Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale

Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale


Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale

1. Principii, reguli, competente si responsabilitati

in procesul bugetar

Reglementarea legala care stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale este Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dispozitiile ordonantei se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:



a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

b) bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz;

c) bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, precum si bugetelor altor institutii.

1.1. Principii si reguli bugetare

Orice proces financiar este supus respectarii in mod obligatoriu a unor principii si reguli, care, in cazul bugetelor locale sunt:

Principii:

  1. Principiul universalitatii, conform caruia:

³ Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale

Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute.

Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.

Principiul publicitatii prin care procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin:

publicarea in presa locala sau afisarea la sediul autoritatii administratiei publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia;

dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia;

prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica.

3. Principiul unitatii, care prevede:

Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale.

Se interzic retinerea si utilizarea de venituri in regim extrabugetar si constituirea de fonduri publice locale in afara bugetelor locale, daca legea nu prevede altfel.

4. Principiul unitatii monetare conform caruia toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

Principiul anualitatii

Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate, in conditiile legii, pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar

Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.


Principiul specializarii bugetare, conform caruia veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate dupa natura economica si destinatia acestora.

Principiul echilibrului, conform caruia cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.

Regulile bugetare prevad:

Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale.

Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici nu poate fi angajata si efectuata, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

1.2 Competente si responsabilitati in procesul bugetar

Bugetele locale se aproba de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Pe parcursul exercitiului bugetar aceste consilii pot aproba rectificarea bugetelor, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificarilor bugetelor locale li se aplica aceleasi proceduri ca si aprobarii initiale a acestora, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.

Rolul, competentele si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale in procesul bugetar sunt:

a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta;

b)  stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale,

prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii;

c) urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

d) stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati ori servicii publice de interes local, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivitatilor locale;

e) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale;

f) contractarea directa de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

g) garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta;

i) stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

k) indeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilitati prevazute de dispozitiile legale.

In derularea procesul bugetar un rol important il au ordonatorii de credite.

Ordonatorii de credite sunt acele persoane care au responsabilitati pe linia elaborarii, executiei si raportarii bugetelor locale.

Functie de gradul de implicare in acest proces se disting trei categorii de ordonatori de credite:

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale; Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.

Ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica, carora li se aloca fonduri din bugetele locale sau ale institutiilor publice;

Rolul ordonatorilor de credite in procesul bugetar difera functie de categoria acestora si anume:

  • Ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale;
  • Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale;
  • Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de credite au urmatoarele responsabilitati:

angajeaza si utilizeaza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale;

elaboraza si fundamenteaza proiectul de buget propriu;

urmaresta modul de realizare a veniturilor;

angajeaza, lichideaza si ordonanteaza cheltuielile in limita creditelor bugetare aprobate si a veniturilor bugetare posibil de incasat;

asigura integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc;

asigura organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;

asigura organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

asigura organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

asigura organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

alte atributii stabilite de dispozitiile legale.

Controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public si privat si sunt exercitate conform reglementarilor legale in domeniu.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil, cu exceptia institutiilor unde numarul de personal din compartimentul financiar contabil este mai mic de cinci.

Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.

Formarea si utilizarea fondurilor publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi.

2. Metode de fundamentare a veniturilor

si cheltuielilor bugetelor locale

Bugetul local trebuie sa reflecte prin intermediul indicatorilor atit necesitatile de resurse financiare, cit si posibilitatile de acoperire a acestora.

Astfel, se pune problema dimensionarii corecte a nivelului veniturilor si cheltuielilor publice.

In practica se utilizeaza mai multe metode de fundamentare bugetara, cele mai raspindite fiind bugetarea baza zero si bugetarea incrementata si bugetarea pe programe.

Bugetarea baza zero si bugetarea incrementata

Bugetarea baza zero este procedura care permite cea mai mare precizie, dar care impune cel mai mare consum de timp, deoarece fiecare element al bugetului trebuie calculat in detaliu, fie ca este vorba de cheltuieli cu salariile si asimilate, de cheltuieli materiale sau cheltuieli de capital. O astfel de abordare cere o mare atentie si acuratete a datelor.

Bugetarea incrementata presupune ca actiuni similare sa mai fi fost aprobate si implementate, atentia fiind concentrata spre cresterea sau descresterea resurselor financiare alocate. Planificarea bugetara incepe in acest caz de la determinarea si analiza costurilor istorice, procesul bugetar focalizindu-se pe estimarea variatiei indicatorilor bugetari fata de anul anterior, deoarece prioritatile au fost deja stabilite.

In cazul bugetarii baza zero, fiecare actiune este analizata pentru a-i justifica existenta si face comparatia cu alte solutii alternative. Sunt stabilite prioritati si se analizeaza nivelul si oportunitatea fiecarui cost.

Prin comparatie, in bugetarea incrementata, utilizarea realizarilor din anul bugetar anterior poate produce erori, din cauza modificarilor eventuale ale mediului economic, ale comportamentului economic si financiar al agentilor economici, ceea ce inseamna ca nivelul indicatorilor din anul bugetar anterior constituie o baza nesigura pentru planificare. In acest sens, o decizie arbitrara dintr-un plan poate fi perpetuata o perioada mai indelungata, cu efecte, de regula negative.

Daca planificarea bugetara se bazeaza exclusiv pe nivelurile realizate ale indicatorilor bugetari, va exista tendinta de crestere a cheltuielilor in ultimele luni ale exercitiului bugetar, pentru a putea preveni eventuale reduceri ale alocatiilor bugetare in proiectul de buget pentru exercitiul viitor.

Cu toate acestea, bugetarea incrementata este adesea preferata bugetarii baza zero, deoarece consuma mult mai putin timp si, de asemenea este mai la indemina managerilor sistemului bugetar.

Bugetarea pe programe

Un program este o grupare de activitati independente, dar strict corelate intre ele, proiectate cu scopul de a realiza un obiectiv si/sau mai multe subobiective comune.

Bugetul poate fi privit ca expresia planului realizat pentru o institutie publica in termeni monetari, care cuprinde informatii ce permit realizarea analizei cost-beneficiu a activitatii respectivei institutii, finantate exclusiv sau partial din fonduri publice.

Principiile care stau la baza procesului bugetar aferent unui program la nivelul institutiilor publice se refera in principal la:

planificarea bugetului, care trebuie sa urmareasca echilibrarea cheltuielilor pentru finantarea serviciilor publice pe care le realizeaza institutia cu resursele de care dispune aceasta;

  • obiectivele pe care si le fixeaza institutia publica vor trebui sa fie prioritizate, deoarece resursele sunt limitate. Pentru aceasta, in procesul de bugetare se vor aplica criterii in functie de scopurile urmarite si conditiile in care trebuie sa se incadreze activitatea institutiei.

Sistemul bugetar al institutiei publice va cuprinde in acest caz:

  • bugetul traditional - functional sau operational - in care veniturile si cheltuielile sunt clasificate in conformitate cu nomenclatoarele stabilite prin legea finantelor publice locale.
  • unul sau mai multe bugete pe programme, care pun alaturi resursele cu cheltuielile de finantare necesare realizarii unui program elaborat pentru dezvoltarea unei anumite activitati. Caracteristic pentru bugetarea pe programe este canalizarea resurselor afectate acestora unor obiective bine delimitate, intr-un domeniu specific.

In procesul de bugetare pe programme se aplica procedurile de elaborare a bugetului stabilite prin metodologia in vigoare, in vederea monitorizarii modului de utilizare a resurselor afectate si pentru a se asigura ca toate informatiile financiare si nefinanciare necesare desfasurarii corespunzatoare a activitatii sunt disponibile, de calitatea si la termenul cerute prin program.

Principalele elemente ale procedurii de elaborare a bugetului pentru programul respectiv se refera la :

  • identificarea si definirea completa a obiectivului si subobiectivelor, daca este cazul, urmarite de programul respectiv;
  • determinarea politicilor si prioritatilor pentru atingerea obiectivului;
  • estimarea resurselor necesare;
  • identificarea resurselor disponibile;
  • calculul cheltuielilor pentru atingerea obiectivului, estimarea evolutiei acestora, in conditiile obtinerii performantelor planificate;
  • etapizarea alocarii resurselor, inclusiv a provizioanelor ce se considera necesare pentru buna desfasurare a activitatii in cadrul programului;
  • analiza si aprobarea bugetului pentru programul respectiv, alaturi de bugetul operational al institutiei publice;

informarea persoanelor in a caror responsabilitate se afla implementarea programului pentru care s-a aprobat bugetul, precum si toate conditiile/restrictiile in care trebuie sa se incadreze;

  • informarea beneficiarilor programului despre caracteristicile acestuia si conditiile ce trebuie indeplinite, in conformitate cu aprobarea obtinuta;
  • monitorizarea executiei probramului si a bugetului;
  • revederea si amendarea bugetului, in functie de necesitati si tinind seama de regulile bugetare in vigoare;
  • evaluarea implementarii programului si a eficientei utilizarii fondurilor publice - intermediara si finala si realizarea de rapoarte catre autoritatea publica coordonatoare a institutiei publice respective.

In cadrul programului cheltuielile se impart in doua mari categorii :

* cheltuieli operationale (recurente), care includ cheltuielile cu salariile si asimilate, cheltuielile materiale, cele care finanteaza utilitatile si cheltuielile de intretinere s.a.

Dimensionarea cheltuielilor operationale pentru toata durata programului se face tinind seama de :

ajustarea salariilor in functie de variatia indicatorilor macroeconomici, in special a preturilor de consum, precum si de evolutia previzibila a pietei muncii;

estimarea variatiei cheltuielilor materiale, avind in vedere prognoza de crestere a preturilor productiei industriale s.a.

* cheltuieli de capital ce vor finanta de-a lungul intregii perioade pentru care este realizat programul, investitiile in dotari si echipamente, constructii etc.

Partea a doua a programului cuprinde o lista de indicatori ce dimensioneaza evolutia realizarilor si performantelor.

Periodic si la finalul programului se face o evaluare din punct de vedere cantitativ si calitativ, adica se efectueaza analiza si se prevede interventia de corectare, pentru ca la incheierea actiunii ce face obiectul programului sa se fi atins scopul urmarit de acesta.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.