Balanta de plati curente

Balanta de plati curente

1 Balanta comerciala

Schimbul de marfuri constituie una din formele cele mai frecvente si mai importante ale schimburilor internationale. In balanta comerciala ca element component al balantei de plati se cuprinde:

Valoarea tuturor marfurilor care ies din tara - exportul - atunci cand incasarea sumei care reprezinta pretul marfurilor exportate se efectueaza in perioada de timp pentru care se intocmeste balanta

Valoarea tuturor marfurilor care intra in tara - importul mai putin valoarea marfurilor in tranzit, atunci cand plata sumei care reprezinta pretul marfurilor importate se efecteaza in perioada de timp pentru care si intocmeste balanta de plati.

Balanta comerciala este activa atunci cand valoarea exportului depaseste pe cea a importului si pasiva atunci valoarea importului depaseste pe aceea a exportului. In general, tarile dezvoltate au o balanta comerciala pasiva (chiar sunt obligate in fapt sa aiba o balanta pasiva pentru a da tarilor mai slab dezvoltate posibilitatea de a-si achita datoriile fata de aceste tari), dezechilibrul fiind compensat prin alte elemente de balanta, in timp ce tarile in curs de dezvoltare au in general balante comerciale active, excedentul acestora servind la plata anuitatii datoriilor si la alte plati.

In balanta comerciala nu apare exportul invizibil de marfuri, consumate sau cumparate de straini, indeosebi de turisti, pe teritoriul tarii. De asemenea, nu apare comertul cu armament, camuflat de obicei in alte capitole ale balantei de plati.

In traficul international, valoarea marfurilor este exprimata, fie CIF ( engl. Cost, Insurance, Freight), in care pretul contractual cuprinde si costul transportului, precum si asigurarea, fie FOB (free on board), in care caz transportul si asigurarea se platesc separate. Potrivit uzantelor, marfurile la export se calculeaza FOB, iar la import CIF.

Balanta serviciilor

Unul din elementele principale ale balantei de plati externe il constituie prestatiile de servicii. Balanta serviciilor contine incasari si plati provenind, in principal, din prestatii de servicii cu strainatatea legate de fluxul bunurilor materiale dintre tari.

Principalele posturi ale balantei serviciilor cuprind incasarile si platile rezultate din:

Decontarile periodice ale administratiilor nationale de cale ferata pentru transportul de marfuri si de persoane, ale administratiilor de posta, telegraf, telefonie, radio si televiziune;

Decontarile caselor de expeditii si transporturi internationale, ale intreprinderilor si organizatiilor de transport rutier si aerian;

Plata navlului la exportul si importul marfurilor transportate fluvial sau maritim, inclusive celelalte speze ce intervin uneori pe parcursul executarii transportului pe apa (transbordarii, transvazarii, pompari pe conducte etc);

Cheluielile de inmagazinare sau antrepozitare a marfurilor;

Receptia si controlul marfurilor

Asigurarea si reasigurarrea marfurilor,a diferitelor raspunderi patrimonilae angajate in cadrul unor operatiuni de comerte exterior;

Operatiunile de navlosire, agenturare nave;

Comisioanele cuvenite reprezentantilor externi de comert

Prestatii legate de reclama si publiciatte comerciala;

Cheltuielile legate de transportul de titei si gaze pe conducte. 

Incasarile din prestarea serviciilor de acest gen sunt foarte importante pentru fiecare tara, reprezentand, de fapt, un export invizibil. In functie de natura prestatiilor, proportia dintre consumul de materiale si consumul de mana de lucru este diferita. Altfel, la transporturile pe cale ferata o pondere insemnata o are amortizarea materialelor de cale (sine, traverse, accesorii), a materialului rulant, precum si costul combustibilului. In cazul prestatiilor legate de reclama si publicitatea comerciala sau al prestatiilor legate de controlul calitatii marfii este preponderant costul manoperei. Este evident ca mai avantajoase la export sunt considerate serviciile cu o pondere mai ridicata a manoperei.

Volumul incasarilor si platilor din asemenea servicii depinde de o serie de factori, printre care amintim: pozitia geografica a tarii si gradul ei de dezvoltare, reflectat in dezvoltarea retelei de transport, existenta mijloacelor de transport necesare, capacitatea de inzestrare tehnica, existenta cadrelor cu o calificare corespunzatoare etc. Pentru a ilustra acest lucru este suficient sa mentionam importanta deosebita pe care o au prestatiile de serviii provenite din transportul marfurilor in balanta de plati externe a unor tari cum sunt Elvetia, Ungaria si Cehia - tari amplasate intr-o zona geografica dezvoltarii acestei activitati.

Prestarile de servicii legate de fluxul bunurilor materiale prezinta importanta nu numai din punct de vedere al aportului valutar adus in cadrul balantei de plati externe, ci ele reprezinta in acelasi timp un factor de seama pentru dezvoltarea comertului exterior. Nu este de conceput existenta unui comert exterior intens fara o retea corespunzatoare de transport, fara o organizare corespunzatoare a expeditiilor si serviciilor de asigurare a marfurlor, de reclama si publicitate, fara existenta unor depozite de inmagazinare pentru pastrarea corespunzatoare a marfurilor.

In legatura cu dezvoltarea activitatii de transport international, care reprezinta un element de seama ale prestarii de serviicii, sunt de parere ca aceasta actvitate ese de domeniul cooperarii intre tari. Fiind o chestiune importanta pentru dezvoltarea comertului exterior si a cooperarii economice internationale, apare necesar ca tarile interesate sa realizeze, in conditiile respectarii principiilor colaborarii internationale, investitii comune pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, ca de exemplu : caile de transport, a mijloacelor de transport, modernizarea si inzestrarea tehnica a punctelor de frontiera prin care se manipuleaza marfurile, precum si extinderea incarcarii si a descarcarii mecanizate a marfurilor, construirea de depozite si multe altele.

3. Balanta turismului

Balanta turismului cuprinde incasari si plati in valuta provenind din activitatea de turism international.

Transformarile profunde ce caracterizeaza perioada postbelica sub aspect social, economic si politic, au determinat pe plan mondial mutatii structurale in evolutia schimburilor internationale atat sub aspect calitativ, cat si cantitativ. Mutatiile calitative isi gasesc expresia in modificarile de structura ale acestor schimburi, ponderea "comertului invizibil" cunoscand o evolutie ascendenta.

In cadrul comertului invizibil, o pondere insemnata o ocupa turismul international, respective 20 - 30% din totalul comertului invizibil pe plan mondial.

Printre factorii care au influentat aceasta dezvoltare se inscriu si consecintele revolutiei tehnico-stiintifice in domeniul transporturilor, precum si sporirea veniturilor diverselor categorii sociale ale populatiei globului.

Incasarile din turism ocupa un loc important in procesul echilibrarii balantei de plati a unor tari (Mexic, Spania, Portugalia, Italia si altele). In Mexic, de exemplu, aceste incasari reprezinta cca. 50% din incasarile in valuta din operatiunile comerciale inregistrate in balanta conturilor curente.

In general, ponderea incasarilor din turism international in totalul exportului de bunuri si servicii este diferita de la o tara la alta, in functie de stadiul de dezvoltare economica al fiecareia, de specificul configuratiei geografice, de situatia bazei materiale turistice. Datele din Tabelul 2.3 ilustreaza aceasta situatie:

Tabel 1 Cele mai vizitate 7 tari si cota lor de piata in 2001

Tara		Tara
Statele Unite		Turcia
Spania		Mexic
Franta		Hong Kong
Italia		Australia
China		Elvetia
Germania		Austria
Marea Britanie

Sursa:https://www.world-tourism.org/ market-research