CREDITUL OBLIGATAR

CREDITUL OBLIGATAR

Creditul obligatar este expresia emisiunii obligatiunilor.

Debitorii raportului de credit obligatar sunt:

statul, care prin Ministerul Finantelor lanseaza titluri pentru atragerea unor resurse financiare

societati private, care emit obligatiuni pe termen mediu si lung in acelasi scop.

Cei care cumpara astfel de titluri se numesc creditori. Ei achizitioneaza de pe piata primara aceste titluri, furnizand lichiditati emitentilor debitori. Posesorii acestor obligatiuni au posibilitatea de a le valorifica inainte de scadenta pe piata secundara. Pretul de vanzare se negociaza intre vanzator si cumparator, insa el se situeaza in jurul valorii actuale a titlului.

Sumele atrase prin emisiunea de obligatiuni au o destinatie clara si anume acoperirea pe termen lung a nevoilor de finantare.

In calitate de furnizor de capital apar:

firmele de asigurari;

societatile de pensii publice sau private;

fundatiile;

bancile;

fondurile de investitii.

Aceste titluri reprezinta baza desfasurarii altor operatiuni de creditare, in sensul ca ele sunt tranzactionate pe piata secundara de capital intre intreprinderi si banci si intre bancile comerciale si banca centrala.

Cei care isi constituie portofolii din astfel de credite au la dispozitie urmatoarele variante:

sa pastreze pana la scadenta obligatiunile incasand cuponul de dobanda, iar la scadenta sa incaseze contravaloarea obligatiunii;

in cazul in care au nevoie de lichiditati pot sa procedeze astfel:

sa le vanda pe piata secundara;

sa le depuna in gaj la banci pentru obtinerea de credite.