Buget si trezorerie - test

a.

metoda automata, metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe

b.

metoda clasica, metoda diminuarii si metoda evaluarii indirecte

c.

metoda clasica, metoda majorarii si metoda evaluarii indirecte

a.

V_t-1 = PV_t+1 sau C_t-1= PC_t+1

b.

V₂₀₀₆ = PV₂₀₀₇ sau C₂₀₀₆ = PC₂₀₀₇

c.

V_t+1 = PV_t+1 sau C_t+1= PC_t+1

a.

evolutia intr-o anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (venituri), pe o perioada de 2 ani consecutivi premergatoare anului pentru care se aproba proiectul de buget

b.

evolutia intr-o anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (venituri si cheltuieli), pe o perioada de n ani consecutivi (de obicei intervale de 5, 8, 10 ani), premergatoare anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget

c.

evolutia intr-o anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (cheltuieli), pe o perioada de 3 ani consecutivi premergatoare anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget

a.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a cheltuielilor bugetare

b.

ritmul anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor bugetare

c.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor bugetare

a.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a cheltuielilor bugetare

b.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor bugetare

c.

ritmul anual de crestere (sau descrestere) a cheltuielilor bugetare

a.

planificarea

b.

elaborarea

c.

prevenirea

a.

Elaborarea

b.

Prevenirea

c.

programarea

a.

prevenirea

b.

bugetizarea

c.

aprobarea

a.

reprezinta elaborarea obiectivului de realizat intr-o perspectiva plurianuala, in contextul unei strategii guvernamentale date

b.

reprezinta definirea obiectivelor anuale

c.

presupune includerea costurilor in proiectul de buget

a.

este mult mai precisa

b.

se bazeaza mai mult pe rezultate, efecte si alternative de realizare a acestora pe termen lung

c.

asigura unificarea programarii si planificarii prin intermediul programelor

a.

este mult mai neclara

b.

se bazeaza mai mult pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora pe termen lun

c.

asigura unificarea programarii si planificarii prin intermediul programelor

a.

este mult mai neclara

b.

se bazeaza mai mult pe rezultate, efecte si alternative de realizare a acestora pe termen lung

c.

asigura unificarea planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, realizandu-se astfel o distribuire mai echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile

a.

in cazul metodei de "planificare, programare, bugetizare" predomina partea economica si financiara, in timp ce in cazul metodei "managementului prin obiective" accentul cade mai mult pe aspectele administrative

b.

metoda de "planificare, programare, bugetizare" are drept scop identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere, iar "managementului prin obiective" permite identificarea optiunilor verticale, in cadrul aceluiasi minister

c.

in procesul selectarii obiectivelor, decidentul este diferit de utilizator in cazul metodei de "planificare, programare, bugetizare", in schimb pentru metoda "managementului prin obiective" decizia apartine utilizatorului

a.

in cazul metodei managementului prin obiective predomina partea economica si financiara, in timp ce in cazul metodei de planificare, programare, bugetizare accentul cade mai mult pe aspectele administrative

b.

metoda  managementului prin obiective are drept scop identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere, iar metodei de planificare, programare, bugetizare permite identificarea optiunilor verticale, in cadrul aceluiasi minister

c.

in procesul selectarii obiectivelor, decidentul este diferit de utilizator in cazul metodei de planificare, programare, bugetizare, in schimb pentru metoda managementului prin obiective decizia apartine utilizatorului

a.

alegerea acelei combinatii de programe pentru realizarea unui anumit obiectiv care presupune costuri minime, in conditiile unui anumit nivel al resurselor bugetare posibil de obtinut

b.

identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere

c.

unificarea programarii si planificarii prin intermediul programelor, realizandu-se astfel o distribuire mai echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile

a.

ansamblul operatiunilori, relatiilor economice initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii monetara promovate de autoritatea guvernamentala

b.

ansamblul actiunilor, masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentala

c.

ansamblul actiunilor, masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii economice promovate de autoritatea guvernamentala

a.

procesul bugetar este operativ, reprezentativ, preponderent economic, social, ciclic, de larg impact financiar

b.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent monetar, economic, ciclic, de larg impact public

c.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent politic, tehnic, ciclic, de larg impact public

a.

resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt limitate in raport cu nevoile societatii

b.

resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt mai mari decat nevoile societatii

c.

resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt mai mici decat nevoile societatii

a.

este un act specific deciziei politice a fortelor majoritare in Parlament

b.

este rezultatul exercitarii atributiilor statului de drept si al exercitiului puterii de stat pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre cetateni

c.

executivul poate proceda la declansarea procesului bugetar

a.

incheierea executiei bugetare, aprobarea bugetului

b.

controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, raportarea modului de executie

c.

elaborarea proiectelor de buget, aprobarea bugetului, executia bugetului, raportarea modului de executie

a.

inceperea executiei bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, analizarea conturilor generale privind executia bugetara

b.

incheierea executiei bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, aprobarea conturilor generale privind executia bugetara

c.

incheierea executiei bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, analizarea conturilor generale privind executia bugetara

a.

Parlamentului, Guvernului , Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului Economiei si Finantelor si Ordonatorilor de credite

b.

Parlamentului, presedintelui

c.

Guvernului, presedintelui

a.

a doua etapa a procesului bugetar;

b.

prima etapa a procesului bugetar;

c.

ultima etapa a procesului bugetar .

a.

formularea estimarilor privind veniturile bugetare de catre ordonatorii secundari de credite

b.

formularea estimarilor privind cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare

c.

formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare

a.

Ministerului Economiei si Finantelor

b.

Ministerului Imm-urilor, comertului si mediului de afaceri

c.

Ministerului afacerilor externe

a.

votarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat

b.

publicarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat in "Monitorul Oficial al Romaniei'

c.

dezbaterea si avizarea proiectului la nivelul comisiilor de specialitate

a.

la venituri, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora

b.

la cheltuieli, estimarile anului bugetar

c.

la venituri, estimarile anului bugetar

a.

bugetele ordonatorilor secundari de credite si anexele la acestea

b.

sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate

c.

sumele defalcate din unele cheltuieli ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora

a.

activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget

b.

activitatea de incasare a veniturilor societatilor comerciale si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget

c.

activitatea de incasare a veniturilor fiscale si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget

a.

impozitele, taxele sau alte obligatii de natura acestora nu sunt inscrise in buget si incasate, daca acestea au fost stabilite prin lege

b.

legea bugetara anuala aproba, pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa

c.

este permisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte stabilite prin lege

a.

incasare, compensare, restituire, executare silita sau anulare a creantelor fiscale

b.

incasare, compensare, restituire, executare silita sau anulare a datoriilor fiscale

c.

plata, compensare, restituire, executare silita sau anulare a creantelor fiscale

a.

bugetul de stat, fondul de risc pentru garantii de stat acordate in cazul imprumuturilor externe, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj

b.

bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

c.

bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, fondul de risc pentru garantii de stat acordate in cazul imprumuturilor externe

a.

executarea silita prin anularea in totalitate a obligatiilor fiscale;

b.

executarea silita prin poprire;

c.

executarea silita prin redistribuirea obligatiilor fiscale .

a.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor

b.

impunerea si creditarea de catre organele fiscale

c.

calcularea, retinerea si varsarea la bugetul asigurarilor sociale de stat a impozitului datorat de catre o terta persoana

a.

remiterea titlului de percepere, asezarea, lichidarea, incasarea propriu-zisa

b.

asezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa

c.

perceperea, lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa

a.

functia de casier al statului si functia de banca a statului

b.

functia de casier public si functia de mandatar al puterii publice

c.

functia de administrator al banului public si functia de intermediar financiar

a.

operatiuni speculative si operatiuni temporare

b.

operatiuni definitive si operatiuni temporare

c.

operatiuni repetative si operatiuni temporare

a.

cheltuielile de functionare a aparatului administrativ si public, subventii, investitii

b.

cheltuieli efectuate in vederea achitarii impozitelor si taxelor, cheltuieli nefiscale, cheltuieli de capital, donatii

c.

venituri din functionarea aparatului administrativ si public, subventii, investitii

a.

functia de emitent si intermediar pe piata monetara

b.

functia de gestionar al veniturilor si cheltuielilor publice

c.

functia de autoritate locala in domeniul financiar-contabil

a.

mentinerea mediului financiar stabil, cu o inflatie redusa

b.

cresterea randamentului cheltuielilor publice si utilizarea oportunitatilor referitoare la inovatie, investitii, ocupare, competitie etc

c.

cresterea calitatii si eficientei costurilor serviciilor private

a.

controlul iesirilor inainte de controlul intrarilor

b.

stabilirea controalelor externe anterior celor interne

c.

contabilitate pe plati, mai degraba decat pe angajamente

a.

piata si intermediarii manageriali

b.

sectorul economic si intermediarii monetari

c.

piata si intermediarii financiari

a.

institutii de credit bancare si celelalte institutii financiare

b.

institutii de credit nebancare si alte institutii monetare

c.

institutii financiare bancare si institutii financiare nebancare

a.

efectuarea platilor prin contul trezoreriei

b.

incasarea veniturilor bugetare prin Trezorerie

c.

finantarea din contul institutiilor private

a.

masurarea performantei si valorii celei mai slabe

b.

programe si acorduri de contabilizare, financiare si audit

c.

managementul riscului, lichiditatile, cash-flowul, spalarea banilor

a.

c1aritatea privind natura si extinderea riscurilor, legalitatea tranzactiilor,fundamentarea documentara, judecarea impartiala a tertilor

b.

ca cularea eficientei portofoliului trezoreriei randamentul acestuia, costul imprumuturilor urmarirea celei mai bune valori a  activitatilor de trezorerie

c.

raportarea periodica pe nivele de conducere, cu efecte asupra implementarii politicilor de trezorerie, asupra deciziilor si tranzactiilor asupra modificarilor bugetare

a.

echilibrul, planificarea, microeconomia si monitorizarea

b.

elasticitatea, eficientizarea, debugetizarea si macroeconomia

c.

eficacitatea, eficienta, echitatea si economia

a.

concentrarea pe venituri, cheltuieli, active si datorii

b.

planificarea monetara

c.

stabilirea unui sistem adecvat de analiza

a.

analiza optiunilor, prevederile Trezoreriei, procuraerea de rezerve pe termen mediu, gestiunea Trezoreriei

b.

previziunile Trezoreriei, intrarile in Trezorerie, iesirile din Trezorerie, procurarea de fonduri pe termen scurt, plasamentele de trezorerie, gestiunea valutelor

c.

analiza senzitivitatii, analiza multicriteriala

a.

bugetul economiei nationale

b.

bugetul de stat

c.

bugetul Trezoreriei statului

a.

soldul balantei externe, variatia ratei inflatiei

b.

produsul national brut, venitul national, veniturile si cheltuielile publice

c.

produsul intern brut, valoarea adaugata anuala generata de economia nationala

a.

un instrument care nu are caracter de lege si nu se substituie bugetului de stat

b.

un instrument ce nu are caracter de lege si se substituie bugetului de stat

c.

un instrument ce are caracter de lege, dar nu se substituie bugetului de stat

a.

principiul independentei bugetului

b.

principiul universalitatii

c.

principiul independentei exercitiului

a.

Legea 500/2002

b.

Legea 500/2004

c.

Legea 200/2005

a.

legea privind functionarea institutiilor publice de stat

b.

legea privind finantele publice

c.

legea privind functionarea institutiilor financiare bancare

a.

are  natura juridica de lege

b.

reprezinta un act juridic de natura administrativa

c.

este un raport intre resursele publice si nevoile sociale sau, un echilibru intre nevoile colective si mijloacele cu care acestea pot fi acoperite

a.

principiul prevalentei juridicului asupra economicului

b.

principiul independentei exercitiului

c.

principiul anualitatii bugetului public

a.

nu se interzice compensarea intre cheltuieli si venituri proprii

b.

cheltuielile bugetare pot fi compensate cu veniturile bugetare proprii

c.

se interzice compensarea intre cheltuieli si venituri proprii

a.

veniturile bugetare sunt afectate de cheltuielile bugetare

b.

bugetul public se aduce la cunostinta opiniei publice pentru ca aceasta sa fie informata

c.

veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu in doua documente pentru a se asigura

monitorizarea fondurilor publice

a.

existenta unui document unic in care se inscriu veniturile si cheltuielile publice exprimate in sumele lor totale, in vederea utilizarii eficiente si monitorizarii fondurilor publice

b.

veniturile si cheltuielile bugetare care sunt elaborate in cadrul unei singure comisii

parlamentare

c.

elaborarea veniturilor si cheltuielilor bugetare ce trebuie sa respecte norme prudentiale

unitare

a.

bugetul anexa

b.

conturi speciale de trezorerie

c.

bugetul autonom

a.

venituri cu afectatie speciala

b.

conturi speciale de trezorerie

c.

venituri provenind din eventualele impozite special instituite sau din imprumuturi

a.

pe langa bugetul central al statului si se aproba de Guvern

b.

pe langa bugetul central al statului si se aproba de Parlament

c.

de catre institutii publice sau intreprinderi proprietate de stat si se aproba de catre acestea

a.

colectivitati locale, institutii din sfera serviciilor sociale, culturale si de educatie, precum si a serviciilor publice cu caracter comercial si industrial

b.

consiliile judetene si institutii private

c.

prefecturi sau primarii

a.

exercitiul financiar care incepe la data de 31 iulie din anul de baza si se sfarseste pe 30 iunie din anul urmator

b.

anul calendaristic care incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31decembrie

c.

exercitiul financiar care incepe in momentul aprobarii bugetului final in sedinta

comuna a camerelor parlamentare

a.

veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficienta a fondurilor publice

b.

se interzice orice compensare intre cheltuieli si venituri proprii

c.

veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si categorii de cheltuieli

a.

cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv

b.

nu se compenseaza cheltuieli proprii cu veniturile proprii

c.

se inscrie veniturile si cheltuielile bugetare intr-un singur document

a.

venituri cu afectatie speciala, ceea ce reprezinta o abatere de la principiul neafectarii veniturilor

b.

cheltuieli cu afectatie speciala, ceea ce reprezinta o abatere de la principiul neafectarii cheltuielilor

c.

finantare directa de catre banci

a.

sporirea masei monetare

b.

imprumuturi de stat

c.

finantare directa de catre banci

a.

prefecturile

b.

consillile judetene

c.

consiliile locale si primarii

a.

consiliul judetean

b.

prefectura

c.

consiliul local

a.

odata cu elaborarea proiectelor de buget sa fie elaborate si variantele cele mai apropiate de realitate

b.

cheltuielile bugetare proiectate trebuie sa fie inferioare veniturilor bugetare propuse a se realiza

c.

odata cu elaborarea veniturilor si cheltuielilor bugetare trebuie sa se respecte normele  prudentiale unitare

a.

veniturile publice prelevate la dispozitia statului trebuie sa serveasca la acoperirea anumitor cheltuieli bugetare

b.

veniturile publice prelevate la dispozitia statului trebuie sa serveasca la acoperirea cheltuielilor bugetare privite in ansamblul lor

c.

veniturile publice trebuie sa fie superioare cheltuielilor bugetare propuse

a.

ipostaza pozitiva a soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile

b.

ipostaza negativa a soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile sunt mai mici decat veniturile

c.

ipostaza negativa a soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile   sunt mai mari decat veniturile

a.

structural si ciclic

b.

structural si dinamic

c.

static si ciclic

a.

numar mare de indicatori

b.

tinte ale performantei sistemului de nivel inalt

c.

permite urmarirea progresului in spatiu, datorita etalonarii adecvate

a.

o componenta a politicii economice

b.

o componenta a politicii financiare

c.

o componenta a politicii monetare

a.

functia de mobilizare a resurselor

b.

functia de stabilizare conjuncturala

c.

functia de repartitie a cheltuielilor

a.

bugetul public este un act de previziune

b.

bugetul public este un act de programare

c.

bugetul public este un act trimestrial

a.

politicilor economice de inspiratie romaneasca; 

b.

politicilor financiare de inspiratie keynesiana;

c.

politicilor economice de inspiratie keynesiana. 

a.

complicarea sistemului financiar

b.

complicarea sistemului fiscal

c.

producerea de efecte fiscale

a.

efecte asupra costurilor sau a cheltuielilor

b.

efecte asupra investitiilor

c.

efecte asupra resurselor sau a veniturilor

a.

soldul operatiunilor cu caracter temporar si soldul operatiunilor consolidate

b.

soldul operatiunilor cu caracter permanent si soldul operatiunilor cu caracter temporar

c.

soldul operatiunilor cu caracter definitiv si soldul operatiunilor cu caracter temporar

a.

diferentei dintre operatiunile de imprumut si avansurile de trezorerie

b.

diferentei dintre veniturile si cheltuielile bugetare, inclusiv eventualele costuri speciale de trezorerie cu caracter definitiv

c.

diferentei dintre veniturile si cheltuielile publice, exclusiv costurile speciale de trezorerie cu caracter temporar

a.

multiplicatorul cheltuielilor publice

b.

multiplicatorul cheltuielilor fiscale

c.

multiplicatorul cheltuielilor nedeductibile

a.

multiplicatorul cheltuielilor fiscale

b.

multiplicatorul fiscal

c.

multiplicatorul cheltuielilor nedeductibile

a.

multiplicatorul cheltuielilor fiscale;

b.

multiplicatorul cheltuielilor financiare ale intreprinderii;

c.

multiplicatorul bugetului echilibrat.

a.

ca raport dintre modificarea, cresterea PIB si diminuarea volumului impozitelor, a prelevarilor obligatorii ale statului

b.

ca raport intre modificarea PIB a activitatii economice si modificarea cheltuielilor publice, fara modificarea volumului impozitelor

c.

ca raport intre modificarea PIB a activitatii economice si modificarea cheltuielilor publice, cu modificarea volumului impozitelor

a.

dupa aprobarea de catre autoritatea legislativa, bugetul este executoriu

b.

autoritatile nu-si adapteaza totdeauna cheltuielile la costurile disponibile

c.

obiectivele luate in considerare sunt aceleasi cu cele ale firmelor private, procesul pentru determinarea bugetului public fiind unic

a.

determinarea, aprobarea si elaborarea bugetului public

b.

elaborarea, aprobarea si executia bugetului public

c.

elaborarea, analizarea si executarea bugetului public

a.

acurateatea datelor disponibile, de calitatea metodelor neutilizate si de integritatea cu care sunt preluate datele

b.

acurateatea datelor indisponibile, de calitatea metodelor neutilizate si de integritatea cu care sunt preluate datele

c.

acurateatea datelor disponibile, de calitatea metodelor utilizate si de integritatea cu care sunt preluate datele

a.

bugetul este o declaratie politica, care stabileste scopurile si obiectivele specifice ale autoritatii publice, si care doreste sa le atinga prin cheltuielile care urmeaza a fi realizate

b.

pentru autoritatea administrativa, bugetul reprezinta "programul de lucru" pe baza caruia fiecare departament isi aproba programele operationale

c.

seveste ca resursa de informatii pentru ca autoritatea administrativa sa-si realizeze functiile

a.

exactitatea, bugetul trebuie sa prezinte ceea ce isi propune cat mai clar

b.

exclusivitatea, numai elementele financiare sunt cuprinse in buget, cu toate ca orice actiune guvernamentala are implicatii financiare

c.

completitudinea, bugetul trebuie executat asa cum a fost promulgat

a.

unitatii, complementaritatii si coresponsabilitatii

b.

claritatii, complementaritatii si coresponsabilitatii

c.

armonizarii, complementaritatii si coresponsabilitatii

a.

complementaritatea, perspectiva multianuala, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si ajustarea in timpul anului

b.

anualitatea, perspectiva multianuala, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si ajustarea in timpul anului

c.

exclusivitatea, complementaritatea, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si ajustarea in timpul anului

a.

exista in majoritatea tarilor, feedback-ul de baza al implementarii politicii este limitat la informatiile financiare, fiind aproape exclusuv utilizat de catre departamentul e buget

b.

politicile bugetare au avut impactul asteptat asupra economiei, a societatii si la un cost rezonabil

c.

orice suma a carei alocare este facuta in cadrul procesului politic, nu al pietei, trebuie evaluata pentru a fi trecuta in buget

a.

decizii la nivele inalte asupra agregatelor cheltuielilor, veniturilor si deficitului, referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de sus in jos

b.

decizii la nivele intermediare asupra agregatelor veniturilor si deficitului, referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de sus in jos

c.

decizii la nivele inalte asupra agregatelor cheltuielilor si deficitului, referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de jos in sus

a.

metoda planificare , programare, bugetizare si metoda evaluarii directe;

b.

metoda automata, metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe;

c.

metoda de rationalizare a operatiunilor bugetare si metoda majorarii .

a.

repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe institutii;

b.

activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate;

c.

repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre .

a.

ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile locale competente, in scopul concretizarii politicii economice, sociale si financiare

b.

documentul prin care sunt identificate si analizate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale

c.

documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.

a.

universalitatii, unitatii, neafectarilor veniturilor, amabilitatii

b.

universalitatii, transparentei si publicitatii, unitatii, unitatii monetare, anualitatii specializarii bugetare

c.

amabilitatii, specializarii , unitatii monetare , publicitatii si universalitatii

a.

universalitatii, unitatii ,neafectarilor veniturilor ,anualitatii;

b.

anualitatii, specializarii , unitatii monetare , publicitatii si universalitatii;

c.

echilibrului, solidaritatii, autonomiei locale financiare, proportionalitatii si consultarii.

a.

elaborarea proiectului , executia veniturilor si cheltuielilor;

b.

elaborarea proiectului, examinarea si aprobarea proiectului, executia bugetului si incheierea executiei bugetului;

c.

examinarea, aprobarea proiectului si contul general al exectuiei bugetului .

a.

Ministerul Finantelor Publice;

b.

Curtea de Conturi si Ministerului Finantelor Publice;

c.

Ministerul Muncii , Familiei si Egalitatii de Sanse.

a.

Consiliile judetene;

b.

Consiliile locale;

c.

Ordonatorii principali de credite.

a.

Clasificatia bugetara care trebuie sa fie simpla si clara

b.

Sursele de provenienta a veniturilor

c.

Destinatiile cheltuielilor in cadrul gruparii economice

a.

Obiectivelor politici fiscale si bugetare

b.

Unui calendar ce stabileste termenele limita pentru fiecare sub etapa a acestuia

c.

Unei scrisori cadru care specifica contextul macroeconomic al perioadei respective

a.

este respectat in practica bugetara;

b.

nu este respectat in practica bugetara intrucat bugetele publice se intocmesc cu deficit;

c.

este respectat in practica bugetara intrucat bugetele componente se intocmesc cu excedent .

a.

prevederile bugetare de stat prevederile bugetare definitive si platile realizate;

b.

creditele bugetare initiale, definitive si platile efectuate;

c.

prevederile bugetare initiale, definitive si incasarile realizate.

a.

prevederile bugetare initiale, definitive si incasarile realizate;

b.

prevederile bugetare de stat, prevederile bugetare definitive si platile realizate;

c.

creditele bugetare initiale, definitive si platile efectuate.

a.

cheltuieli financiare, investitii, subventii, cheltuieli extraordinare

b.

titluri, articole si alineate

c.

parti, capitole, subcapitole

a.

bugetul public national si bugetele locale

b.

bugetul public national si bugetul general consolidat

c.

bugetul general consolidat si bugetul de stat

a.

operatiunea de vanzare a certificatelor de trezorerie catre populatie

b.

operatiunea de rectificare a Bugetului de stat

c.

operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale sistemului bugetar in vederea evitarii dublei inregistrari a acestora.

a.

armonizarii, complementaritatii si coresponsabilitatii

b.

universalitatii, complementaritatii si armonizarii

c.

anualitatii, complementaritatii si coresponsabilitatii

a.

impunerea si creditarea de catre organele fiscale

b.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor

c.

obtinerea de la bugetul de stat a unor subventii

a.

creditele bugetare sunt rambursabile si purtatoare de dobanda

b.

creditele bugetare sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda

c.

creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite sunt virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite

a.

venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit

b.

venituri financiare formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte

c.

venituri de exploatare formate din: impozite, contributii, alte varsaminte, alte venituri

a.

procesul bugetar este operativ, reprezentativ, preponderent financiar, social, ciclic, de larg impact economic

b.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent monetar, economic, ciclic, de larg impact public

c.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent politic, tehnic, ciclic, de larg impact public

a.

este rezultatul exercitarii atributiilor statului de drept si al exercitiului puterii de stat pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre cetateni

b.

este rezultatul exercitarii atributiilor asociatilor si al administratorilor societatilor comerciale pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre acestia in Asunarea Generala a Actionarilor

c.

este rezultatul exercitarii atributiilor statului de drept urmand ca executivul sa  procedeze la declansarea procesului bugetar

a.

Parlamentului, presedintelui, primarilor si prefectilor;

b.

Parlamentului, Guvernului, Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului Economiei si Finantelor si Ordonatorilor de credite;

c.

Guvernului, presedintelui, ministrului economiei .

a.

prima etapa a procesului bugetar

b.

a doua etapa a procesului bugetar

c.

a treia etapa a procesului bugetar

a.

formularea propunerilor privind veniturile societatilor comerciale de catre ordonatorii secundari de credite

b.

formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare

c.

formularea propunerilor privind cheltuielile bancilor comerciale de catre ordonatorii de credite bugetare

a.

impozitele si taxele directe;

b.

impozitele si taxele locale;

c.

viramentele persoanelor fizice si juridice.

a.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe institutii;

b.

Activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acesta;

c.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre .

a.

Consiliile judetene;

b.

Consiliile locale;

c.

Ordonatorii principali de credite.

a.

G > Z

b.

G = Z

c.

G < Z

a.

G Z;

b.

G = Z;

c.

G < Z .

a.

calcularea veniturilor totale general consolidate , determinarea cheltuielilor totale general consolidate si determinarea deficitului bugetului general consolidat

b.

determinarea veniturilor si cheltuielilor bugetelor centrale si locale

c.

determinarea transferurilor consolidabile si scadera din cheltuielile totale consolidate a ajustarilor

a.

imprumuturile acordate in cursul anului;

b.

veniturile si cheltuielile sistemului trezoreriei;

c.

valoarea emisiunii in domeniul circulatiei monetare .

a.

in cadrul B.N.R. fiind controlata de Curtea de Conturi;

b.

in cadrul Ministerului Finantelor Publice si sub indrumarea B.N.R

c.

in cadrul Ministerului Finantelor Publice si in unitatile subordonate

a.

soldul la inceputul anului si la finele semestrului de raportare;

b.

soldul la inceputul si la finele anului de raportare

c.

soldul la inceputul anului si la finele trimestrului de raportare

a.

Primul ministru al tarii;

b.

Parlament;

c.

Presedintele tarii.

a.

Functioneaza la B.C.R. si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice;

b.

Functioneaza la B.N.R. si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor Trezoreriei statului din teritoriu;

c.

Functioneaza la B.N.R. si este deschis pe seama Trezoreriei Generale a Statului .

a.

operatiunile de constituire a debitelor;

b.

operatiunile de constituire a resurselor;

c.

operatiunile din imprumuturi .

a.

finantarea deficitului bugetului de stat, refinantarea datoriei publice si finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea economiei

b.

finantarea deficitului bugetului de stat si local

c.

refinantarea datoriei publice

a.

adoptarea hotararilor strategice si controlul operativ al rezultatelor;

b.

directionarea deciziilor pe obiective , intocmirea de prognoze si informarea completa a administratiilor;

c.

planul strategic, directionarea pe obiective sau perspectiva, controlul bugetar al rezultatelor si informarea completa si ferma a administratiilor.

a.

acorduri de imprumut de la banci comerciale si titluri de valoare;

b.

acorduri de imprumut de la banci comerciale, titluri de valoare si imprumuturi fara dobanda de la Trezoreria statului;

c.

titluri de valoare si imprumuturi de la institutii de credit .

a.

armonizarii, complementaritatii si coresponsabilitatii

b.

unitatii, universalitatii si armonizarii

c.

universalitatii, publicitatii si unitatii

a.

verificarilor Ministerului Finantelor Publice la conturile privind executia de casa  a bugetului de stat;

b.

darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite si conturilor privind executia de casa a sa;

c.

darilor de seama contabile prezentate de consiliile judetene si al munincipiului Bucuresti

a.

clasificatia bugetara care trebuie sa fie simpla si clara

b.

sursele de provenienta a veniturilor

c.

destinatiile cheltuielilor in cadrul gruparii economice

a.

clasificatia bugetara care trebuie sa fie simpla si clara

b.

sursele de provenienta a cheltuielilor

c.

destinatiile cheltuielilor in cadrul gruparii economice

a.

o obligatie a consiliului judetean;

b.

o obligatie indirecta a statului roman;

c.

o obligatie a beneficiarului imprumutului .

a.

Ministerul Finantelor Publice

b.

Curtea de Conturi si Guvern

c.

Comisia parlamentara de buget-finante

a.

Ministerul Finantelor Publice

b.

Curtea de Conturi

c.

Comisia parlamentara de buget-finante

a.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor

b.

impunerea si creditarea de catre organele fiscale

c.

obtinerea de la bugetul de stat a unor subventii

a.

pentru finantarea unor actiuni urgente

b.

unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale

c.

pentru sprijinirea persoanelor fizice sinistrate

a.

excedentul soldului bugetului de stat;

b.

soldul bugetului de stat ca urmare a veniturilor si cheltuielilor;

c.

acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate in anul de referinta .

a.

agent de cont si finantator al imprumuturilor de stat;

b.

finantator al deficitelor si administrator de cont;

c.

agent pentru efectuarea de plasamente si administrator de cont.

a.

prevederile bugetare initiale, definitive si incasarile realizate

b.

prevederile bugetare de stat prevederile bugetare initiale si platile realizate

c.

creditele bugetare initiale, definitive si prevederile bugetare initiale