Balanta de plati externe a Romaniei si factori care o influenteaza

Balanta de plati externe a Romaniei si factori care o influenteaza

1. Structura balantei de plati externe a Romaniei

In vederea reflectarii, pentru o anumita perioada de timp, a creantelor si datoriilor in valuta, generate de schimburile internationale de marfuri, servicii si de miscarile de capital, tarile elaboreaza o situatie centralizatoare, sub forma unui tablou economic, cunoscut sub denumirea de balanta de plati externe (BPE). Conform definitiei de referinta , din « Balance of Payments Manual », editia a 5 -a (1993), editat de FMI, acesta reprezinta un tablou statistic sub forma contabila, care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare, intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade, de regula 1 an. Romania a adoptat acelasi model de reprezentare a fluxurilor valutare, BNR definind balanta de plati externe intr-un mod asemanator : « o declaratie statistica intocmita pentru o perioada de timp ce rezuma in mod sistematizat tranzactiile economice ale unei tari cu restul lumii  ».

Cele doua definitii impun precizari. In primul rand, balanta de plati externe imbraca forma unui document contabil, cu 3 coloane : credit, debit, sold. Intrarile financiare (de exemplu incasarile pentru export sau investitia unui strain la Bursa de Valori Bucuresti) sunt inregistrate in credit si sunt considerate intrari pozitive. Fluxurile de iesire (de exemplu platile pentru importuri sau vanzarea de catre strainii a actiunilor la bursele romanesti) sunt considerate drept debit sau intrari negative.

In al doilea, economia unei tari este reprezentata de rezidentii acesteia. Operatiunile valutare permise de BNR si luate in considerare la intocmirea balantei de plati sunt numai acelea ce au loc intre un rezident si un nerezident. In Romania, sunt considerati rezidenti agentii nationali sau straini, persoane fizice sau juridice care traiesc si desfasoara activitati inregistrate si autorizate, in mod obisnuit si permanent, in tara noastra (inclusiv filialele si sucursalele societatilor straine) ; ambasadele, consulatele si institutiile internationale, precum si sucursalele, reprezentantele sau agentiile unor firme romanesti in strainatate sunt excluse. Nerezidentii reprezinta strainii, dar si conationalii care traiesc, in mod obisnuit si permanent, in strainatate.

In al treilea rand, balanta de plati externe nu utilizeaeza notiunea de « plati » in acceptiunea generala a acesteia, ci in aceea de « tranzactie » sau « flux real, financiar sau monetar », care poate sa implice sau nu plata. Tranzactiile evidentiate in balanta de plati pot fi de natura ;

1. schimburilor  (pentru o valoare economica furnizata se primeste in schimb o valoare echivalenta);

2. transferurilor  (un partener furnizeaza o valoare economica fara sa primeasca in schimb o valoare echivalenta);

3. migrarilor  (mutari de persoane dintr-o economie in alta cu tot activul si pasivul lor) ;

4. tranzactiilor estimate (care nu au la baza fluxurile reale - de exemplu reinvestirea profitului unui investitor strain).

Inregistrarea unor astfel de tranzactii se face, dupa natura fluxurilor (reale, financiare sau de capital), in conturile BPE : contul curent si contul financiar si de capital. Conform metodologiei FMI, « soldul fluxurilor de cont curent trebuie sa fie egal si de semn contrar cu soldul fluxurilor din contul de capital si financiar, astfel incat balanta de plati externe sa se prezinte echilibrata, deci cu sold zero, eventualele diferente inregistrandu-se, dupa necesitati in debit sau in credit, intr-o pozitie separata denumita  erori si omisiuni » . Putem sa afirmam ca balanta de plati este deficitara atunci cand, in analiza « extracontabila » a fluxurilor financiare, tara analizata are un sold (diferenta) de plata la sfarsitul anului.

Tranzactiile care pot rezulta din comertul international cu bunuri si servicii, respectiv din veniturilesi dobanzile incasate si platite care conduc la o sporire sau diminuare a capitalului detinut de o tara si investit in alta, sau din transferuri facute de rezidentii dintr-o alta tara, respectiv a transferurilor nerambursabile, se inregistreaza in contul curent al balanta de plati. Din punct de vedere teoretic, contul curent poate divizat in doua sectiuni principale : contul curent vizibil, care corespunde fluxurilor de marfuri si contul curent invizibil care inregistreaza fluxurile cu asa - numitele « invizibile ».

Fluxurile de marfuri se concretizeaza in importuri si exporturi de bunuri, care genereaza incasari si plati. Acestea, alaturi de tranzactiile cu aur intre rezidenti si nerezidenti, ne permit sa stabilim balanta comerciala (bunuri). Din compararea incasarilor in valuta, din exporturi cu platile in valuta cu termene scadente in aceeasi perioada, pot rezulta urmatoarele situatii ale balantei comerciale :

Balanta comerciala activa (excedentara), in cazul incare incasarilein valuta din exporturi sunt mai mari decat platile pentru importuri din cursul unei perioade de timp ;

Balanta comerciala pasiva (deficitara), in situatia cand platile pentru importuri sunt mai mari decat incasarile in valuta din exporturi de pe o anumita perioada de timp

Balanta comerciala echilibrata, atunci cand incasarile in valuta din exportul de marfuri acopera platile pentru importuri de marfuri din perioada respectiva.

Din punct de vedere statistic sunt posibile doua situatii de inregistrare :

Data contabilizarii poate fi cea a reglementarii operatiunilor de vanzare-cumparare (balanta in termeni de reglementare) sau cea a realizarii operatiunii (balanta in termeni de tranzactie - recomandata de FMI). In Romania, momentul de inregistrare a tranzactiilor este momentul schimburilor de proprietate si nu cel al platii, deci, practic, data la care operatiunile valutare sunt inscrise in evidentele contabile ale societatilor bancare, respectandu-se modelul propus de FMI.

Modul de evaluare a marfurilor poate fi cu includerea cheltuielilor de transport si asigurare (valoare CIF) sau valoare FOB. In statisticile vamale, importurile sunt inregistrate la valoarea CIF, iar exporturile la valoarea FOB. In conformitate cu metodologia FMI, exportul si importul de marfuri se inregistreaza in conditia FOB. Pentru a le aduce la aceeasi paritate, este necesara aplicarea unor coeficienti de corectie (5%) pentru a se obtine in ambele cazuri cu aceeasi baza : FOB/FOB, serviciile de transport si asigurare fiind inregistrate ulterior, in cadrul conturilor specializate.

Situatia economica precara inregistrata de Romania postsocialista a facut ca bunurile exportate sa fie insuficiente pentru a acoperi platile pentru bunurile importate, rezultand o balanta comerciala deficitara. Soldul negativ a putut fi diminuat uneori cu ajutorul pozitiilor numite « invizibile ».

Fluxurile invizibile sunt contabilizate separat in balanta serviciilor (parte a balantei comerciale), balanta veniturilor si balanta transferurilor curente. Invizibilele se deosebesc de bunurile obiect al comertului exterior prin faptul ca nu trec prin vama, se refera la o serie de relatii variate care nu se pot materializa, dar dau nastere la relatii patrimoniale. Sunt considerate invizibile urmatoarele servicii, venituri si transferuri ; transporturile ; turismul international ; alte servicii (asigurari, servicii financiare servicii comerciale, profesionale, leasing operational, servicii de comunicatii, servicii in constructii, servicii culturale si de recreere) ; venituri din investitii in strainatate, dobanzi, dividende , comisioane ; transferuri private efectuate de persoane straine catre rezidenti pentru cheltuieli curente (donatii, pensii alimentare, contributii la organizatii religioase, transferuri rapide de tipul Western Union) ; asistenta nerambursabila de tipul acordarii de consultanta, organizarea de vizite si cursuri de instruire, dotarea cu cu echipamente, in cadrul programelor PHARE sauprovenind de la alte institurii internationale. Daca dezechilibrul persista, iar articolele invizibile sunt insuficiente pentru a-l acoperi, se apeleaza la rezerve pentru a ajusta balanta de plati sau la contractarea de imprumuturi de capital din strainatate. Acest lucru se realizeaza prin contul de capital.

Miscarile de capital sunt evidentiate in contul de capital si contul financiar. Componentele contului de capital sunt transferurile si achizitiile de capital. Transferurile de capital se refera la transferul de proprietate asupra activelor fixe sau anularea unor activede catre creditori. Transferurile de capital pot fi guvernamentale si alte transferuri ce tin indeosebi de migratia fortei demunca. In ceea ce priveste contul financiar, clasificarea componentelor standard se bazeaza pe tipul de investitiilor directe, de portofoliu si alte investitii. Acestora li se adauga conturile de tranzit, conturile de clearing/barter si variatia activelor de rezerva ale BNR (aur monetar, drepturi speciale de tragere - DST, pozitia de rezerva la FMI, devize convertibile si alte active). Contul financiar grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii activelor financiare straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii,in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii. Investitiile directe sunt realizate de firmele straine pe teritoriul Romaniei sau de cele nationale in strainatate, reflectand indeosebi prezenta si dezvoltarea companiilor tranzactionale. Investitiile de portofoliu se refera la plasamentele rezidentilor in strainatate sau cele efectuate de nerezidenti pe pietele financiare nationale. Emitentii titlurilor de valoare pot fi autoritatea monetara, administratia publica, sectorul bancar sau alte sectoare. Categoria « alte investitii » acopera creditele pe termen scurt si lung, inclusiv imprumuturile acordate de FMI, depozitele la vedere si la termen si alte depozite de primit sau de platit. Activele de rezerva se refera la rezervele detinute de autoritatea monetara in scopul echilibrarii balantei de plati.

2. Evolutia balantei de plati externe si factorii care au influentat-o

In tara noastra balanta de plati externe este intocmita de Banca Nationala a Romaniei prin Directia Relatii Internationale, pe baza datelor raportate periodic de catre toate societatile bancare autorizate de aceasta in efectuarea operatiunilor valutare.

Acest aspect evidentiaza faptul ca balanta de plati externe nu mai este, ca in peroada comunista, un plan financiar elaborat a priori, ci este un document bazat pe situatia reala existenta in activitatea valutar-financiara a tarii.

Dupa revolutia din 1989, situatia economica devenind din ce in ce mai precara, balanta de plati externe a tarii noastre a fost in mod stabil deficitara. Scaderea productiei ca si deteriorarea bunurilor, la export, combinate cu cresterea excesiva a preturilor, au redus exporturile in primii ani. In acelasi timp, deprecierea monedei nationale a scumpit importurile, fapt ce a avut, de asemenea, consecinte negative asupra soldului balantei de plati externe.

Probleme foarte dificile au fost in acesti ani in incercarile de a echilibra balanta. In mod normal aceasta se face fie prin contractarea unor tranzactii suplimentare, fie prin acoperirea din rezerva nationala, fie prin credite. Din aceleasi motive a nerealizarilor poductiei si calitatii competitive, prima solutie nu a fost la indemana guvernului.

A doua solutie de echilibrare a fost utilizata la inceput, dar, destul de repede, rezerva monetara internationala s-a epuizat. Prin urmare, singura solutie posibila a fost aceea de a recurge la credite externe pentru echilibrarea balantei de plati.

Cu timpul, declinul productiei s-a stopat, inflatia a fost stapanita si moneda nationala a fost relativ stabilizata. Pe baza unor imprumuturi, sustinute si de FMI, s-a refacut si rezerva monetara.

In tabelul urmator, se va prezenta evolutia balantei de plati a Romaniei incepand cu anul 1991 pana in anul 2001:

Tabel 2.1. Evolutia balantei de plati in perioada 1991 - 2001

Milioane USD

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002, pag 522

Anuarul Statistic al Romaniei 1997, pag.722

www.bnr.ro/publicatii/

Grafic 2.1

Desi in anul 1991 au fost intensificate actiunile BNR pentru aplicarea reformei economice si atenuarea dezechilibrelor interne si externe, strucutura economiei romanesti ramane, in continuare, distorsionata, fiind caracterizata prin ponderea mare a ramurilor producatoare de mijloace destinate investitiilor, a caror flexibilitate este limitata.

"Factorii interni de dezechlibru li s-a adaugat impactul negativ al unor evolutii externe cu totul defavorabile. Pe de o parte, dezmembrarea CAER-ului a condus la scaderea abrupta a relatiilor comerciale cu tarile membre, cu un puternic efect demultiplicator asupra variabilelor macroeconomice. Pe de alta parte, conflictul din zona Golfului a antrenat, printre altele, blocarea importantelor creante ale Romaniei asupra Irakului, cu o influenta imediata asupra fluxurilor balantei de plati.

In aceste conditii interne si externe, tendinta de descrestere economica nu a putut fi stopata, procesul inflationist a inregistrat rate inalte, s-a mentinut deficitul balantei de plati curente si a inceput sa se manifeste fenomenul somajului."

Balanta de plati externe a ramas tensionata si in cursul anului 1992, in special ca urmare a mentinerii la un nivel ridicat a deficitului balantei comerciale. Pe ansamblul relatiilor de plati - devize convertibile -, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 1,2 miliarde USD, egal practic cu cel din 1991, in timp ce pozitia contului curent s-a deteriorat de la un deficit de 1 miliard USD la 1,5 miliarde USD. Finantarea acestui deficit s-a realizat in cea mai mare parte (1,4 miliarde USD) prin credite pe termen mediu si lung, in timp ce investitiile directe s-au mentinut la un nivel foarte modest (73 milioane USD).

Balanta de plati pe devize convetibile cuprinde covarsitoarea majoritate a operatiunilor balantei de plati. Totusi, tendintele inregistrate de cea dintai, nu sunt in intregime identice, scade de la 1,8 miliarde USD in 1990 si 1,3 miliarde USD in 1991 la 1,1 miliarde USD in 1992. Exporturile pe aceasta relatie au crescut cu 21,1% in 1992 pana la 4,3 miliarde USD, in timp ce cresterea importurilor a fost de 11,2 %, ajungand la 5,4 miliarde USD.

Balanta serviciilor de turism, transport si telecomunicatii inregistreaza un deficit de 300 milioane USD, in crestere fata de anul anterior, in timp ce fluxurile din dobanzi, comisioane si dividende (-100 milioane USD) incep sa creasca. Contul curent (-1,5 miliarde USD) marcheaza o majorare a deficitului cu 0,2 miliarde USD.

Balanta de plati externe s-a mentinut incordata si in cursul anului 1993, pentru al patrulea an consecutiv. Aceasta reflecta caracterul structural al dezechilibrelor macroeconomice, a caror ameliorare nu poate suferi o amanare indelungata fara a pune sub semnul intrebarii insasi independenta economica a tarii.

Contul curent a inregistrat un deficit de 1.170 milioane USD mai mic cu 394 milioane USD decat in 1992. In cadrul acestuia, balanta comerciala a marcat un deficit de 1.128 milioane USD, in scadere cu 292 milioane USD fata de anul anterior. Este demn de remarcat faptul ca rulajul creditor (incasarile) au sporit cu 15,8 %, iar rulajul debitor (platile) cu 6%, ceea ce arata continuare procesului de deschidere a economiei romanesti. Exportul de bunuri si servicii au crescut cu 14,1 % intr-un an in care majoritatea celorlalte tari din Europa Centrala si de Est au marcat un declin al acestora sub impactul conjuncturii mondiale nefavorabile.

Contul financiar si de capital a inregistrat intrari nete de 1096 milioane USD, cu 98 milioane mai putin ca anul anterior. In structura, se remarca in mod special scaderea intrarilor de credite pe termen mediu si lung de la 1705 milioane USD la 1048 milioane USD in 1993. Creditele pentru sustinerea balantei de plati si ajustari structurale au fost de numai 320 milioane USD, fata de 1181 miloane USD in anul anterior. Faptul ca negocierile pentru incheierea unui nou acord stand-by cu FMI s-au prelungit pana dincolo de sfarsitul anului 1993, a facut cat singurele credite cu aceasta destinatie (din partea G24 si Bancii Mondiale) sa fie, de fapt, cele angajate si neutilizate din 1992 si 1992. Pentru finantarea unor proiecte de investitii creditele au crescut de la 524 la 728 milioane USD,

In 1994, balanta de plati externe s-a ameliorat considerabil, in special ca urmare a imbunatatirii performantelor economice nationale. Desi dependenta fata de finantarea din afar a scazut, situatia ramane in continuare fragila, asa cum rezulta si din analiza principalelor componente ale balantei de plati externe.

Contul curent al balantei a inregistrat un deficit de 428 milioane USD, fata de 1174 milioane anul precedent. Deficitul contului curent al balantei de plati a reprezentat 5,6 % din totalul operatiunilor de credit (incasarile in contul curent) si 1,5 % din totalul PIB pe 1994. Ameliorarea pozitiei contului curent s-a realizat in conditiile cresterii rulajelor creditoare cu peste 27,9 %, iar a celor debitoare cu 13%. Asadar, se poate aprecia ca prin contul curent se ventileaza o proportie crescuta a PIB, ceea ce reflecta deschiderea in continuare a economiei romanesti. Principala componenta a contului curent care cunoscut o evolutie favorabila este contul de bunuri si servicii, al carui deficit a scazut de la 1243 milioane USD la 582 milioane USD. In ceea ce priveste contul de servicii, remarcam - ca o particularitate mai putin asteptata - faptul ca in contul operatiunilor din turism, Romania a inregistrat un deficit net de 35 milioane USD (incasarile din turism ridicandu-se de la 197 la 414 milioane USD, iar platile de la 195 la 449 miloane USD). Contul de venituri inregistreza un deficit de de 129 milioane USD, datorat in special platilor de dobanzi in contul datoriei externe.

Contul financiar si de capital inregistreaza intrari nete de 263 milioane USD, in conditiile in care au crescut imprumuturile pe termen mediu si lung primite de Romania cu 734 milioane USD, iar imprumuturile de la FMI cu 216 milioane USD. In acealsi timp, activele de rezerva ale BNR au crescut cu 618 milioane USD. Investitiile directe straine in Romania au echivalat cu 341 milioane USD, in crestere semnificativa fata de anul anterior, cand fusesera numai 87 milioane USD, dar in ansamblu acestea raman la un nivel modest.

Cresterea economiei romanesti, bazata pe cererea interna si implicit, pe importuri, a facut ca balanta de plati sa sufere o deteriorare in 1995. Expansiunea, partial justificata, a importurilor si incapacitatea economiei interne de a genera in contrapartida exporturi suficiente si competitive, cresterea serviciului datoriei externe, investitiile directe straine modeste in comparatie cu cerintele de dezvoltare ale economiei; finantarea externa mentinuta la acelasi nivel ca in anul precedent, scaderea rezervelor valutare ale statului, sunt evolutii care dau o imagine sugestiva a dezechilibrului sectorului extern romanesc.

Desi in anii precedenti - indeosebi in 1994 - deficitul contului curenta fost sensibil mai mic atat in termeni nominali cat si relativi, dificultatile de finantare (autonoma) din toti acesti ani, caracterul structural si implicatiile macroeconomiceale acestui deficit reclama plasarea dezechlibrului extern ca problema proritara.

In 1995, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 1336 milioane USD, fata de 428 milioane USD anul anterior. In structura contului curent nu au avut loc schimbari notabile. In afara pozitiei transferuri curente, care a continuat tendinta pozitiva din 1994, inregistrand un sold excedentar cu 30,4% mai mare (de la 283 la 369 milioane USD) toate celelate componente ale contului curent au contribuit la cresterea deficitului. Dupa o ameliorare in 1994, principala componenta a contului curent, balanta comerciala, a inregistrat un sold negativ de 1231 milioane USD. In ceea ce priveste contul de servicii, se remarca accentuarea deficitului fata de 1994 de la 171 la 233 milioane USD in 1995. Contul de venituri inregistreaza cu deficitul de 241 milioane USD, datorand in special platilor de dobanzi in contul datoriei externe. Acestea s-au cifrat, in 1995, la 233 milioane USD. Incasarile de dobanzi aferente creditelor acordate de Romania au fost de 64 milioane USD.

Contul financiar si de capital care reflecta finantarea deficitului contului curent a inregistrat in 1995 un sold de 1516 miloane USD. Principalele surse de finantare au fost intrarile nete din imprumuturi pe termen lung si mediu primite de Roamnia, in valoare de 257 milioane USD. In 1995, investitiile directe straine sub forma de capital efectiv varsat in Romania au ramas in continuare la un nivel redus (420 milioane USD), crescand totusi cu aproape 23 %.

Principala caracteristica a sectorului extern in 1996 o reprezinta agravarea dezechilibrului: deficitul de cont curent a fost cel mai mare de dupa 1990; ponderea acestuia in PIB a fost de 7,2 %, comparativ cu 1,4% in 1994 si 5% in 1995.

In conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere, echilibrul cerere/oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie. Acoperirea cererii interne prin contributia sporita a importului (si o data cu acesta, a deficitului comercial) s-a conturat inca din 1995. In 1994 corelatia a fost pozitiva: cresterea economica s-a realizat inparalel cu scaderea deficitului de balanta. Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1995 l-a constituit agravarea dezechilibrului extern. Aceasta situatie atesta clar extrema vulnerabilitate a acestui tip de crestere.

Deficitul contului curent este foarte mare dupa standardele in materie si greude finantat; semnalul de alarma pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4 - 4,5 % din PIB sau de o cincime din exporturi, mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul rezervelor valutare a fost scazut, ca si influxurile de investitii directe de capital. In cazul Romaniei, acest deficit e structural, deci greu de eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de piederi, iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi In general, slaba articulare si viabilitate a politicilor economice limiteaza posibilitatile de finantare externa a deficitelor de balanta.

Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private, ceea ce a facut posibila asigurarea, fara dificultate, a necesarului de finantare externa.

Deficitul contului curent s-a mentinut si in anul 1997 la un nivel ridicat, desi fata de anul anterior s-a inregistrat o usoara ameliorare, atat in valoare absoluta, cat si ca procent din PIB. Aceasta, in primul rand, pentru ca dezechilibrul continua sa fie de natura structurala, iar, in al doilea rand, pentru ca politica de macrostabilizare si-a pierdut treptat din forta, nefiind in masura sa contracareze efectele intarzierii reformelor din sectorul real.

In prima parte a anului, deficitul contului curent s-a incadrat in limitele prognozate, iar intrarile de capital au permis nu numai finantarea acestui deficit, dar si relativa stabilizare a cursului de schimb. Ulterior, politica ezitanta de restructurare/ privatizare, intarzierile in procesul legislativ si, nu in ultimul rand, relaxarea politicilor macroeconomice, au readus sectorul extern in situatia problematica de la sfarsitul anului anterior. Imbunatatirea din trimestrul I a facut ca ponderea deficitului contului curent in PIB sa inregistreze o reducere moderata, de la 7,3 % in 1996 la 6,7 % in 1997, ceea ce nu modifica semnificativ evaluarea acestui indicator potrivit standardelor internationale.

Deprecierea nominala puternica a leului in prima parte a anului a dat un semnal favorabil, care a facut ca pana in luna Mai deficitul comercial sa se mentina in limitele proiectate, cu importul ramas substantial sub veniturile acelorasi luni din anul anterior. Reducerea cererii interne care a disponibilizat resurse pentru export, in combinatie cu cresterea cererii externe in tarile vest-europene, au facut ca exporturile sa inregistreze o crestere de peste 4 % in anul

In ceea ce priveste sursele de finantare a deficitului contului curent, anul 1997 a fot un an favorabil. Finantarea autonoma s-a ridicat la aproxiimativ 1,4 miliarde USD, provenind in cea mai mare parte din investitii directe si intr-o mai mica masura din investitii de portofoliu ale nerezidentilor pe piata de capital romaneasca. Pe langa acestea, au avut loc intrari importante de capital din credite externe. Aceste influxuri de capital strain au permis, pe langa acoperirea deficitului extern, si consolidarea a rezervei valutare a statului.

Deficitul contului curent s-a ridicat in 1997 la 2338 milioane USD, marcand o reducere de 9,1% fata de anul 1996. Aceasta revolutie s-a datorat, in esenta, scaderii cu 19,8 % a deficitului balantei comerciale, a carui pondere in deficitul contului curent a scazut de la 96,1% in 1996 la 84,7% in 1997, pe fondul accelerarii cresterii expoturilor si ai reducerii moderate a importurilor. Spre deosebire de balanta comerciala, balanta serviciilor a cunoscut o deteriorare accentuata, ceea ce dus la cresterea ponderii acesteia in deficitul contului curent, de la 15% in 1996 la 26,3% in 1997. In ceea ce priveste veniturile, acestea raman in continuare deficitare, datorita platilor de dobanzi aferente datoriei externe. In mod traditioanl excedentara, balanta transferurilor a inregistrat in 1997 o crestere a intrarilor nete de 8,1 % fata de 1996, provenind din sporirea ajutoarelor, donatiilor, a asisitentei PHARE si a celei bilaterale.

Investitiile directe de capital au crescut fata de 1996 de 4,7 ori, inregistrand un volum total anual de 1224 milioane USD. Deschiderea pietei de capital romanesti pentru nerezidenti, in iulie 1997, a atras intrari nete de capital sub forma investitiilor de portofoliu in valoare de 142 milioane USD. Un volum substantial de capital extern a intrat in Romania si prin emisiunile de obligatiuni pe pietele internationale (circa 600 milioane USD).

Desi contul curent al balantei de plati a cunoscut o ameliorare fata de 1996, necesitatile de finantare a deficitului acestuia, precum si cele legate de finantare externa a deficitului bugetar si a serviciului datoriei, au dus implicit la cresterea stocului de pasive financiare externe la finele anului 1997. prin urmare, pozitia investitionala internationala a cunoscut o deteriorare a soldului debitor cu 43,3 %, atingand valoare de 3,3 miliarde USD.

Deficitul contului curent al balantei de plati a atins, in anul 1998, cel mai ridicat nivel, in valoare absoluta, de dupa 1990, iar ca pondere in PIB (7,9%) a fost depasit numai in anul 1992. Cu 3010 milioane USD - nivel de doua ori mai mare decat media perioadei 1991 - 1997 - , deficitul contului curent a condus, impreuna cu scaderea cererii interne, la reducerea PIB cu 7,3 %. Fata de anul anterior, deficitul s-a inrautatit, cu peste 40 %, anuland usoara imbunatatire inregistrata in 1997. sursa principala a deficitului a fost cresterea importului net de bunuri si servicii, dar si cresterea veniturilor repatriate de investitorii straini. Evolutia deficitului contului curent pe parcursul anului a fost neuniforma, cea mai mare parte a acestuia (peste 90%) acumulandu-se din trimestrul al II-lea.

Deprecierea leului din ultimele luni ale anului s-a dovedit insuficienta pentru a cotracara cauzele interne care au alimentat deficitul, in special pe seama sporirii cererii de import. Printre acestea se situeaza stagnarea restructurarii economice si a privatizarii, relaxarea politicii veniturilor, acordarea de facilitati fiscale unor importatori, dar si aprecierea in termeni reali a leului din prima jumatate a anului, care a fost sustinuta de intrari de capital. Mediul nefavorabil, caracterizat prin preturi scazute exporturile romanesti si accesul greoi la finantare, a complicat si mai mult pozitia balantei de plati.

Absenta unui acord cu FMI, pe de o parte, si climatul extern nefavorabil, pe de alta parte, dublate de scaderea rating-ului de tara pentru Romania, au dus la diminuarea intrarilor de imprumuturi noi pe termen mdiu si lung, care constituisera principala sursa de finantare in anul anterior. In aceste conditii, investitiile directe, crescute substantial prin privatizarea Romtelecom din decembrie 1998, au devenit prima sursa de finantare a deficitului, urmate de tragerile de imprumuturi externe contractate anterior, activele externe de rezerva administrate de Banca Nationala si intrarile din investitii din portofoliu.

Cresterea deficitului comercial a rezultat, in principal, din majorarea deficitului balantei comerciale, desi ponderea sa in deficitul contului curent a scazut de la 92,6% in 1997 la 86,7% in 1998. Stagnarea exporturilor si cresterea importurilor au facut ca gradul de acoperire a importurilor cu exporturi sa fie de 76,1 % in 1998, comparativ cu 81% in anul anterior. Balanta serviciilor a inregistrat un deficit de 503 milioane USD, in crestere cu peste o cincime fata de anul precedent, mai mult d jumatate din deficitul anual acumulandu-se in trimestrul IV. Ca si in cazul balantei comerciale, contributia serviciilor la deficitul de cont curent s-a redus fata de anul 1997. Cresterea cu aproape 2 % a ponderii deficitului pozitiei "venituri" in deficitul contului curent fata de anul precedent s-a datorat, in principal, platilor de dobanzi aferente datoriei externe pe termen mediu si lung. In mod traditinal excedentara, balanta transferurilor curente a inregistrat, in 1998, o crestere a intrarilor nete de 6,6 % provenite din influxuri de transferuri private, sub forma de transferuri banesti de la nerezidenti, asistenta PHARE si bilaterala.

In cadrul contului de capital, investitiile directe au crescut fata de 1997 cu doua treimi, inregistrand un volum total anual de 2040 milioane USD. Cresterea a provenit din privatizarea a 35% din Compania Nationala Romtelecom, cea mai importanta realizare a anului in acest domeniu. Abstractie facand de incasarile din privatizare, investitiile directe s-au mentinut, ca si in anul anterior, la nivelul aproximativ 100 milioane USD pe luna, nivel destul de modest in raport cu nevoia de retehnologizare. Reducerea cu 85,3 % a investitiilor de portofoliu fata de anul precedent reflecta, pe de o parte, posibilitate limitata de noi emisiuni de obligatiuni romanesti pe pietele externe de capital, iar pe de alta parte, insuficienta dezvoltare a pietei interne de capital, care sa atraga investitori straini. Aceste fenomene si poarta amprenta contagiunii crizelor financiare externe, mai ales cea din Rusia.

Balanta de plati a fost puternic influentata, in prima parte a anului 1999, de scaderea cererii externe, in special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al datoriei externe, de accesul dificil la finantarea externa, de inrautatirea climatului investitional si de repatrierea capitalurilor pe termen scurt. Din luna Iulie, revirimentul economiilor occidentale in special al cererii de import a acestora, ca urmare a relaxarii conditiilor monetare si revigorarii mediului international, a stimulat si economia romaneasca, determinand progrese in domeniul productiei si al exportului. Contul curent al balantei de plati a atins in 1999 un deficit de 1296 milioane USD, in scadere cu mai mult de jumatate fata de 1998, in timp ce absorbtia interna s-a redus cu 20,6 la suta. Raportul dintre consumul final si investitii a ramas aproape nemodificat, investitiile continuand sa reprezinte sub o cincime din absorbtie, afectand perspectivele de crestere economica si de finantare a deficitului extrn. Dupa ce in 1998 procesul de economisire s-a accentuat, ca urmare a influxului mare de investitii straine (peste 2 miliarde USD), reflectat insa intr-un nivel inalt al importului (10,9 miliarde USD) si intr-un deficit de aproape de 3 miliarde USD, prioritara pentru 1999 a fost ajustarea importului. In acest sens, au fost aplicte politici monetare si fiscale ferme inca din primele luni ale anului, sustinute de politici salariale de limitare a cererii interne si de restructurare a industriei, cu impact negativ asupra investitiilor, dar favorabile reducerii deficitului intern si stimularii economisirii.

Deficitul contului curent al balantei de plati s-a redus in 2000 cu 7,5 % fata de 1999, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 110 milioane USD, respectiv cu 0,5%), inregistrand cel mai mic nivel de dupa 1994. Cu 1359 milioane USD, deficitul contului curent s-a situat cu mai mult de o treime sub media perioadei 1995-1999. Influenta determinata asupra contului curent a avut-o balanta comerciala, a carei pondere deficitul balantei serviciilor si veniturilor a inregistrat reduceri semnificative, iar cea a excedentului de la pozitia transferuri curente s-a majorat. Pe parcursul anului, deficitul de cont curent si-a mentinut tendinta anului anterior, de acumulate in trimestrele II si IV, datorata importului net de bunuri.

Romania face parte (alaturi de Cehia, Slovenia si Ungaria) din grupul tarilor central si est-europene care si-au limitat in ultimii ani deficitele de cont curent la niveluri sustenabile, de sub 5 % din PIB. In anul 2000, atat exportul, cat si importul au inregistrat cele mai mari niveluri absolute din ultimii 11 ani, cu cresteri de 22,1 % si respectiv 23,7 % fata de 1999.

Depasirea cu aproape o patrime a deficitului de cont curent de catre cel al balantei comerciale a fost atenuata de evolutia pozitiva a celorlalte componente, in special a transferurilor curente, precum si de tendinta de reducere a deficitului balantei serviciilor si a veniturilor. Sursa principala a deficitului comercial de 1684 milioane USD (in crestere cu 34% fata de 1999) a fost importul, stimulat de revigorarea industriei prelucratoare, de efectele secetei asupra productiei agricole si de aprecierea reala a leului fata de USD si mai ales fata de Euro. Majorarea pretului la titei a constituit un alt factor care determinat cresterea valorii importurilor. Deficitul balantei serviciilor s-a redus cu peste 40% fata de 1999, iar ca pondere cu 0,5 %, ca urmare a cresterii mai accentuate a incasarilor in raport cu platile la pozitiile transport, turism si alte servicii. In ceea ce priveste veniturile, deficitul s-a diminuat cu 31,6 % fata de anul anterior, in pofida majorarii cu aproape 12 % a dobanzilor platite pentru imprumuturile pe termen mediu si lung, datorita cresterii veniturilor obtinute de Banca nationala a Romaniei din administrarea rezervelor valutare. In mod traditional excedentara, balanta transferurilor curente a inregistrat in 2000 cel mai ridicat nivel din ultimii ani (860 milioane USD), in crestere cu peste 37 % fata de anul anterior, datorita influxurilor banesti de la nerezidenti si asistentii tehnice nerambursabile.

In anul 2001, balanta de plati a Romaniei a reflectat atat eforturile pentru consolidarea cresterii economice, cat si transformarile nefavorabile din mediul extern, materializate in adancirea deficitului comercial si de cont curent. Imbunatatirea performantelor economice a facilitat insa finantarea a mai mult de jumatate din deficitul extern din investitiile directe si a favorizat acccesul pe pietele internationale de capital.

Deficitul contului curent a inregistrat o valoare de 2317 milioane USD, care a depasit-o cu 70% pe cea din 2000, in timp ce absorbtia interna s-a majorat cu peste 10%, investitiile reprezentand componenta cea mai dinamica. Raportul dintre consumul si investitiile a avut o evolutie pozitiva, iar ponederea investitiilor in absorbtie a crescut cu 1,9 puncte procentuale, anticipand perspective de crestere economica si de finantare a deficitului extern.

In 2001, deficitul de cont curent a atins cel mai mare nivel dupa 1998, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB. Accentuarea dezechilibrului extern poate fi pusa pe seama competitivitatii inca reduse a exporturilor romanesti si aprecierii monedei nationale in termeni reali. Aceasta deterorare s-a produs pe fondul majorarii deficitului balantei comerciale, a carui ponederein PIB a crescut de la 4,6% in 2000 la 7,5% in 2001. Comparativ cu anul precedent, structura deficitului contului curent s-a modificat, in sensul majorarii ponderii deficitului balantei comerciale si al diminuarii ponderii deficitelor serviciilor si veniturilor; desi fluxurile inregistrate de pozitia transferurilor curente s-au majorat fata de 2000, adancirea deficitului comercial a atenuat influenta pozitiva a acestora asupra contului curent.

Balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 3178 milioane USD, in crestere cu 64% fata de 2000, exclusiv pe seama balantei comerciale, ceea ce arat ca o parte insemnata a cresterii consumului intern a fost asigurata din resurse externe.

Imbunatatirea rating-ului de tara si consolidarea economica din anul 2001 au facilitat accesul Romaniei pe pietele internationale de capital asigurand fluxurile financiare necesare finantarii de cont curent si majorarii rezervei oficiale. Componentele contului de capital au avut urmatoarele caracteristici in perioada analizata:

Investitiile directe nete au crescut cu 126 milioane USD fata de 2000, ceea ce in contextul diminuarii fluxurilor investitionale la nivel mondial reflecta perceptia unei economii care se indreaota spre normalitate;

Investitiile de portofoliu au inregistrat o crestere semnificativa fata de anul precedent, ca urmare a euro-obligatiunilor emise de guvern si de companii de stat;

In luna Noiembrie 2001 s-a incheiat un nou acord stand-by cu FMI (in valoare de 280 milioane USD, pe o perioada de 18 luni) si a fost eliberataprima transa din cele sase programate (67 milioane USD);

Rezerva bancii centrale a atins nivelul record de 3,9 miliarde USD - cel mai mare nivel inregistrat in ultimii ani.

Pe ansamblu soldul contului financiar a fost de 1404 milioane USD, mai mare cu 17,6 % fata de 2000, ca urmare a imbunatatirii a raportului intrari iesiri.

Finantarea deficitului de cont curent in anul 2001 s-a realizat in proportie de peste 75% din investitii directe si de portofoliu. Imprumuturile externe nete pe termen mediu si lung s-au cifrat la 893 milioane USD, mai mici cu circa o treime comparativ cu 2000, ca urmare a reducerii imprumuturilor contractate de autoritatea monetara si de sectorul guvernamental, precum si a rambursarilor mai ridicate efectuate de acestea. Finantarea prin imprumuturi externe pe termen scurt s-a soldat cu intrari nete de 223 milioane USD, spre deosebire de anul predent, cand s-au inregistrat iesiri nete de 33 milioane USD.

 Deficitul de cont curent a scazut in a doua jumatate a anului 2001, iar la nivelul intregului an s-a apropiat de tinta de 6 procente din PIB. In a doua jumatate a anului 2001, exporturile s-au diminuat ca urmare a incetinirii activitatii in Europa, dar cum cererea interna s-a temperat, importurile de asemenea au scazut. Deficitul comercial oarecum mai ridicat a fost contrabalasat prin imbunatatirea raportului de schimb si prin transferuri mai mari. La inceputul lui 2002 exporturile au inceput sa creasca din nou, in timp ce importurile au ramas sub nivelul proiectiilor din program, in parte datorita reducerii costurilor aferente importurilor de energie. Ca urmare a imbunatatirii soldului in comert si servicii si cresterii ridicate a transferurilor curente, deficitul de cont curent pentru ianuarie-mai a scazut la 1.5 procente din PIB anual, mult sub proiectia din program.