentic (este un fals) bancile nu au nici responsabilitate;

bancile nu au nici o responsabilitate pentru descrierea marfurilor, cantitatea declarata etc. in documente sau pentru insasi existenta marfurilor;

bancile nu au nici o obligatie sau responsabilitate privind buna credinta a carausilor agentilor, brokerilor, asiguratorilor.

Deci orice problema privind documentele care s-au dovedit a fi false, neautentice, nelegale sau ai caror continut este ne real (se declara de exemplu, alte cantitati, calitati decat cele expediate etc.) se rezolva direct intre cei doi parteneri.

Bancile examineaza documentele cu o grija rezonabila pentru a se asigura ca apar a fi in conformitate sau nu cu termenii si conditiile din AD (art. 13 a);

Bancile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru consecintele ce decurg din:

intarzierea transmiterii mesajelor sau documentelor;

pierderea pe parcursul transportului / transmiterii mesajelor sau documentului;

deteriorare sau aparitia unor erori in timpul transportului / transmiterii mesajelor;

traducerea incorecta a unor termeni sau interpretarea lor gresita, rezervandu-si dreptul de a transmite termeni netradusi (art. 16);

intreruperea activitatilor (bancare) ca urmare a fortei majore: calamitati, greve, revolte etc., interval in care nu vor plati AD a caror valabilitate expira in astfel de perioade (art. 17).

Bancile care utilizeaza serviciile altei banci o fac pe contul si riscul ordonatorului (importatorului) (art. 18). Drept urmare, nu au nici o responsabilitate daca:

instructiunile transmise nu sunt indeplinite de cealalta banca;

legile si uzantele din tarile straine impun anumite cerinte, obligatiile si responsabilitatile, in acest caz acestea sunt ale ordonatorului(art. 18d).

2 Comisioane bancare

Pentru toate serviciile efectuate de banci legate de derularea unei plati prin AD acestea percep taxe si comisioane.

Privit in ansamblu, costul platii prin AD este mai mare comparativ cu cel pentru alte modalitati de plata (incaso, ordin de plata, transfer bancar direct din cont etc.) aceasta deoarece:

banca isi angajeaza propriile fonduri prin angajamentul ferm de plata asumat;

este responsabilitatea bancii de a controla documentele si a urmari corectitudinea derularii operatiunii in ansamblu.

In principiu, costurile platii prin AD sunt determinate de:

valoarea AD (se calculeaza asupra valorii AD);

gradul de siguranta al platii (revocabil, irevocabil, irevocabil confirmat);(schema );

durata valabilitatii AD;

numarul solicitarilor suplimentare (preavizare, modificare etc.) fiecare platindu-se separat.

Principalele comisioane solicitate de bancile angajate in derularea unui AD sunt prezentate in schema .

Schema 1

Costul acreditivului documentar

Referitor la comisioane:

potrivit Publicatiei nr. 500, daca partenerii nu au convenit altfel, plata comisioanelor este in obligatia ordonatorului AD;

in practica partenerii pot conveni ca plata comisioanelor sa fie suportata de fiecare in tara lui (cel mai adesea) sau de beneficiarul AD (mai rar).

Exceptie de la aceasta regula fac:

AD cu plata prin negociere, comisionul de negociere cade in obligatia beneficiarului care negociaza la banca sa;

AD transferabil, comisionul pentru transferul AD cade in sarcina beneficiarului principal. Acest comision (beneficiarului principal), poate sa il suporte in totalitate sau dupa caz, sa fie acoperit si de beneficiarul (beneficiarii) secund.

Comisioanele principale se calculeaza pe trimestru sau fractiune de trimestru. Pentru fractiune de trimestru se calculeaza ca si pentru un intreg trimestru (de retinut pentru ordonatori la stabilirea valabilitatii AD).

Daca AD este utilizat numai partial sau nu este incasata intreaga lui valoare, comisioanele se calculeaza tinand cont de aceste sume.

De regula, comisioanele se calculeaza procentual asupra unei sume, dar per operatiune, adesea, bancile stipuleaza un prag sub care valoarea comisionului nu poate fi stabilit (schema 68) De retinut la decizia privind modalitatea de plata in raport cu suma de plata: de exemplu, de platit 1.000 USD, prin AD, comisioanele pot ajunge la 300-400 USD, ca urmare a repetatelor modificari cerute.

Comisioanele pentru servicii suplimentare: preavizare; modificari de AD se platesc separat de fiecare data, marind costul platii prin AD.

Dat fiind costul relativ ridicat al comisioanelor bancare, in perioada negocierilor, partenerii trebuie sa convina clar distributia acestora intre ei, iar ordonatorul sa precizeze in cererea de deschidere in sarcina cui cad comisioanele bancare:

ordonatorului;

beneficiarului;

fiecaruia pentru bancile din tara sa.

Ilustrativ, sunt redate in Schema 2 costurile legate de derularea unui AD practicate de o banca din tara noastra la un moment dat

Daca valoarea AD este mentionata prin 'aproximativ' sau 'circa' comisionul perceput de banca va fi modificat pentru suma indicata marita cu 10%

Se observa ca fata de anumite comisioane care se percep in suma fixa, indiferent de valoarea AD, majoritatea lor se calculeaza la mie (%o) aplicat la valoarea AD, iar daca suma astfel obtinuta se situeaza sub plafonul minim precizat, se percepe suma fixa minima indicata.

Privind in ansamblu, la acreditive, comisioanele practicate de bancile comerciale romanesti, desi difera in anumite limite intre ele, sunt sensibil egale cu cele practicate de bancile europene, si sunt mai mari cu 25-75% fata de bancile din Asia si Africa, cu 50-100% la emitere / confirmare si cu 25-50% la negociere / plata fata de bancile din SUA si Canada si cu circa 25% fata de bancile din America Latina.

Dat fiind, pe de o parte, nivelul relativ ridicat al comisioanelor specifice derularii AD, iar pe de alta parte, importantele diferente de nivel la comisioane percepute de banci din diferite zone geografice, problema aceasta trebuie avuta in vedere atat in perioada precontractuala, cat si pe parcursul negocierii contractului comercial international.

Astfel, din timp, orice agent economic trebuie in etapa precontractuala sa ia in considerare urmatoarele elemente:

tarifele practicate de banca romaneasca care il deserveste;

tariful bancii corespondente a bancii romanesti care il deserveste;

marja suplimentara de acoperire a costului altor servicii minore, imprevizibile, legate de operatiunile bancare respective, costurile de posta, telegraf, telex etc. Practica arata ca per operatiune, aceasta se ridica la 10-20% fata de totalul comisioanelor de baza ale celor doua banci.

Schema 2

Comisioane si taxe bancare[18]

Referitor la modul de repartizare a comisioanelor functioneaza doua reguli:

In materie de costuri bancare, vointa partilor manifestata in contractul comercial international este cea care impune modul in care bancile vor solicita comisionul. Pentru aplicarea acestei reguli este necesar ca:

intelegerea contractuala sa prevada expres proportiile in care fiecare dintre parti va suporta costurile bancare;

partea de contract (ordonatorul) care se adreseaza bancii pentru un serviciu, sa faca cunoscuta bancii intelegerea contractuala, dandu-i instructiuni precise asupra modului de percepere a spezelor si comisioanelor bancare.

In lipsa unei intelegeri exprese, sau in lipsa unor instructiuni clare date bancii in aceasta materie, bancile aplica automat regula potrivit careia plata serviciilor se face de catre solicitatorul de servicii.

Deci, in cazul AD, daca in deschidere nu se precizeaza cine suporta comisioanele, se subintelege ca acestea sunt suportate de importator (ordonator), el fiind cel care a cerut serviciul bancar de deschidere a AD.

Cel mai adesea, in practica de comert international, comisioanele bancare sunt suportate de ambii parteneri, fiecare in tara lui.

In principiu, ca moment in timp, comisioanele bancare se percep inainte de plata / incasarea pretului de contract.

Referitor la comisioanele bancare, este util ca agentii economici sa aiba in vedere:

totalul spezelor si comisioanele bancare trebuie luate in calcul in momentul formarii pretului de oferta, la nivelul lor maxim;

repartizarea comisioanelor intre parteneri nu este o problema de uzanta, ci un element de negociere si orice concesie in acest domeniu trebuie privita in raport cu pretul contractual;

volumul total al costurilor bancare, in esenta este problema ambilor parteneri, drept urmare trebuie sa conlucreze pentru a gasi solutia cea mai avantajoasa pentru servicii bancare in conditii de cost cat mai reduse.

3 Deschiderea AD de banci

Un loc important in preocuparile specialistilor CCI – Paris il ocupa standardizarea terminologica in deschiderea si utilizarea AD. Mai mult decat atat, se recomanda bancilor din cadrul unei tari sa coopereze in a defini in limba tarii respective sensul termenilor in engleza utilizati in versiunea oficiala a Publicatiei 500 (engleza). Cu scopul de a oferi un indrumar in acest sens, Publicatia 516, detaliaza modul in care bancile trebuie sa preia informatiile precizate de ordonator in cererea de deschidere si sa le transmita prin traducere si precum alte precizari pe care sa le contina in insusi acreditivul documentar. AD, ca document in sine, poate imbraca forma unui document letric (schema 69) telex sau a unui document teletransmis prin sistem SWIFT (schema 70). Indiferent de modul de transmitere termenii si sensul atribuit acestora este acelasi. Utilizandu-se ca model Formularul Standard pentru deschiderea acreditivului documentar (schema 69) si Formularul Standard pentru continuarea acreditivului documentar, (schema 71) in continuare sunt prezentate sintetic, comentariile aferente numerotarilor existente pe aceste formulare standard.

Irevocabil

dat fiind larga utilizare a AD irevocabil, formularul standard se recomanda sa aiba preimprimat 'acreditiv documentar irevocabil';

in cazul unei solicitari pentru un AD revocabil termenul 'irevocabil' este inlocuit prin stergere cu 'revocabil'.

Numar

orice AD deschis are un numar al bancii emitente.

Locul si data emiterii

locul emiterii este intotdeauna orasul unde este situata banca emitenta;

cand AD este emis letric (airmail) data emiterii, de regula, este aceeasi cu data transmiterii letrice a acreditivului;

daca AD este instrument operativ de lucru, iar emiterea sa a fost preavizata printr-un sistem de teletransmisie, data emiterii AD este data intocmirii sale efective si nu data preavizarii prin teletransmisie;

daca un AD este emis si transmis printr-un sistem de teletransmisie, data emiterii este cea imprimata prin sistemul de teletransmisie;

daca un AD este instrument de lucru in urma unei preavizari prin teletransmisie, pentru a nu se produce confuzii privind dat emiterii, este util ca bancile emitente sa mentioneze 'acest AD este instrument operativ de lucru in conformitate cu teletransmisia noastra din' ('operative credit instrument in confirmation of our teletransmission of').

Data si locul unde expira valabilitatea AD

toate AD trebuie sa specifice clar o data la care expira valabilitatea pentru prezentarea documentelor pentru plata / acceptare / negociere (art. 42);

se trece o data si nu o perioada de timp;

locul unde trebuie sa fie prezentate documentele inainte de a expira valabilitatea AD. de regula, se mentioneaza orasul sau tara dupa ce a fost trecuta data: an, luna, zi, oras, tara .

De exemplu:

98.04.06 in Londra

94 12 17 in Ecuador

locul unde expira valabilitatea AD trebuie sa fie corelat cu locul (oras, tara) unde se afla banca desemnata spre a-i fi prezentate documentele. O atentie deosebita trebuie acordata AD care au mentiunea 'liber negociabil', 'freely negociable'[19] .

Ordonator

Numele si adresa completa a ordonatorului AD.

Beneficiar

Numele si adresa partii in favoarea caruia AD a fost emis.

Banca avizatoare

se trece numele si adresa bancii care va aviza beneficiarul de deschiderea AD;

nu se va include 'Referinta nr. ', aceasta mentiune este utilizata doar de banca avizatoare cand notifica beneficiarul;

daca banca avizatoare este si banca desemnata (sa plateasca /accepte / negocieze) (art. 10 b), numele si adresa bancii vor fi precedate de precizarea: 'acreditivul este platibil la' ('Credit available with').

Suma – valoarea AD

suma trebuie exprimata in cifre si litere, ca masura de protectie impotriva unor modificari de suma neautorizate;

daca suma este precedata de termenii 'about', aproximately” sau 'circa', acreditivul permite o toleranta la plata de 10% (art. 39 a);

moneda de plata trebuie indicata la abrevierea standardizata – ISO. De exemplu – USD – dolar SUA; GBP – lira sterlina, DEM – marca germana.

Banca desemnata si modul de utilizare a AD

in acest spatiu se precizeaza banca desemnata si detaliile privind modul de utilizare al AD (art. 10 a si b).

'Acreditivul platibil la ('Credit available with')

numele si localitatea bancii desemnate;

daca banca avizatoare este si banca desemnata, numele si localitatea bancii avizatoare se vor repeta;

daca AD este cu plata prin negociere – liber negociabil se mentioneaza 'orice banca din oras / tara' ('any bank in');

banca emitenta in desemnarea altei banci sa plateasca /accepte / negocieze, sa aiba in vedere ca in viitor va trebui sa ii ramburseze sumele platite in conformitate cu conditiile din AD (art. 10 d);

pentru desemnarea platii la ghiseele unei banci se va utiliza particula 'with' evitandu-se termenul 'you(r)'[20].

Prin - by

se va marca prin 'X' casuta corespunzatoare modului in care se va utiliza AD.

Astfel:

Plata la vedere - Payment at sight

daca ordonatorul a precizat ca plata este prin cambii trase la vedere, atunci se marcheaza 'plata la vedere' si casuta pentru 'cambii trase de beneficiar';

daca ordonatorul a cerut cambii trase la vedere, aceste cambii vor fi trase asupra bancii desemnate (sa plateasca /accepte / negocieze).

Plata amanata – diferred payment

in afara de marcarea casutei prin semnul 'X' este necesara trecerea numarului de zile la care plata este amanata si evenimentului economic de la care se calculeaza acest interval . De exemplu :

30 de zile de la data expeditiei

45 de zile de la prezentarea documentelor ( 45 day - after presentation of documents).

Plata prin acceptare Acceptance

data cu marcarea casutei trebuie trecuta data scadentei cambiei si a evenimentului de la care se calculeaza. De exemplu:

30 de zile de la vedere (30 days sight:).

180 de zile de la data livrarii (180 days after the date of shipment) .

Plata prin negociere - Negociation

in cazul acreditivelor negociabile, intotdeauna casuta pentru cambii va fi marcata.

trebuie sa se precizeze asupra cui vor fi trase cambiile bancii emitente sau asupra bancii desemnate si cambiile beneficiarului - and beneficiary draft(s)

aceasta casuta se marcheaza numai cand AD este utilizabil:

prin acceptare;

prin negociere.

Trase asupra - Drawn on

se indica asupra cui trebuie trase cambiile de beneficiar: banca emitenta sau alta banca desemnata;

un acreditiv nu va fi emis utilizabil prin cambii trase asupra ordonatorului (art. 9 b 1V).

Livrari partiale

daca nu se specifica nimic, sau altfel in AD livrarile partiale sunt permise ( art. 40 a) (allowed) ;

in cazul in care nu sunt permise se marcheaza casuta 'not allowed”.

Transbordari

termenul de transbordare ca inteles este precizat in art. : 23, 24, 25, 26, 27 si 28 din Publicatia 500 si este definit a fi aplicat diferit in raport cu specificul modalitatii de transport;

in concordanta cu aceste precizari si modalitatea de transport a marfii se marcheaza, dupa caz, casuta 'permise' sau 'nepermise' (allowed /not allowed)

Asigurarea acoperita de cumparator

aceasta casuta se marcheaza numai in cazul in care:

- prin AD nu se cere certificat / polita de asigurare si ordonatorul precizeaza in cererea de deschidere ca asigurarea este sau va fi facuta de el.

Expeditia (definita in spiritul art. 46 Publicatia 500)

De la: From:

Pentru transport la: for transportator to;

Nu mai tarziu de: not later than;

expresia 'expediere' este interpretata in raport cu modalitatea de transport si ea poate fi inteleasa ca incluzand expresiile: incarcare la bord (loading on bord) expediere (dispach), acceptate pentru transport (accepted for carrige): data recipisei postale (date of post recept); data ridicarii (date of pick-up); iar pentru transport combinat 'preluat spre incarcare' (taking in charge) (art. 46 a);

in precizarea locului de expeditie de la: (From) si a celui de destinatie la: (To):

v      se vor utiliza denumiri complete de port, aeroport, oras, tara si nu abrevieri: UK, UE etc.;

v      nu se vor utiliza expresii generale ca port important, un port vest european; un port din Orientul Mijlociu;

in cazul modalitatilor moderne de transport adesea, se indica tara si mai rar loc sau port de incarcare;

nu se indica port maritim, cand marfurile sunt preluate dintr-un loc situat in interiorul unei tari;

nu se indica port maritim cand documentul de transport cerut este: document de transport combinat (art. 26); de transport aerian (art. 27); transport rutier, feroviar, fluvial intern (art. 28); sau prin posta sau curier (art. 29);

data limita a expeditiei se trece

v       sub forma unei date calendaristice. De exemplu: 24 mai 1994;

v       data calendaristica poate fi precedata de expresia 'on or about' (pe sau in jur de), ceea ce semnifica ca livrarea se poate realiza in timpul unei perioade de cinci zile inainte si cinci zile dupa data specificata, ambele extreme fiind incluse (art. 46 c);

v       nu se vor utiliza expresii vagi: prompte, cat de repede posibil etc. ( art. 46 b).

Spatiul alb din centrul formularului standard

este destinat prezentarii diferitelor detalii legate de AD;

daca nu este suficient, textul se continua pe un alt Formular Standard de Continuare (schema 71);

detaliile din spatiul alb se trec, intr-o anumita succesiune astfel:

v      descrierea marfii si / sau serviciului;

v      enumerarea documentelor;

v      conditiile speciale cum ar fi:

acest AD este transferabil

90% din valoarea acestui AD se poate face sub forma de avans in urmatoarele conditii …

incarcarea pe punte este permisa etc.

Nu se vor indica drept 'conditii speciale' cerinte pentru care nu se solicita documente ce trebuie prezentate in conformitate cu aceste cerinte (art. 13 c). Orice cerinta din AD trebuie sa specifice documentul prin care se atesta indeplinirea ei.

Descrierea marfii

sa fie cat mai scurt posibil (art. 5);

sa nu contina detalii excesive;

includerea multor detalii nu inseamna protectie, ci adesea creste posibilitatea interpretarilor gresite;

pentru definirea marfii si a altor cerinte legate de aceasta bancile trebuie sa colaboreze cu ordonatorii pentru:

v      utilizarea sensului comun / obisnuit;

v      sa nu puna beneficiarul AD in situatia de a nu putea obtine documente cu astfel de denumiri sau detalii care nu pot fi obtinute spre a fi trecute pe documente;

cand banca emitenta trece cantitatea si pretul sa aiba in vedere ca:

v     utilizarea termenului 'in jur de' (about, aproximately, circa) in legatura cu cantitatea sau pretul unitar determina o toleranta de 10% pentru una dintre ele sau pentru amandoua (art. 39 a);

v     aceasta face necesar ca termenul 'in jur de' sa fie utilizat si in legatura cu suma acreditivului documentar;

o toleranta de 5% privind cantitatea marfurilor va fi permisa daca:

v      in acreditiv nu se specifica altfel;

v      daca cantitatea nu este specificata in numar de pachete sau unitati individuale, fara insa ca totalul tragerilor sa depaseasca valoarea acreditivului (art. 39 b).

Conditia de livrare

este recomandat sa fie trecuta alaturi de descrierea marfurilor;

se vor utiliza termenii Incoterms 1990 (ICC Publicatia 460). Iar pentru lamuriri suplimentare Ghid Incoterms 1990 (ICC, Publicatia nr. 461) (schema 12 si 13);

conditia de livrare va fi intotdeauna urmata de loc numit, de exemplu, CIF Rotterdam; CFR New - York; CIP Birmingham; FOB Hamburg etc.

Documente

banca emitenta trebuie sa precizeze clar documentele contra carora urmeaza sa se faca plata /acceptarea / negocierea in cadrul acreditivului respectiv (art. 20).

pentru fiecare document se specifica denumirea sa, de exemplu:

v      factura comerciala

v      certificat Eur 1

v      recipisa postala

v      certificat de calitate etc.

deseori documentele cerute depind si de reglementarile nationale ale tarilor exportatoare si importatoare, de aceea banca emitenta va contacta ordonatorul pentru a fi sigura ca documentele cerute pot fi obtinute cu toate detaliile mentionate de catre beneficiarul AD;

numarul de exemplare cerut este la libera alegere a ordonatorului, dar trebuie acordata atentie documentelor de transport care pot fi sau nu emise in mai multe originale sau copii corespunzator mijlocului de transport.

De exemplu:

v      un original conosament maritim;

v      set complet 3/3 conosament maritim;

v      3 copii negociabile conosament maritim;

v      scrisoare de transport rutier CMR;

v      recipisa postala etc.

in problema originale sau copii banca emitenta va lua in considerare dreptul de a accepta drept originale documente intocmite prin:

v      sisteme de reproducere grafica, automata sau computerizata;

v      copii indigo (art. 20 b).

Daca prin AD se prevede altfel, banca va cere originalele si copiile asa cum se regasesc trecute in cererea de deschidere.

Problemele legate de diferentierea originalelor de copii devine tot mai dificila ca urmare a generalizarii metodelor de realizare a documentelor prin sisteme automate. Un astfel de document trebuie sa fie marcat ca original si unde este necesar sa fie semnat (art. 20 b)[22];

exceptand factura, documentul de transport si polita de asigurare, banca emitenta va avea grija ca ordonatorul, pentru orice document cerut, sa specifice:

v      de cine va fi emis;

v      ce informatii si date sa contina;

referitor la documente, banca emitenta nu va utiliza termeni ca 'de prima clasa', 'bine cunoscut' etc. (art. 20 a) in emiterea AD;

daca primeste documente utilizand astfel de termeni le va accepta asa cum sunt cu conditia sa fie in concordanta cu termenii si conditiile din AD;

ordonarea documentelor solicitate prin AD

v      factura comerciala;

v      documentul de transport;

v      polita de asigurare,

apoi alte documente cum ar fi:

v      certificat de origine;

v      certificat / buletin calitate, analiza, etc.;

v      lista de pachete / colete;

v      certificat de greutate.

Termenul de prezentare a documentelor

toate AD trebuie sa specifice intervalul de timp de la data documentului de transport in care beneficiarul trebuie sa prezinte documentele la banca (art. 43 a);

in stabilirea acestui interval banca emitenta va atentiona ordonatorul sa acorde grija faptului ca in acest interval beneficiarul AD trebuie sa aiba timp:

v      sa adune documentele de la diferiti emitenti.

v      sa le pregateasca pentru prezentare la banca.

v      sa prezinte documentele in timp si (prin posta ) la banca.

daca in AD nu se specifica termenul de prezentare a documentelor automat, se subintelege ca este de 21 de zile de la data expedierii fara a se depasi insa valabilitatea AD (art. 43 a);

daca documentele pot fi prezentate independent de data expedierii marfii, atunci acest lucru trebuie mentionat expres in textul AD.

Instructiunile de avizare (pentru banca avizatoare / notificatoare)

banca emitenta obligatoriu va bifa cu 'X' una din cele trei casute privind confirmarea:

v      fara sa adauge confirmarea dvs.

v      adaugati confirmarea dvs.

v      sunteti autorizati sa adaugati confirmarea dvs. la cererea beneficiarului;

exista posibilitatea ca banca avizatoare sa nu fie pregatita 'sa-si adauge confirmarea acreditivului (art. 9 c) . In acest caz, banca emitenta o poate autoriza sa avizeze beneficiarul fara sa-si adauge confirmarea.

Instructiuni de la banca la banca

(numai pentru banca avizatoare)

acest spatiu este utilizat de banca emitenta pentru a preciza:

unde, cum si cand se va face rambursarea banilor bancii care a fost desemnata sa plateasca / sa accepte / sa negocieze ( art. 10 b). De exemplu:

v      debitati contul nostru la dvs. ( debit our account on your books ) .

v      vom credita contul dvs. la noi (we shall credit your account on our books);

v      cereti rambursarea de la: ( o alta banca indicata) (claim reimbursement … from);

daca plata /acceptarea / negocierea se solicita prin rambursare de la o alta banca, decat banca emitenta, banca emitenta este datoare sa transmita in timp util acestei banci instructiunile corespunzatoare si / sau autorizarea de a onora cererile de ramburs (art.19b).

Numarul de pagini al AD emis

pentru securitatea operatiunii banca emitenta trebuie sa specifice numarul de pagini al acreditivului emis.

Semnatura

semnatura autorizata a bancii emitente va fi trecuta atat pe exemplarul destinat bancii avizatoare cat si pe cel destinat beneficiarului.

Alte precizari pentru banci privind utilizarea Formularelor Standard

se recomanda utilizarea Formularului Standard Continuarea Acreditivului in cazul in care textul acreditivului deschis este mai mare de o pagina.

experienta arata ca bancile emitente prefera sa prezinte lista documentelor separat ,pe Formularul Standard Continuarea Acreditivului, la care textul din Formularul Standard pentru emiterea acreditivului se refera;

alte banci emitente utilizeaza Formularul Standard Continuarea Acreditivului pretipizat cu lista documentelor in variante ale caror casute se marcheaza prin 'X'.

Indiferent de solutia aleasa de banca emitenta, pentru a se evita orice confuzie in Formularul Standard de Continuare a deschiderii acreditiv, trebuie sa reia anumite informatii.

Acestea sunt:

Numarul paginii (pag. 2, pag. 3 etc.);

Precizarea ca este in continuarea acreditivului deschis;

Numarul AD identic cu cel de pe prima pagina a Formularului Standard de Deschidere;

Locul si data emiterii, identice cu cele de pe prima pagina;

Ordonatorul identic cu datele de pe prima pagina;

Beneficiarul identic cu cel mentionat pe prima pagina;

Spatiul alb va cuprinde continuarea textului din prima pagina sau asa cum practica unele banci, lista pretipizata a documentelor;

Semnatura autorizata a bancii emitente.

4 Modificarea AD Transmiterea amendamentelor la AD de catre banci

Modificarea unui AD irevocabil poate avea loc dupa ce a fost deschis ca rezultat al initiativei:

beneficiarului AD, care primind AD constata ca anumite cerinte nu le poate indeplini, mentiunile din text nu corespund cu cele convenite anterior deschiderii cu partenerul , ordonatorul. Drept urmare, contacteaza ordonatorul si ii solicita modificarea AD; de exemplu: prelungirea termenului de prezentare a documentelor; modificarea datelor de expediere a marfii sau renuntarea la anumite documente pe care nu le poate procura;

ordonatorului AD care, dupa ce a deschis AD constata ca trebuie sa mai faca anumite precizari; de exemplu, conditiile de pe piata sa s-au schimbat si doreste expedierea mai rapida a unei cantitati mai mari sau mai mici de marfa ,ceea ce implica modificarea valorii AD, valabilitatii, termenelor de livrare etc.

Indiferent din initiativa cui s-a ajuns la necesitatea modificarii unui AD modificarea unui AD presupune:

cererea de modificare a AD prezentata de ordonator la banca care a emis AD;

modificarea AD este transmisa de banca emitenta prin serviciile aceleiasi banci prin care s-a avizat deschiderea AD;

modificarea AD nu intra in vigoare decat dupa ce a fost acceptata de beneficiar (si de banca confirmatoare, daca exista);

beneficiarul este dator sa-si dea sau nu acordul privind modificarea, notificand expres in acest sens banca prin care a primit modificarea;

daca beneficiarul nu isi da acordul, modificarea nu intra in vigoare ramanand valabil AD original;

daca beneficiarul accepta partial modificarile, acest lucru nu este permis si drept urmare nu are nici un efect, si astfel ramane valabil AD, original;

banca confirmatoare are dreptul sa isi extinda sau nu confirmarea si asupra modificarii AD; modificarea emisa de banca emitenta o obliga irevocabil cu privire la aceasta modificare (art. 9);

daca beneficiarul nu notifica banca privind refuzul modificarilor, dar prezinta documentele la banca, fara sa fi acceptat modificarile, prezentarea documentelor este considerata o acceptare a modificarilor si din acel moment AD se considera modificat (art. 9).

Pentru exportator, in tratarea problemelor privind modificarea unui AD functioneaza doua reguli de baza:

nu expediaza marfa pana nu poate indeplini intocmai cerintele din AD si cu modificarile (amendamentele) aduse acestuia;

'cheia' modificarii unui AD ca sa-1 faca utilizabil pentru exportator se afla in mana ordonatorului, numai el poate solicita bancii emitente modificarea corespunzatoare a AD.

Modificarile de AD, ca si acreditivul insusi, pot fi transmise:

letric (prin posta) in care caz se recomanda utilizarea de catre banci a Formularelor Standard pentru Amendamente aduse AD;

prin teletransmisie

sau combinat (1) cu preavizare prin teletransmisie si (2) ca 'amendament instrument de lucru operativ', letric, prin utilizarea Formularelor Standard.

Orice modificare la un acreditiv trebuie sa cuprinda

Numarul AD care urmeaza a fi modificat (AD original).

Data modificarii

aceasta este, de regula, data emiterii documentului de banca emitenta;

daca urmeaza unei preavizari teletransmise, trebuie sa precizeze acest lucru 'Amendament operativ in confirmarea teletransmiterii din data' (Operative amendament in confirmation of own teletransmission dated).

Locul si data emiterii

aceleasi ca in acreditivul ce va fi modificat.

Ordonatorul

acelasi cu cel din acreditivul ce va fi modificat.

Beneficiarul

acelasi cu cel din acreditivul ce va fi modificat.

Numele bancii avizatoare

modificarea unui AD nu poate fi transmisa decat apeland la serviciile aceeasi banci prin care s-a transmis acreditivul ce urmeaza a fi modificat (art. 11 b).

In spatiul alb

se trece: continutul modificarilor si toate detaliile pentru intelegerea lor clara de catre beneficiar.

Semnatura bancii emitente

Notificarea bancii avizatoare

spatiu destinat in scopul de a fi utilizat de banca avizatoare a amendamentului fara sa mai transmita si propria sa scrisoare sau avizare.

date:

from: invest bank s.a bucharest romania

to:

test:

20 / our reference:

21 / your reference:

31c/ date of amendament:

31 / new dat of expiry:

32b/ increase of documentary credit amount:

convering: ..under contract no

33b/ decrease of documentary credit amount after amendment:

39 / amount specification:

44 / new delivry term:

others amendments:

7lb/ charges:

79 / narrative:

72 sender to receiver information:

otherwise unchanged

best regards

schema 3

Modificare AD (SWIFT)[23]

Avizarea beneficiarului de deschiderea AD

In mod obisnuit, un beneficiar este notificat de deschiderea unui AD printr-o banca – banca avizatoare / notificatoare.

Acest aspect este in avantajul beneficiarului, deoarece banca avizatoare este obligata sa verifice autenticitatea aparenta a acreditivului primit spre a fi notificat (art. 7)

Pentru bancile avizatoare se recomanda utilizarea Formularului Standard de Notificare a AD care este conceput corelat (schema 69) cu:

T    Formularul Standard pentru solicitarea deschiderii AD si utilizat de ordonatori;

T    Formularul Standard privind deschiderea de AD utilizat de banca emitenta.

Aceasta corelare permite pentru partile implicate: identificarea rapida interpretarea similara a termenilor specifici documentului reglementat de Publicatia 500 si detaliat de Publicatia 516.

Banca avizatoare, indiferent daca confirma sau nu acreditivul, va semna formularul de notificare transmis beneficiarului.

Banca exportatorului, in momentul in care primeste AD, emis de banca importatorului, procedeaza la informarea beneficiarului AD de acest eveniment .

In practica, banca exportatorului transmite exportatorului o scrisoare proprie de notificare, avizare, insotita de originalul sau copia AD deschis.

In paralel, banca notificatoare transmite un astfel de document si bancii emitente prin care o informeaza ca a notificat beneficiarul AD de deschiderea acreditivului in favoarea sa.

Din momentul primirii acestor documente, beneficiarul AD poate proceda la utilizarea AD.

Anticipand etapele utilizarii acreditivului este de retinut, pentru agentii economici importatori (deci, cei ce au ordonat deschiderea AD) in favoarea exportatorilor straini, ca tot prin banca la care au ordonat deschiderea primesc documentele cerute prin acreditivul deschis, insotite de o scrisoare din partea bancii (pe un formular tipizat sau nu), in care sunt prezentate rezultatele controlului bancar – respectiv eventualele rezerve la documente.

Utilizarea acreditivului documentar si controlul documentelor

Utilizarea AD – indiferent de forma sa - se face prin depunerea de catre exportator – beneficiarul AD, a documentelor stipulate in deschiderea AD, la ghiseele bancii platitoare, negociatoare sau acceptante.

In cazul ca AD este domiciliat la o banca in strainatate, utilizarea AD se face prin expedierea documentelor, pe canal bancar sau direct, la ghiseele bancii platitoare din strainatate. In tara noastra, documentele se expediaza pe canal bancar respectiv, sunt depuse la banca care il deserveste pe exportator pentru a fi remise in strainatate.

In cazul in care documentele prezentate la banca platitoare sunt in buna regula si toate conditiile din deschiderea de AD au fost respectate intocmai, exportatorul da documentele si incaseaza banii, aceasta fiind in fapt utilizarea AD (bineinteles ca apar variante in functie de conditiile de utilizare precizate in deschidere: la vedere, prin acceptare, prin negociere, cu plata diferata) .

Practica a demonstrat ca desi, in principiu, acreditivul ar trebui sa reia in continutul sau conditiile comerciale si pe cele privitoare la documente din contractul de baza, se intalnesc deseori abateri – de cele mai multe ori formale care, fara a modifica in esenta relatia comerciala de baza, sunt impuse de banci pentru protejarea propriilor lor interese, avand in vedere esenta AD, care este socotit o tranzactie distincta de contractul comercial. Revenind la schema de principiu a derularii acreditivului se observa ca plata in toate etapele ei se face prin strictul control al documentelor : exportator – banca platitoare; banca platitoare – banca emitenta; banca emitenta – ordonator, nici una din parti neputand sa primeasca banii pe documente daca nu au fost respectate intocmai conditiile in deschiderea operatiunii. Din acest considerent un alt moment cheie de care depinde functionarea mecanismului de derulare a AD este cel in care exportatorul este notificat de deschiderea AD, si in consecinta trebuie sa prezinte documentele la banca pentru incasarea contravalorii, respectiv utilizarea acreditivului.

Formalismul precizat in Publicatia 500 (art. 4), potrivit caruia in operatiunile de acreditive, toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile, serviciile si (sau) alte prestatii la care documentele pot sa se refere' au valoare egala atat pentru importator si banci, cat si pentru exportator, iar banca, la randul ei, isi poate recupera banii de la importator. In aceasta succesiune, apar doua momente cheie: (1) analiza documentelor de exportator si (2) analiza documentelor de banca.

Analiza documentelor de exportator.

In momentul notificarii, exportatorul ca beneficiar al AD este interesat sa indeplineasca toate conditiile cerute de ordonator pentru a-si putea incasa contravaloarea marfurilor.

a)       AD se considera deschis si in regula, din punct de vedere al exportatorului, in momentul in care a primit documentul letric al AD (anexat la scrisoarea de notificare emisa de banca comerciala din Romania care il deserveste, sau copia deschiderii telegrafice (de asemenea, anexata la scrisoarea de insotire emisa de banca), daca din textul acestei copii nu reiese ca urmeaza confirmarea letrica sau alte detalii. Numai pe baza acestor doua documente exportatorul isi va putea pregati documentele pentru plata si poate exporta marfa.

Beneficiarul AD nu va exporta marfa pe baza:

unor mesaje telegrafice sau copii (fotocopii) ale AD trimise direct de importator;

unor copii de deschidere telegrafica a AD primite prin banca sa, daca din text rezulta ca urmeaza documentul letric sau detalii suplimentare;

documentelor originale (copii ale acestora) daca in scrisoarea de insotire se mentioneaza ca: semnaturile nu au fost identificate, urmand sa se procedeze la identificarea lor; banca emitenta nu e banca corespondenta a bancii exportatorului sau are plafonul depasit, fiind necesara confirmarea de o terta banca; exista alte probleme semnalate de banca sa in legatura cu continutul sau forma AD;

simplei notificari (avizari) de catre banca a deschiderii AD. Aceasta notificare nu are valoare daca nu cuprinde conditiile de AD;

simplelor mesaje de tipul 's-a deschis AD nr. .'. Aceste mesaje potrivit Publicatiei 500 sunt socotite simple anunturi;

]mesajului 's-a modificat AD nr. . ' fara existenta documentului letric original care sa cuprinda toate modificarile convenite. Din diferite motive, ordonatorul poate sa 'uite' sa modifice AD, iar daca marfurile sunt exportate, plata ramane la latitudinea importatorului, operatiunea devenind un incaso.

Orice abatere de la aceste cerinte poate conduce la pierderea avantajelor ce decurg din utilizarea AD pentru exportator privind angajamentul de plata al bancii. Exportatorul, dupa ce s-a convins ca documentul letric al AD sau copia deschiderii telegrafice teletransmise etc. sunt corespunzatoare procedeaza la controlul acestuia din punctul sau de vedere.

b)       De regula, intre momentul primirii notificarii si utilizarea AD exista un anumit interval de timp pe care exportatorul este dator sa-l foloseasca pentru a asigura concordanta intre documente si conditiile stipulate. Un prim obiectiv in aceasta etapa, este controlul continutului AD, in sensul de a se stabili daca acesta nu contine conditii neuzuale, imposibil de indeplinit sau clauze contradictorii care il pot pune pe exportator in imposibilitatea de a intocmi documente, comerciale corecte si in concordanta cu AD. De asemenea, se urmareste, in aceasta etapa, concordanta intre conditiile din AD si conditiile comerciale si de plata stabilite in contractul comercial international. In urma acestei comparatii se poate constata ca AD contine elemente noi sau suplimentare fata de contract. In acest caz, exportatorul va verifica in ce masura poate indeplini aceste cerinte noi, stiind, ca plata nu se face decat pe baza unor documente in stricta concordanta cu conditiile mentionate in AD, el fiind considerat independent de contract. Daca neconcordantele constatate sau elementele noi cerute nu pot fi indeplinite, exportatorul trebuie sa ia legatura direct si imediat cu importatorul si sa solicite modificarea conditiilor AD potrivit contractului sau intr-o forma convenabila ambelor parti. Numai dupa primirea celei de-a doua notificari privind modificarea conditiilor AD – din partea importatorului, exportatorul va proceda mai departe.

c)       Etapa urmatoare o constituie pregatirea documentelor pentru depunerea la banca in vederea platii lor. Potrivit indicatiilor cuprinse in documentul letric al AD exportatorul va transmite la randul sau aceste indicatii celor antrenati in realizarea exportului respectiv: intreprinderii producatoare a marfii, tranzitarului, carausului, asiguratorului etc. In acest mod, documentele intocmite se pot realiza corespunzator conditiilor cerute. Numai dupa primirea notificarii privind deschiderea si dupa punerea de acord a exportatorului cu importatorul privind anumite nereguli vor fi expediate marfurile.

d)       Dupa expedierea marfurilor exportatorul intocmeste setul de documente in vederea depunerii lor la banca pentru plata. In acest scop, exportatorul verifica concordanta fiecarui document cu conditiile AD si concordanta stricta intre elementele corespondente inscrise pe documentele aceluiasi set. Prin rigurozitatea controlului asupra documentelor si a concordantei lor cu acreditivul, exportatorul preintampina eventualul refuz al documentelor la banca. In acelasi timp, exportatorii trebuie sa fie preocupati de scurtarea la maximum a perioadei de depunere a documentelor la banca, in vederea accelerarii incasarilor, si de respectarea termenului limita de prezentare a documentelor care, asa cum s-a prezentat, nu poate fi depasit.

Depunerea documentelor in banca se realizeaza printr-o scrisoare insotitoare (formular tipizat sau un simplu text). Exportatorul roman in favoarea caruia a fost deschis AD va depune toate documentele cerute prin AD la banca sa, insotite de o scrisoare de remitere. Scrisoarea de remitere poate fi un document tipizat pus la dispozitie de banci sau poate lua forma unei simple scrisori intocmita de beneficiarul AD.

Analiza documentelor de banca. Controlul bancar.

Controlul bancar asupra documentelor are in vedere urmatoarele aspecte:

Concordanta documentelor cu conditiile AD, din doua puncte de vedere: conformitatea fiecarui document in parte cu conditiile AD; concordanta intre documentele care compun setul, in sensul ca datele inscrise in fiecare document in parte sa se regaseasca sau sa concorde cu datele cuprinse in celelalte documente, in nici un caz datele cuprinse intr-un document nu trebuie sa contrazica datele cuprinse in altul.

Desi 'bancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru forma, suficienta, exactitatea, autenticitatea, falsul' privind documentele (art. 17), ele au totusi obligatia de a manifesta 'o grija rezonabila' in controlul documentelor (art. 15). Astfel, bancile urmaresc la controlul documentelor si urmatoarele aspecte:

daca sunt complete, respectiv daca contin toate datele si elementele pe care fiecare document trebuie sa le contina in mod uzual si daca fiecare document este intocmit in numarul de exemplare cerut;

daca aparent sunt reglementare, respectiv nu sunt vizibil false sau contin falsuri evidente;

daca fiecare document in parte emana de la o persoana desemnata sau autorizata in AD sa il emita (de ex. certificatul de calitate se cere a fi semnat de o terta autoritate si este semnat de exportator);

daca documentele sunt semnate de emitentul lor conform uzantei (de ex. conosamentul, de capitanul vasului sau de agentii acestuia etc.);

daca datele trecute in documente sunt lizibile, clare si nu pot produce confuzii in interpretare si citire.

Oricare dintre elementele prezentate poate conduce la respingerea documentelor de banca, chiar daca aparent neconcordanta e minora.

In urma controlului efectuat de banca pot rezulta in principal doua situatii: documentele sunt in regula si ca atare, are loc plata acestora si documentele nu sunt conforme conditiilor din AD.

Neconcordantele constatate de banca pot fi grupate in trei categorii:

a)        nereguli care pot fi corectate imediat sau intr-un interval relativ scurt;

b)       nereguli care nu mai pot fi corectate, dar care nu afecteaza interesele partilor angajate in operatiune;

c)        nereguli care nu mai pot fi corectate si care afecteaza direct interesele partilor angajate in operatiune.

Solutionarea acestor aspecte este diferentiata in functie de rolul bancii din tara exportatorului, iar etapele rezolvarii (sau nerezolvarii) lor sunt diferite. Daca banca din tara exportatorului este si banca platitoare, atunci pentru fiecare dintre cele trei situatii se procedeaza diferit:

a)       Neconcordante care pot fi corectate imediat sau intr-un interval scurt se pot referi la documente ce au fost intocmite de exportator insusi sau de la o alta organizatie (caraus, asigurator etc.). Corectarea documentelor de exportator va fi astfel facuta incat modificarile sa nu fie vizibile, iar atunci cand nu se poate in acest fel, se reface documentul. Modificarile aduse documentelor ce emana de la o alta organizatie nu se pot face decat cu acordul emitentului, aceste modificari (daca sunt vizibile) trebuie semnate si parafate din nou de emitent.

b)       Neconcordantele care nu mai pot fi corectate, dar care nu afecteaza fondul operatiunii comerciale sunt analizate de catre banca platitoare 'cu o grija rezonabila', ramanand la latitudinea ei hotararea pe care sa o ia - respingerea documentelor sau nu. De regula, in astfel de situatii banca platitoare nu respinge documentele la plata ci, le trece in categoria asa-numita documente 'cu rezerve interne', facand plata ”sub rezerva'. Deoarece banca platitoare este angajata in relatia de acreditiv la indicatia bancii emitente, documentele aflate in aceasta situatie nu pot fi considerate ca acceptate definitiv. Acceptarea definitiva pentru plata o face banca emitenta, atunci cand primeste documentele de la banca platitoare. Desigur, ea poate respinge documentele si ca atare acestea sunt trecute la incaso.

c)       In cazul in care neconcordantele constatate modifica direct continutul comercial al anumitor clauze din AD afectand interesele partilor, aceste documente sunt trecute in categoria asa-numita 'cu rezerve externe'. Banca platitoare este obligata sa semnaleze bancii emitente discrepantele constatate.

Potrivit Publicatiei 500, in aceasta situatie banca platitoare are doua alternative:

sa trimita documentele la incaso, si astfel sunt anulate pentru exportator efectele AD, plata ramanand la latitudinea importatorului;

sa procedeze la efectuarea platii sub rezerva asumandu-si astfel riscul ca, in cazul in care banca emitenta nu valideaza plata, aceasta sa solicite bancii platitoare restituirea sumei si a dobanzilor aferente acesteia pe perioada cat suma a fost in posesia exportatorului.

Daca insa banca din tara exportatorului este doar banca notificatoare, ea nu poate face plata sub rezerva (indiferent de tipul rezervelor), ci este datoare, dat fiind simplul rol de intermediar pe care il are, de a transmite documentele bancii insarcinate cu plata sau, dupa caz, bancii emitente. Astfel, toate tipurile de nereguli raman la aprecierea ei pentru a putea fi acceptate documentele la plata sau nu.

Adesea, in practica, bancile emitente in deschiderea AD includ si clauza 'Plata (negocierea) sub rezerva nu se admite”. In acest caz banca platitoare (sau, dupa caz negociatoare) nu poate plati documentele decat daca sunt in perfecta concordanta cu termenii si conditiile din AD. Un AD cu o astfel de mentiune este frecvent utilizat in practica internationala.

Orice respingere de documente din partea bancii emitente, indiferent ca plata a fost efectuata sub rezerva de banca platitoare (b si c) sau ea insasi a respins documentele, are acelasi efect: trecerea documentelor la incaso. In contextul instabilitatii economice caracteristice pietei internationale in etapa actuala, nu o data nereguli formale (de ex. factura a fost ceruta in cinci exemplare si au fost depuse doar trei) pot constitui un motiv – indreptatit de regulile care guverneaza AD care cer indeplinirea intocmai a conditiilor de respingere a documentelor, dar care in fond ascund intentia cumparatorului de a nu mai cumpara marfa, deoarece pe piata, de ex., pretul ei a scazut mult etc.

Singura solutie de a evita astfel de situatii este, in primul rand, indeplinirea intocmai a conditiilor AD.

Dupa ce banca exportatorului a verificat documentele si le-a gasit in buna regula (le plateste in cazul ca este banca platitoare) le remite la banca emitenta, insotite de Scrisoarea de remitere internationala in care prezinta (daca este cazul) si propriile sale rezerve (remarci).

Din punct de vedere al exportatorului operatiunea se considera incheiata in momentul in care valuta, contravaloarea marfii, a fost virata in contul sau, fiind anuntat de acest eveniment economic de banca prin nota contabila. De regula, bancile din tara noastra procedeaza la virarea banilor in contul exportatorilor romani , numai dupa sosirea acestora de la banca emitenta. Aceasta practica este izvorata din prudenta, deoarece banca emitenta (sau importatorul) din diferite considerente (asa cum se va prezenta in continuare) amana plata, desi angajamentul de plata al bancii emitente este ferm.

Pentru a avea o imagine a modului in care actioneaza formalismul AD, sunt redate in continuare cateva exemple din practica agentilor economici din tara noastra, ale caror documente, au fost refuzate la plata sau plata s-a facut cu / sub rezerva, ramanand la latitudinea importatorului sa ridice rezervele.

Un export de textile a fost realizat din Focsani in conditiile in care in AD locul de expediere al marfii era indicat Bucuresti. Exportatorul a adus bancii corespondenta, prin telex cu importatorul, doveditoare ca acesta a fost de acord cu expedierea marfii din Focsani. Documentul nu a putut fi opus bancii emitente, aceasta refuzand plata in continuare. Dupa numeroase discutii cu importatorul si banca sa, exportul a fost incasat peste 5 luni.

Documentele prezentate de un exportator depaseau valoarea AD. Ca argument pentru incasarea contravalorii documentelor, exportatorul roman a adus bancii copia telexului prin care importatorul cerea majorarea cantitatii exportate Banca emitenta, neprimind noi instructiuni de la clientul sau, nu a platit documentele. Exportul s-a incasat peste aproape 1 an (11luni).

In cadrul unui export de laminare, specificatia privind tipurile de produse expediate nu corespundea cu specificatiile precizate in deschiderea AD. Documentele s-au incasat peste 5 luni.

In cadrul unui AD cu livrari in transe, ultimul termen de incarcare a marfii pe nava a fost depasit. Banca emitenta a refuzat plata. Dupa 4 luni, firma romaneasca este informata de partenerul sau ca va plati marfa numai cand va sosi la destinatie. Intervalul mare ce s-a scurs de la prezentarea documentelor releva ca este vorba de documente antedatate.

In cadrul unui AD, se cere ca originalul facturii sa fie vizat de consulatul tarii respective in Romania. Timpul de prezentare a documentelor era foarte apropiat de cel al expeditiei (6 zile) astfel ca exportatorul roman depune documentele in buna regula, dar fara viza consulatului , aducand-o ulterior. Banca emitenta a refuzat plata care s-a realizat peste 7 luni.

Intr-un AD este trecuta mentiunea 'transbordare interzisa'; conditie de livrare CIF Calcutta. Ulterior se primeste o modificare de AD, prin care locul de destinatie se modifica 'Madras airport'. Firma romana expediaza marfa printr-o cursa aeriana, care insa nu avea linie directa Bucuresti - Madras, ci transbordare prin Viena. Banca emitenta a refuzat plata, intrucat mentiunea 'transbordarii interzise' nu a fost respectata.

Conditia de livrare intr-un AD a fost FOB Constanta deci nava urmand a fi navlosita de importatori. Banca refuza plata intrucat din documentul de navlosire reiese ca nava avea o vechime mai mare de 15 ani.

Gara de incarcare, mentionata intr-un AD a fost Zimnicea. Banca emitenta refuza plata documentelor intrucat stampila garii de predare cu data, nu sunt suficient de lizibile pe scrisoarea de trasura feroviara.

Intr-un AD sunt precizate datele privind programul de incarcare si sosire a navelor, dupa un timp soseste o modificare de AD, in care se mentioneaza alt program de sosire a navelor fara sa se mai precizeze nimic referitor la programul de incarcare conditie de livrare FOB Constanta. Intrucat programul de incarcare nu putea fi respectat decat in raport cu navele sosite, marfa, imediat dupa sosirea navelor este incarcata. Banca emitenta a refuzat plata documentelor intrucat nu a fost respectat programul de incarcare.

In cadrul unui export expediat in trafic rutier pe unul din documente numarul remorcii (care trebuie sa fie identic cu cel al masinii) avea doua cifre inversate. Evident greseala de dactilografiere, cu toate acestea banca emitenta a refuzat plata.

Intr-un AD, s-a cerut ca documentul certificat de calitate, iar exportatorul roman a prezentat un document intitulat buletin de analiza. Banca emitenta nu a acceptat documentele, iar incasarea s-a realizat peste 5 luni.

Cele prezentate releva inca o data ca, adeseori refuzul de plata al bancii emitente in esenta este formal si el poate ascunde dezinteresul cumparatorului pentru marfa, starea financiara precara a importatorului, sau ca banca care s-a angajat ferm la plata nu vrea sa plateasca pana nu este sigura ca isi va recupera banii de la clientul ei etc.

Alte tipuri de nereguli frecvente privitoare la AD:

conosamentul are mentiuni cu privire la starea marfurilor si / sau a ambalajului;

AD nu autorizeaza prezentarea documentelor charter party in loc de conosament;

conosamentul era emis 'la ordin' si nu a fost andosat;

conosamentul atesta incarcarea marfurilor din alt port (sau din alta tara) decat cele indicate in deschidere;

stampila garii de expeditie si data nu sunt suficient de lizibile;

riscurile acoperite de polita de asigurare sunt altele decat cele cerute de AD;

data emiterii politei de asigurare se situeaza in timp dupa durata expeditiei marfii;

asigurarea este realizata in alta valuta decat in cea in care a fost deschis AD;

documentele nu concorda intre ele (cantitatea, pret, marcaj, descrierea marfii);

documentele nu sunt semnalate de persoanele autorizate precizate in AD etc.;

cambia este trasa asupra altei persoane decat cea indicata in AD;

intarzierea expedierilor;

documente neprezentate la timp;

valabilitatea AD depasita;

depasirea valorii AD;

diferente intre valoarea facturii si cambiilor;

expedieri incomplete;

absenta unor semnaturi cerute de AD pe anumite documente;

absenta precizarilor privind plata transportului si /sau a asigurarii etc

Desigur acestea sunt doar cateva exemple.

De retinut, corespondentul bancar comunica bancii emitente toate divergentele de document constatate, o data cu transmiterea documentelor pentru plata. Ramane la latitudinea bancii emitente si in ultima instanta, a importatorului sa indice rezervele si sa efectueze plata indiferent de motive, regula de baza in utilizarea cu eficienta a acreditivului este respectarea intocmai a tuturor conditiilor din deschiderea AD.

7 Diverse situatii in care plata acreditivelor documentare se poate efectua “cu / sub rezerva bancara”[24]

In practica bancara exista situatii in care banca, dupa o analiza si verificare atenta a documentelor prezentate la plata, apreciaza ca interesele importatorului – ordonator nu sunt prejudiciate daca efectueaza plata; mai intai insa ii comunica firmei importatoare motivarea considerentelor sale, urmand ca firma sa decida asupra acceptarii (“sa ridice”) sau neacceptarii “rezervelor bancii”. Totodata, banca informeaza si firma exportatoare asupra “rezervelor sale”, odata cu remiterea documentelor.

Cu privire la facturile externe

In factura nu sunt indicate in mod corect numele si adresa firmei furnizoare ori ale clientului extern;

Cantitatile trecute in factura nu sunt trecute toate in specificatia anexata;

Cantitatea este depasita la unul sau mai multe sortimente din factura, insa acest fapt se incadreaza in valoarea acreditivului;

Pe factura sa unul /doua sortimente nu sunt trecute unitatile de masura;

Descrierea marfurilor din factura nu este aceea consemnata in acreditiv (de exemplu, in loc de tigari s-a trecut tutun);

Pe factura, dupa denumirea marfii, nu sunt mentionate (dupa caz) gradul de concentratie a marfii sau simbolul ori procentajul corpurilor straine, gradul de umiditate etc.;

La pretul pe unitate de produs lipseste unitatea de masura (de exemplu, “metric tons”);

Pe factura se mentioneaza “pretul CIF”, fara nici o alta explicatie, iar in clauza acreditivului era prevazuta conditia “franco depozit …” (cu indicarea localitatii si tarii );

Pe factura se mentioneaza “expedierea s-a efectuat in conditia CIF”, in timp ce in acreditiv era consemnata clauza “franco depozit” (cu indicarea localitatii si tarii) etc.

Cu referire la documentele de transport

Pe duplicatul de scrisoare de trasura internationala (frahtul international) formula de francare nu concorda cu ceea stipulata in acreditiv ;

Frahtul international nu a fost adresat firmei importatoare, cum prevedea acreditivul;

In fraht nu este mentionata statia de destinatie,

S-a prezentat un document de transport aerian, in locul unui fraht international, cum era mentionat in acreditiv;

Documentul de transport este prezentat in copie, in loc de exemplarul original, cum era consemnat in acreditiv;

Conosamentul este semnat de agentul navlositorului, in loc de capitanul vasului, cum era prevazut;

Cu toate ca conosamentul “la ordin” este necesar a fi andosat, nu a fost andosat;

In conosament la “Notify” a fost mentionata o alta firma;

A fost prezentata “confirmarea Casei de expeditii si transporturi internationale care atesta incarcarea marfurilor din portul … si tara … ”, in loc de conosament care sa ateste incarcarea dintr-un port din alta tara, cum preciza clauza acreditivului;

Conosamentul poarta mentiunea “free out”, care nu era prevazuta in acreditiv.

Diverse alte motive

In situatia in care depasirea valorica a acreditivului reprezinta o suma mica;

Prezentarea unui document sau certificat mentionat in acreditiv, insa emis de o alta firma / institutie;

Lipsa licentei de export prin fax, in cazul cand a fost prevazuta in clauzele acreditivului;

Pe cambie (trata) nu se mentioneaza numarul acreditivului, cum s-a solicitat;

Cambia a fost intocmita eronat la ordinul firmei cumparatoare – importatoare ca tras, in loc de al bancii emitente, cum prevedea acreditivul;

Pe factura nu s-a mentionat ca “pretul este inclusiv ambalajul”, cum s-a prevazut in acreditiv;

Ambalajul poarta marca de fabrica a firmei furnizoare si nu este neutru (fara nici un fel de mentiune), cum se consemnase in acreditiv;

Listele de colisaj nu indica greutatea fiecarui ambalaj (saci, butoaie, canistre, baloturi etc., dupa caz), cum se mentiona intr-o clauza a acreditivului;

Certificatul de asigurare nu acopera “toate riscurile” (all risks), cum era prevazut in acreditiv;

Asigurarea s-a facut de la frontiera romana si nu de la locul de incarcare din interiorul tarii, cum era prevazut in clauza;

Certificatul de control al calitatii / cantitatii marfurilor livrate este intocmit de o alta firma specializata decat aceea mentionata in acreditiv;

Certificatul de calitate nu mentioneaza ca “marfa este in vrac vamuit calitate standard” si nu consemneaza ca “este conforma cu lista tehnica”, indicate prin acreditiv;

Numerele de vagoane de cale ferata consemnate in polita de asigurare, frahtul international si pe factura comerciala externa nu sunt aceleasi, dar corespund in ceea ce priveste cantitatea , denumirea marfurilor, denumirea firmelor exportatoare – vanzatoare si importatoare – cumparatoare etc.;

Copia telexului exportatorului sau faxul sau nu mentioneaza numarul contractului, al lazilor, (butoaielor etc., dupa caz), cum s-a solicitat prin clauza;

Prezentarea unui certificat fitosanitar sau al unui certificat sanitar veterinar purtand o data ulterioara fata de aceea de pe documentul de transport;

Certificatul sanitar veterinar nu consemneaza ca marfa (in speta, porcii) este libera de pesta porcina ori, dupa caz, ca este libera de bruceloza (la vite);

Certificatul de calitate sau buletinele de analiza sunt redactate in alta limba (de exemplu, limba romana) decat limba straina solicitata (prin acreditiv);

Certificatul de origine al marfurilor a fost emis de camera de comert pe numele bancii emitente a acreditivului, in loc de numele firmei importatoare si ordonatoare a acreditivului;

Prezentarea de specificatii in loc de “Packing List”, nedatate , nesemnate etc.

Prin urmare se va analiza cu o mare atentie clauzele prevazute in acreditivele documentare si contractuale.

Din ansamblul acestor instrumente de garantare si plata internationala se distinge prin complexitatea si avantajele sale acreditivul documentar ca modalitate de plata ce ofera un grad ridicat de securitate atat pentru interesele importatorului (livrarea marfii in conditiile si termenele convenite) cat si pentru interesele exportatorului (siguranta platii). Pentru aceste avantaje acreditivul documentar este preferat in multe cazuri incaso-ului si ordinului de plata chiar daca este mai costisitor. Pe de alta parte, reglementarile in materie de acreditiv documentar ­ standardizate in mare masura la nivel mondial, il fac preferabil si in fata garantiilor de plata greu de controlat datorita lipsei unor uzante internationale ­ general acceptate (garantiile intrand sub incidenta sistemelor nationale de drept ce contin prevederi neuniforme). Toate acestea justifica locul pe care acreditivul documentar il ocupa in decontarea tranzactiilor internationale peste 70% ca pondere.