Biletul la ordin
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor, se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acestuia.
In cazul biletului la ordin participa doua persoane:
- emitentul, care se obliga sa faca plata;
- beneficiarul, caruia i se face plata sau la ordinul caruia se va face plata. Biletul la ordin se practica in relatiile comerciale internationale unde emitentul este importatorul, iar beneficiarul este exportatorul unor marfuri.
Elemente esentiale
Ca si cambia, biletul ordin trebuie sa contina mentiunea prevazuta de lege[1] si care comporta aceleasi explicatii ca si in cazul cambiei:
- denumirea de bilet la ordin;
- promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; scadenta;
- locul de plata;
- numele beneficiarului;
- data si locul emiterii;
- semnatura emitentului.
Nerespectarea acestor conditii de forma atrage dupa sine sanctiunea nulitatii titlului. Potrivit art.62 alin.2 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 83/1994 ), si art.320 lit.e din Normele-cadru nr.6/1998 emise de Banca Nationala a Romaniei, solutionarea cererii avand ca obiect suspendarea executarii silite a biletului la ordin apartine judecatoriei care a investit acest titlu cu formula executorie.
3. Cecul
Cecul este un inscris care contine ordinul dat de emitentul cecului numit tragator, unei banei la care are disponibil banesc, numit tras, de a plati o suma de bani unui beneficiar la prezentarea titlului.
Subiectele participante sunt:
- tragatorul sau emitentul titlului, care dispune efectuarea unei plati;
- trasul sau banca, care primeste ordinul de a plati o suma de bani determinata;
- beneficiarul, posesorul titlului sau terta persoana care incaseaza la scadenta suma indicata.
Titlu se trage asupra bancii, in limita fondurilor de care dispune emitentul. Cecurile se emit de titularul contului potrivit conventiei incheiate cu banca: conventie expresa sau tacita.
Elemente esentiale
Legea asupra cecului prevede urmatoarele elemente esentiale:
- denumirea de cec;
- mandatul (ordinul) neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
- numele trasului;
- locul de plata;
- data si locul emiterii;
- semnatura tragatorului.
Sanctiunea pentru nerespectarea acestor elemente esentiale este aceea a nulitatii. Deci titlul nu are valoarea unui cec ci a unei simple obligatii putand fi folosit ca mijloc de proba.
Pluralitatea exemplarelor
De regula, cecul poate fi tras numai in mai multe exemplare identice, cu exceptia titlurilor la purtator. Ele trebuie sa contina un numar de ordine in absenta numerotarii, fiecare exemplar constituie un cec distinct.
Formele cecului
In functie de modurile de circulatie cecurile pot fi: nominative, la ordin si la purtator. In functie de modul de incasare, cecurile pot fi: barate, circulare, certificate postale, de calatorie, cec netransmisibil si cec platibil in cont.
Cecul barat
Cecul barat are pe fata titlului doua linii paralele. Bara poate fi generala sau speciala si se face de posesorul sau de tragatorul cecului.
. Cecul cu bara generala se plateste unei banci sau unui client al trasului si nu cuprinde nici o mentiune intre cele doua linii sau se scrie numai ,,banca' sau un alt echivalent.
. Cecul cu bara speciala cuprinde intre cele doua linii numele unei banei. Cecul cu barare speciala se plateste bancii aratate intre bare. In situatia in care banca este chiar trasul, plata se va face unui client al sau. Forma cecului barat are relevanta practica, in sensul ca evita folosirea si falsificarea titlurilor care au fost pierdute sau furate.
In acelasi timp cecul barat permite si creditarea clientului fiind un instrument de plata scriptic.
Cecul circular
Cecul circular este un titlu de credit la ordin. El se emite de o banca autorizata si se plateste la vedere posesorului legitim al titlului.
Cecul certificat
Cecul certificat contine semnatura trasului pe fata titularului.
Aceasta semnatura are semnificatia certificarii (acoperirii) si mentinerea acestei acoperiri la dispozitia posesorului cecului pana la expirarea termenului de prescriptie.
Cecul postal
Cecul postal se utilizeaza in localitatile in care nu exista sucursale ale bancilor de depozit. Cecul postal este un serviciu bancar facut de posta alaturi de contul curent postai si de viramentul postai.
Cecul postal este supus acelorasi reguli de forma ca si cecul barat, cu singura particularitate ca nu poate fi transmis prin gir.
Cecul de calatorie
Cecul de calatorie este un titlu cu o valoare fixa emis de o banca pentru a fi utilizat de o persoana care afecteaza un voiaj in strainatate[5]. Cecul de calatorie este alcatuit din doua parti: talonul si cecul propriu-zis.
Cecul transmisibil
Cecul care are mentiunea ,,netransmisibil' poate fi platit numai primitorului sau ori la cererea acestuia. Cu suma care figureaza in cec poate fi creditat contul curent al primitorului. Acest cec nu poate fi transmis decat unei banei in numele primitorului.
Cecul platibil in cont
Caracterizarea acestei varietati de cec consta in faptul ca tragatorul sau posesorul lui poate interzice plata, in numerar, inserand transversal pe fata cecului cuvintele,, platibil in cont', "numai prin virament'. Banca trasa efectueaza numai operatiunea scriptica (credit in cont, virament in cont sau compensatie). Operatiunea scriptica de virament echivaleaza cu plata.
Garantarea cecului
Plata cecului poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Obligatia avalistului este la fel ca cea garantata. Avalistul care plateste cecul dobandeste toate drepturile rezultand din titlu, impotriva avizatorului si a celor tinuti fata de persoana garantata.
Plata cecului
Potrivit Normelor comune ale bancilor comerciale din Romania privind tehnica de decontare a cecurilor din carnete cu limita de suma, la plata cecurilor se vor respecta urmatoarele reguli:
- Cecurile din carnetele cu limita de suma vor fi achitate, in primul rand, din contul tragatorului (platitorului) si apoi suma respectiva va fi inregistrata in contul beneficiarului
- Beneficiarul va prezenta cecurile primita la plata la tras (banca platitorului) dupa cum acest lucru ii poate face banca sa (a beneficiarului) care preda cecurile (bancii platitorului) contra spezelor de remitere in incasare.
- Beneficiarul prezinta cecurile cu borderou de incasare, intocmit in trei exemplare: exemplarul nr. l pentru banca beneficiarului, exemplarul nr. 2 si cecul se remit bancii trasului (platitorului), exemplarul nr. 3 se restituie beneficiarului. Banca platitoare achita cecul din contul tragatorului (platitorului) si crediteaza contul beneficiarului sau banca acestuia pe baza exemplarului nr. 2 al borderoului.
Daca cecul nu are acoperire se restituie beneficiarului sau bancii sale cu mentiunea,, lipsa de disponibil'. Banca platitorului poate cere ca cecul sa-i fie predat cu mentiunea ,,achitat'.
Posesorul nu poate refuza plata partiala. In acest caz banca cere sa se faca mentiunea pe cec despre aceasta plata si sa i se dea chitanta. Banca trebuie sa verifice autenticitatea semnaturilor, daca apartin tragatorului, comparand specimenul de semnatura depus de acesta la banca cu semnatura de pe cec.
- Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatie contrara se considera ca fiind nescrisa.
- Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt: 8 zile daca cecul este platibil in localitatea unde a fost emis si 15 zile in celelalte cazuri. Termenele curg de la emiterea cecului. Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului de regres impotriva girantilor si avalistilor acestora.
In situatia in care trasul nu plateste cecul prezentat in termen util, posesorul titlului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor si avalistilor. Refuzul de plata trebuie constatat printr-un protest sau declaratie a trasului scrisa si datata pe cec.
Posesorul titlului isi poate realiza drepturile prin actiunea de regres sau prin executarea silita daca cecul a fost investit cu formula executorie.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |