Balanta miscarilor de capital

Balanta miscarilor de capital

1. Balanta fluxurilor financiare

Colaborarea pe multiple planuri intre tari genereaza incasari si plati, altele decat cele legate direct de schimbul de marfuricu strainatatea.

« In activul si pasivul balantei fluxurilor financiare sunt cuprinse incasarile si platile provenite din:

Cheltuielile de intretinere a reprezentantelor diplomatice consulare, economice sau de alta natura;

Cheltuielile de calatorie, inclusive drepturile de diurna, cazare, transport cuvenite delegatiilor trimise in interes de serviciu in alte tari;

Onorarii cuvenite in valuta pentru medici, ingineri, profesori, artisti experti etc., inclusive in turnee sau reprezentatii artistice ori sportive realizate de rezidentii unei tari in alta tara;

Burse, ajutoare, donatii, succesiuni sau alte surse similare;

Brevete , patente, licente, drepturi de autor;

Taxe si speze portuare, de aeroport;

Platile arierate;

Anuitatile si cupoanele aferente serviciului datoriei externe ;

Alte operatiunii ale comertului invizibil necuprinse in balanta prestatiilor de servicii cu strainatatea, ca de exemplu, dobanzile, comisioanele si spezele bancare, economiile transferate in tara lor de resedinta de catre persoanele emigrante sau cetatenii care lucreaza in industria altor tari, dobanzi, beneficii, dividende provenind din investitiile facute in strainatate »

Esenta fluxului financiar consta in faptul ca tara pe teritoriul careia se efectueaza astfel de plati cedeaza moneda nationala si incaseaza in schimb moneda straina. Detinatorii monedei nationale primite (membrii reprezentantelor diplomatice si consulare acreditate in tara respectiva, specialisti straini veniti in interes de serviciu, studentii etc.) consuma aceasta valuta pentru plata unor produse si servicii. In acest fel, tara pe teritoriul careia se fac plati in moneda nationala contra moneda straina efectueaza in realitate un export invizibil de produse alimentare, combustibil, energie, bunuri de consum industriale s.a.

In acelasi timp, tara respectiva cheltuieste la randul sau moneda straina, necesara consumului pe pietele straine unde cetatenii ei isi desfasoara activitatea .

Are loc deci un permanent flux financiar, care este determinat de o serie de factori, printre care mentionam: schimburile culturale si artistice, relatiile economice (in functie de care are loc schimbul de specialisti), activitatea de brevete si inventii, actvitatea bancara, activitatea organizatiilor internationale cu sediul in tara respective.

2. Balanta miscarilor de capital

Structura balantei de plati, evidentiata ca parte integranta balanta miscarilor de capital, se refera atat la miscarile de capital pe termen lung, cat si la cele pe termen scurt, acestea din urma fiind determinate, in principal, de interese speculative.

Balanta miscarilor de capital prezinta o importanta aparte pentru tarile dezvoltate din punct de vedere industrial. Ea cuprinde intrarile si iesirile de devize legate de investitiile de capital autohton in strainatate sau de capital strain in tara, sub forma de:

Cumparari de imobile, fabrici si alte exploatari industriale, agricole, forestiere zootehnice, miniere sau participari la asemenea operatiuni prin subscrierea si varsarea in valuta a unei cote-parte din capitalul social al exploatarii respective din strainatate sau din tara;

Plasamente de capitaluri in strainatate pe termen lung sau scurt pentru cumpararea de valori mobiliare (titluri de imprumut, rente sau obligatiuni emise de stat, diverse institutii publice, intreprinderi comerciale si industriale ori actiuni, adica titluri ce reprezinta o parte din proprietatea unei intreprinderi ) si consecintele financiare ale acestor operatiuni in perioada pentru care se intocmeste balanta;

Emisiuni de valori mobiliare pe termen lung sau scurt si consecintele lor financiare in perioada de referinta;

Plata/incasarea veniturilor rezultate din inevstitii de capital, de exemplu: chirii, arenzi, dividende ;

Amortizari, restituiri partiale sau totale de capital.

Prin cumpararea unei parti din actiunile unei societati straine proprietara a unei intreprinderi, cumparatorul devine coproprietar al acelei intreprinderi intr-o cota proportional cu acea partea pe care o reprezinta pachetul de actiuni cumparat in totalul actiunilor emise de intreprinderea respective. Cumpararea de actiuni, adica de valori mobiliare, reprezinta plasamente de capital pe termen lung sau scurt.

Imprumuturile de capital pe o durata mai lunga se acorda unui stat, unor persoane publice, unei intreprinderi (firma sociala sau chiar individuala) numai contra unei obligatiuni ferme de constituire si cu o remunerare periodica (sub forma unei dobanzi, cupoane, dividende) in conditii anume stabilite si cu garantiile corespunzatoare.

Pentru tarile care se imprumuta in strainatate si care emit titluri de imprumut (valori mobiliare) exprimate in valuta, valoarea acestor titluri este echivalenta unor conturi in balanta de plati a tarii respective. Aceste titluri prezinta avantajul ca sunt un mijloc rapid de creditare pe termen lung a comertului exterior, bineinteles cu conditia ca tara sau intreprinderea emitenta sa se afle intr-o situatie economica si financiara care sa inspire suficienta incredere detinatorilor de capitaluri straine in cautare de plasament. Totodata, titlurile mobiliare sunt exportabile si reexportabile, spezele de transport sau de remitere fiind insemnate fata de importanta capitalurilor transmise.

Emisiunile de valori mobiliare influenteaza favorabil balanta de plati in momentul emisiunii si greveaza, influentand negativ, balanta de plati a tarii emitente in momentul platii dobanzilor, dividendelor si al restituirii capitalului imprumutat, intrucat la fiecare scadenta tara emitenta (care s-a imprumutat) plateste in strainatate, in valuta, cupoanele de plata la acea scadenta (dobanda capitalului) si titlurile iesite la sorti, prin amortizare, in acest fel efectuandu-se restituirea treptata a imprumutului.

Plasamentele de capital pe termen scurt sunt foarte mobile pe plan international, atrase de conditiile de dobanda ce li se ofera. Ele include si scurgerile de capitaluri din unele tari sub forma "banilor fierbinti", ce se transfera in alte tari in scopuri speculative. Miscarea lor, in functie de volumul si fluctuatiile de dobanda, precum si de situatia economica si financiara a unei tari, poate influenta situatia balantei de plati si fixare cursului deviizelor si a taxei oficiale de scont. De aceea, in cadrul balantei miscarilor de capital se evidentiaza distinct aceasta migrare de capital monetar pe termen scurt, de importul si exportul propriu-zis de capital.

Unele miscari internationale de capital pot avea loc sub forma operatiunilor de arbitraj, ce constau in cumpararea de valori pe o piata si vanzarea lor pe alta piata, pentru a profita de diferenta de curs, adica de diferenta de pret ce poate exista la un moment dat intre cele doua piete valutare.

De mentionat ca, in practica financiara internationala, exista o serie de masuri de politica economica menite sa incurajeze sau sa franeze circulatia capitalurilor. Se foloseste, de asemenea, o gama foarte variata de mijloace in vederea ajustarii fluxurilor de capital, conform intereselor diferitelor tari, ceea ce conduce adesea la fenomene negative pe piata capitalurilor (restrictii, majorari de dobanzi).

Daca pentru tarile dezvoltate din punct de vedere industrial balanta capitalurilor este privita in special prin prisma plasamentului de capitaluri, iar miscarea lor - in functie de oferta si fluctuatiile dobanzii - poate influenta situatia balantei de plati, precum si fixarea cursului valutar si a taxei de scont, in cazul tarilor in curs de dezvoltare situatia este alta. Pentru tarile in curs de dezvoltare, capitalurile reprezinta o sursa necesara realizarii programelor de dezvoltare economica. Atragerea de capital strain reprezinta o sursa valutara care se adauga la efortul economic intern al tarii beneficiare; bineinteles ulterior are loc iesirea acestui capital sub forma rambursarilor, dobanzilor si dividendelor. Avantajul consta in faptul ca tragerea de capital in valuta permite ca o parte din resursele interne sa poata fi orientate in alte sectoare, cu rezultate mai eficiente pentru dezvoltarea economica de ansamblu.

In general, cu prilejul elaborarii politicii privind miscarile de capital, se analizeaza avantajele si dezavantajele diferitelor actiuni, private prin prisma implicatiilor pe care acestea le au nu numai asupra balantei de plati curente, dar si a balantei de plati in perspective.

Balanta creditelor

Balanta creditelor, cunoscuta si sub denumirea de balanta miscarii creditelor, cuprinde totalitatea creditelor in valuta, din cursul perioadei pentru care se intocmesc, in mod obisnit un an calendaristic.

Creditul in tranzactiile internationale a devenit un instrument eficient de politica comerciala a tarilor, datorita stimularii fluxurilor exporturilor si in primul rand a exporturilor de masini, utilaje si instalatii complexe, in care se incorporeaza intr-o pondere importanta munca de inalt nivel tehnic.

In tarile cu o economie de piata dezvoltate se practica un sistem preferential al creditelor de export, fata de sistemul de creditare folosit in operatiunile interne, prin refinantarea de catre stat a operatiunilor de credit externe.

Creditul de export constituie prin urmare un instrument eficient in lupta pentru mentinerea, largirea si gasirea de noi piete de desfacere, in special pentru vanzarea bunurilor de echipament si realizarea unor mari proiecte de lucrari publice.

Creditele folosite in tranzactiile internationale se impart in credite pe termen scurt (pana la 2 ani), pe termen mediu (de la 2 la 10 ani) si pe termen lung (peste 10 ani).

Dupa forma de acordare si natura lor, creditele care se include in mod obisnuit in balanta miscarii creditelor se grupeaza in urmatoarele categorii:

Credite guvernamentale

Aceste credite se acorda in conditii avantajoase pentru beneficiar, din punct de vedere al duratei, al perioadei de gratie, respectiv perioada scutita de dobanda si de plata anuitatilor, si al dobanzilor preferentiale practicate, care sunt inferioare dobanzii pietei.

Credite guvernamentale sub forma " ajutorului public pentru dezvoltare"

Pentru politica de credite a unor tari puternic industrializate fata de tarile in curs de dezvoltare, caracteristica o constituie imbinarea ajutorului guvernamental pe termen lung cu creditele acordate cu dobanzi preferentiale.

Credite acordate de unele organisme financiare internationale

Pe piata creditelor o influenta favorabila asupra tarilor beneficiare este exercitata si de catre imprumuturile acordate in conditii specifice de: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D); Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (A.I.D); Societatea Financiara Internationala (S.F.I.). Creditele acordate de aceste organisme au un regim special, de ele beneficiind numai tarile member ale organismelor respective.

Credite comerciale furnizor

Creditul de furnizor este o forma clasica de creditare a importatorului de catre exportator. De regula, acest credit se acorda pe termene scurte si mijlocii cu o dobanda ridicata, exportatorul urmarind prin aceasta sa fie pus la adapost de riscurile ce ar putea sa decurga din fenomenele de depreciere valutara.

Credite bancare cumparator

Creditul de comparator este o forma relativ noua de creditare prin care diverse institutii financiare acorda credite direct importatorului - in special pentru bunuri de echipament - care are astfel posibilitatea sa plateasca imediat furnizorului obtinand si unele reduceri de prêt, uzuale in cazul platilor cash. Din circuitul creditarii este eliminat vanzatorul, banca creditoare platind direct, in moneda nationala, pe exportator, dupa obtinerea certificarii privind efectuarea exportului potrivit clauzelor contractuale.

Credite mixte

Se bazeaza pe folosirea capitalurilor private, precum si a fondurilor publice.

"Forfeting"

Metoda de finantare pe termen mediu, presupunand emiterea de trate de catre exportator, trate care, dupa ce sunt acceptate de comparator si avalizate de o banca de reputatie mondiala, pot fi scontate de emitent pe principalele piete financiare la nivelul dobanzilor comerciale practicate pe aceste piete.

Intru-cat acordarea si stingerea creditelor nu se pot face decat cu marfuri, devize, aur, prestatii de servicii sau prin obtinerea si utilizarea de noi credite externe, soldul balantei miscarii creditelor trebuie sa fie egal cu soldul balantei de conturi a anului respective, atat pe total cat sip e fiecare relatie in parte.

Balanta viramentelor

Aceasta balanta cuprinde incasari si plati derivand din utilizarea fortei de munca straine (salarii), taxe si impozite, retineri pentru asigurari sociale etc., ajutoare cu titlu rambursabil, cotizatii si contributii la organisme internationale, reparatii si despagubiri de razboi.

Structura balantei viramentelor, precum si importanta acesteia pentru o tara sau alta sunt diferite si depind de o serie de factori economici- sociali.

In cazul tarilor puternic industrializate, un post important in balanta viramentelor il constituie platile pentru utilizarea fortei de munca straine (salarii). In general, forta de munca straina provine din tarile slab dezvoltate sau care au dificultati economice deosebite. Incasarile in valuta sunt transferate, de obicei, de catre muncitorii straini in tarile lor de origine, constituind o sursa de venituri valutare in activul balantei de plati externe. Insa, in afara de neajunsurile pe care munca in emigratie le implica pentru muncitorii respectivi, trebuie mentionat ca acest gen de incasari reprezinta pentru tara de origine numai o sursa de venituri de moment. In realitate, exportul de forta de munca reprezinta o diminuare a potentialului uman pentru dezvoltarea propriei economii, respectiv o diminuare a acumularilor necesare dezvoltarii.

5. Balanta devizelor

Aceasta balanta cuprinde miscarile intervenite in rezervele valutare, aur, creante si datorii in valuta.

Potrivit normelor F.M.I., in rezervele unei tari membre si pozitia "la Fond" (Fund position), care este formata din dreptul de tragere automata in cadrul transei-aur a 25% din cota de participare a tarii respective la F.M.I.

In tarile cu economie de piata se iau in considerare la determinarea elementelor componente ale balantei de plati si miscarile intervenite in rezervele constituite in aur si devize, precum si creantele si datoriile in valuta existente la finele perioadei pentru care se intocmesc balantele lor de conturi sau de plati, in functie de care si isi defineste aceasta sinteza financiar-valutara a economiei sale nationale.

Oricare ar fi forma de prezentare a miscarii rezervelor de aur si devize si a situatiei creantelor si datoriilor, datele privind aurul si valutele convertbile se inscriu in rubrici separate.

Rezervele valutare ale unei tari au o semnificatie deosebita, deoarece reflecta capacitatea de a face fata angajamentelor de plata fata de strainatate. De asemenea, este cunoscuta importanta lor in mijlocirea derularii sau creditarii operatiunilor de comert exterior, datorita faptului ca ele constituie portofoliul valutar al statelor. Pe de alta parte, creantele unei tari, exprimate in valuta, reprezinta un potential cert de incasari, pentru balanta de plati externe a fiecarei tari pe perioada urmatoare.

In esenta, lichiditatea internationala depinde in orice moment de volumul rezervelor si de situatia balantei de plati, ca elemente principale destinate sa asigure functionarea mecanismului decontarilor internatinale.

Un indicator care comensureaza nivelul rezervelor este obtinut prin raportarea rezervelor totale la importurile anuale si ponderarea cu numarul lunilor intr-un an, ceea ce conduce la cunoasterea numarului de luni pentru care importurile sunt sasigurate prin plati din rezerve. Acest indicator arata timpul in care importurile sunt asigurate prin rezervele tarii, in conditiile ipotetice in care nu se mai fac exporturi sau nu se face apel la alte surse interne sau externe de valuta.