CONSIDERATII PRIVIND MASURILE PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI ADOPTATE IN CADRUL REFORMEI FISCALE DIN ROMANIA

CONSIDERATII PRIVIND MASURILE PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI ADOPTATE IN CADRUL REFORMEI FISCALE DIN ROMANIA

In scopul evitarii dublei impuneri, tara noastra utilizeaza concomitent doua categorii de masuri de armonizare fiscala: masuri legislative unilaterale si conventii fiscale bilaterale sau multilaterale incheiate cu statele partenere.

Masurile legislative unilaterale pentru evitarea dublei impuneri adoptate in cadrul reformei fiscale din Romania au la baza, in ce priveste asezarea impozitelor si taxelor, de regula, principiile teritorialitatii si al cetateniei.

Astfel, potrivit criteriului teritorialitatii, impozitele si taxele se aplica asupra veniturilor obtinute si bunurilor dobandite pe teritoriul statului roman, indiferent daca beneficiarul sau dobanditorul lor este cetatean roman sau strain.

Ca exceptie de la regula teritorialitatii, in scopul evitarii dublei impuneri, au fost prevazute si unele scutiri cu preponderenta in perioada de inceput a reformei fiscale, pentru anumite venituri realizate de cetatenii straini in Romania.

Efectele dublei impuneri asupra relatiilor economice dintre state

a) Dezavantaje

- impozitarea repetata a veniturilor constituie un obstacol in dezvoltarea relatiilor economice dintre state (diminuand veniturile operatorilor economici)

- nivelul crescut al impozitelor poate influenta deciziile persoanelor fizice sau juridice care vor sa investeasca in srainatate;

- impunerea veniturilor conform conceptiei mondiale, adica a tuturor veniturilor in statul de rezidenta, indiferent de statul de origine al acestora, poate submina interesul pentru dezvoltarea relatiilor economice dintre state;

- sustragerea de la impunere a unei parti insemnate din veniturile externe generand aparitia evziunii fiscale;

b) Avantaje

- imbunatatirea prin completarea si perfectionarea mijloacelor de contracarare  a evaziunii fiscale;

- imbunatatirea legislatiei interne;

- adancirea relatiilor dintre state in ceea ce priveste prevenirea si eliminarea evaziunii fiscale.

In conformitate cu criteriul cetateniei, impozitele si taxele din Romania se aplica cetatenilor romani si persoanelor juridice romane, pentru veniturile si bunurile obtinute atat din tara cat si din strainatate. Pentru veniturile si bunurile dobandite in strainatate, perceperea impozitelor si taxelor prevazute de legislatia romana se justifica numai daca pentru acele venituri si bunuri nu s-au platit impozite si taxe in starul pe teritoriul caruia au fost obtinute sau dobandite, sau pentru eventualele diferente dintre impozitele si taxele platite in strainatate si cele datorate pe teritoriul statului roman, daca acestea din urma sunt mai mari.

Procesul de modernizare a legislatiei fiscale interne a fost indreptat atat in planul perfectionarii sistemului general de impozite si taxe prin cuprinderea in acesta a aspectelor legate de fiscalitatea internationala, cat si in sensul redefinirii si actualizarii unor termeni specifici utilizati in legislatia fiscala internationala care sunt: rezident, sediu permanent, credit fiscal extern etc.

in acest context semnalam completarile aduse legislatiei fiscale interne in ce priveste criteriile de stabilire a sursei veniturilor (din tara si din strainatate) in cazui impozitului pe profit, respectiv al impozitului pe venit.

Totodata, a fost imbunatatit sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si juridice nerezidente care desfasoara activitati in Romania, in absenta unei conventii fiscale de evitare a dublei impuneri internationale, prin actualizarea legislatiei in domeniu.

Trebuie precizat totusi ca in pofida progreselor facute in directia perfectionarii legislatiei fiscale din Romania, aceasta se caracterizeaza inca printr-o mare complexitate a sistemului de impozitare, transparenta redusa si un grad ridicat de instabilitate. Aspectele mentionate incurajeaza in primul rand evaziunea fiscala, contribuind astfel la instaurarea unei tendinte de diminuare a gradului de colectare a impozitelor. in acest sens amintim numeroasele modificari si completari aduse succesiv reglementarilor privind impozitul pe profit, mai ales in planul scutirilor si a reducerii cotelor de impozit, cu consecinte negative asupra randamentului fiscal al acestui impozit.

Drept urmare, s-ar impune ca, in locul scutirilor sau reducerilor de impozit acordate, de regula, sub presiunea diverselor grupari de interese, sa se introduca o relaxare a impozitarii directe, justificata de necesitatea stimularii inclinatiei spre economisire si investire, ceea ce ar constitui o premisa a instaurarii unei cresteri economice sustenabile pe baza expansiunii sectorului privat.

Desigur oportunitatea transferului poverii fiscale dinspre impozitarea directa inspre impozitarea indirecta trebuie analizata, pe fundalul existentei, in prezent, a unui grad relativ ridicat de tensionare a bugetului general consolidat. in acest sens se poate anticipa ca pe masura accentuarii cresterii economice, gradul de tensionare a bugetului general consolidat se va reduce, astfel incat posibilitatile de relaxare a impozitarii directe se vor amplifica. in acelasi timp-strategia propusa ar putea fi corelata si cu masuri de simplificare si crestere a transparentei fiscale pe considerentul ca largirea bazei de impozitare si diminuarea exceptarilor vor favoriza reducerea cotelor de impunere. De asemenea, mutarea accentului spre impozitarea indirecta se justifica si prin costul relativ mai scazut de administrare, precum si prin gradul relativ mai ridicat de colectare.

In acelasi context se mai poate constata ca anumite dispozitii continute de legislatia fiscala in vigoare conduc la un sistem de impozitare discriminatoriu pentru aceleasi venituri, fapt greu de acceptat intr-un sistem fiscal modern.