Caracteristicile si instrumentele creditului in economia de piata

Caracteristicile si instrumentele creditului in economia de piata

Desi de-a lungul timpului s-au emis mai multe definitii asupra notiunii de credit, specialistii sunt de acord in a defini creditul   ca fiind schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Totodata notiunea de credit mai este perceputa ca o forma simpla a relatiilor economice ce apar in procesele de transferuri patrimoniale de bunuri si servicii, care se realizeaza fie prin plata imediata (la vedere),fie prin plata la termen (la scadenta).

Aceste relatii ce apar intre doi agenti economici si care privesc transferurile patrimoniale se pot derula sub forma de credit atunci cand unul dintre agentii economici indeplineste functia de vanzator (creditor), iar celalalt agent economic pe cea de cumparator (debitor).

In cadrul acestor relatii (raporturi) de creditare ce apar , atat vanzatorul (creditorul) cat si cumparatorul (debitorul) au un rol bine stabilit.

Daca creditorul este cel care cedeaza resursele banesti proprii unui imprumutat, cu scopul de a le recupera la o data viitoare impreuna cu dobanda cuvenita, debitorul se obliga sa ramburseze la scadenta valoarea imprumutului plus dobanda, conform unor conditii specificate in contractul de creditare.

Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit sunt extrem de diverse si in continua evolutie. Dispozitivul institutional variaza de asemenea de la tara la tara.

In amplititudinea sa, esenta raportului de creditare se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice:

1. subiectii raportului de credit
2. promisiunea de rambursare
3. termenul de rambursare
4. dobanda
5. negocierea si incheierea tranzactiei
6. consemnarea si trasferabilitatea

1.Subiectii raportului de credit, creditorul si debitorul , prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile economice.

In ceea ce priveste natura participantilor sunt conturate trei categorii principale : intreprinderile, statul si populatia.

In calitate de creditori se afirma preponderent intreprinderile. Pe de o parte, intreprinderile avand conturi deschise la banci formeaza depozite, ce pot fi folosite de catre acestea ca resurse, iar pe de alta parte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curente sau pentru investitii (cu recuperare ulterioara).

Cresterea veniturilor populatiei, prin angajarea in procesele economice, prin nivelul inalt al productivitatii muncii si prin amplitudinea spiritului de economisire, a facut din populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de credit, in primul rand in postura de creditor.

In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma amplu in toate tarile dezvoltate statul.

2.Promisiunea de rambursare reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale raportului de creditare, ea implicand anumite riscuri pentru creditare, si ca urmare necesita angajarea unor garantii.

In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

• riscul de nerambursare;
• riscul de imobilizare

Riscul de nerambursare`consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor imprumutatului. Pentru prevenirea acestui risc trebuie sa se analizeze imprumutatul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: umane, economice, financiare, juridice.Pentru diviziunea acestui risc se poate actiona prin colaborari cu alte institutii de credit.

Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinatorul de depozite care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii pot fi prevenite prin :

administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci;

angajarea de credite pe baza hartiilor de valoare ;

mobilizarea efectelor prin rescont si alte operatiuni.

Pentru a se asigura impotriva acestor riscuri, banca conditioneaza clientul in vederea angajarii unor garantii personale sau reale pentru creditele acordate. Garantarea unui credit sau a unei alte obligatii este o masura destinata sa asigure faptul ca obligatia va fi executata sau, creditorul va fi compensat in cazul in care debitorul nu poate sa-si execute obligatia cuvenita prin contract la termenul stabilit.

In cazul raspunderii nelimitate, intreg patrimoniul debitorului serveste la satisfacerea obligatiilor financiare.

Garantiile angajate de clienti in vederea obtinerii creditului de la banca pot fi:

• garantii personale (simple si solidare)
• garantii reale (dreptul de retinere, gajul ,ipoteca si privilegiul).

Garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate.

In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii garantiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul in care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa.

In cazul garantiei solidare, garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati concomitent, sau chiar inaintea debitorului daca aparent prezinta conditii bune de solvabilitate.

Garantiile reale cuprind: dreptul de retinere, gajul ,ipoteca si privilegiul.

Dreptul de retinere da posibilitatea creditorului de a retine un bun corporal proprieatet a debitorului atat timp cat el n-a fost achitat integral. 

Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului, gajul. Gajarea poate avea loc cu sau fara deposedare.

Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate .

Privilegiul este dreptul conferit prin lege de a avea prioritate in a fi platiti atunci cand dispun de o garantie asupra unei parti sasu asupra totalitatii patrimoniului debitorului.

3.Termenul de rambursare poate fi: foarte scurt , scurt , mediu si lung.

Foarte scurt -maxim 48 ore- este specific creditelor acordate pe pietele monetare interbancare sau creditelor de trezorerie. Caracteristica principala a acestui termen o constituie rambursarea integrala la scadenta.

Scurt : pana la 1 an este caracteristic creditelor angajate in domeniul productiei si al comercializarii.

Mediu : de la 1 la 5 ani, caracteristic creditelor de dezvoltare si investitii

Lung : peste 5 ani , in acest caz rambursarile facandu-se esalonat la anumite intervale de timp fixate de banca : trimestrial, semestrial ,anual.

Dupa cum se observa mai sus, daca vorbim despre perioada pentru care se acorda creditul, trebuie sa discutam in mod automat si despre scopul de utilizare al acestuia . Spre exemplu,creditul pentru import este credit pe termen scurt, in timp ce creditul pentru investitii este credit pe termen lung.

De retinut este faptul ca in Romania, operatiile de creditare pe termen lung nu au o raspandire foarte mare, datorita in primul rand modului de structurare a portofoliului de imprumuturi la institutiile financiar-bancare, iar in al doilea rand, bancile se afla, in majoritatea cazurilor, in imposibilitatea de a atrage fonduri banesti pe termen lung.

4.Dobanda este o caracteristica esentiala a raportului de creditare care defineste costul creditului.

Daca pana in anii 70, in cadrul contractelor de credit se practica o dobanda fixa, in zilele noastre se utilizeaza dobanda variabila, consecinta automata a a trecerii de la cursurile fixe la cele flotante. Regimul dobanzii variabile consta in modificarea periodica a acesteia conform contractului incheiat, la intervale de timp prefixate, in functie de evolutia ratei dobanzii pe pietele monetare nationale si internationale.

Ca element al contractului de credit, nivelul dobanzii este acceptat in fiecare caz in parte, de creditor si debitor ca urmare a unei negocieri de durata sau mai operative.

Nivelul dobanzii este influentat de mai multi factori:

productivitatea capitalului, adica o anumita rata a profitului aflata intr-o dinamica determinata de evolutii si conjuncturi. Cotractul de credit este de fapt un acord intre cele doua parti interesate, cu privire la nivelul dobanzii. Angajandu-se sa plateasca o anumita dobanda, debitorul admite o anumita diminuare a profitului sau net. Deci:

Profit total= Dobanda + Profit net

un al doilea factor este lichiditatea. Creditorii prefera imprumuturile pe termene scurte, care sa le asigure o lichiditate buna. Orice angajare mai indelungata a resurselor creditului, orice diminuare a lichiditatii sale este insotita de o sporire a sumelor platite ca dobanzi, implicand astfel o crestere a nivelului dobanzii.

riscul nerambursarii este un alt factor general al nivelului dobanzii. Rambursarea la termen este o conditie a perpetuarii raporturilor de credit si a sistemului de credit. Aceasta conduce la separarea elementelor de structura a dobanzii in:

dobanda pura care este costul utilizarii capitalului, si

plata necesara pentru recuperarea riscului nerambursarii, respectiv pentru acoperirea pagubelor suferite pe aceasta cale.

raportul dintre cererea si oferta de credite este un factior esential in determinarea nivelului dobanzii.

Oferta de credite este determinata de nivelulu economisirii in tara respectiva. Determinat de preferintele familiilor de a economisi este nivelul individual al venitului si implicit nivelul si preferintele de consum. Stabilitatea economica si politica are un rol deosebit in a incuraja formarea capitalului.

Cererea de credite este interconditionata de cei trei mari debitori: guvernul, agentii economici si familiile, deopotriva influentati de evolutia activitatii economice si tendintele de dezvoltare a investitiilor.

In unele tari se obisnuieste ca bancile sa perceapa clientilor un comision de negociere pentru acoperirea costurilor de instrumentare a creditului. In Romania, aceste costuri urmeaza sa se acopere prin includerea lor in rata dobanzii.

. Negocierea si incheierea tranzactiei 

In vederea evitarii si diminuarii riscului banca trebuie sa-si asigure o documentare cat mai buna asupra clientului, apeland in acest sens, fie la serviciile specializate proprii, fie la societati sau agenti care analizeaza posibilitatea de ramburare a unui viitor credit cu dobanda aferenta. Aceasta analiza, care se realizeaza asupra clientului este rezlutatul inexistentei unei teorii care sa informeze banca asupra modului de recuperare a fondurilor imprumutate.

Daca solicitantul este deja un client al bancii, banca va lua in considerare evidentele sale referitoare la acesta . In caz contrar, noul client trebuie sa obtina referinte satisfacatoare despre integritatea si situatia financiara a persoanelor care conduc afacerea , trebuie sa ofere bancii informatiile financiare relevante de care aceasta are nevoie. In acest caz , banca va efectua o analiza a cererii de creditare avand in vedere:

competenta legala a solicitantului: daca are varsta permisa de lege pentru a incheia un contract, sau daca are imputernicire din partea firmei sa angajeze fonduri in numele ei;

destinatia creditului, care trebuie clar definita si inteleasa atat de client cat si de banca;

valoarea creditului, in sensul realizarii unei analize intre suma pe care banca o estimeaza ca o va imprumuta si suma solicitata de client;

durata creditarii;

modul de rambursare al creditului de catre client;

garantarea creditului;

marja de profit pe care banca o estimeaza ca o va incasa in urma acordarii creditului.

.Consemnarea si trasferabilitatea

Acordurile de credit sunt consemnate sub forma unor inscrisuri, deci reprezinta titluri de valoare ce imbraca diferite aspecte . In mod necesar , aceste inscrisuri trebuie sa contina in primul rand obligatia pe care debitorul si-o asuma, iar in al doilea rand , trebuie sa contina dreptul creditorului de a i se plati suma angajata.

In ceea ce priveste trasferabilitatea , aceasta consta in cedarea dreptului de a incasa suma inscrisa in titlurile respective, inclusiv veniturile aferente (dobanda plus dividendele). Acesta caracteristica permite asigurarea utilizarii fluxurilor de constituire si utilizare a capacitatilor temporar disponibile si ea se realizeaza fie direct, intre investitori, fie indirect prin comercializarea acestor inscrisuri pe piata secundara.

Sfera creditului bancar are o complexitate si diversitate ce imbraca cele mai diferite forme. Pentru a patrunde mai adanc in mecanismul creditarii, trebuie cunoscute aceste forme, care se deosebesc dupa anumite criterii:

1. in functie de perioada de acordare avem:

a)credite pe termen scurt

sunt acele credite a caror perioada de rambursare nu depaseste 12 luni

dobanda pentru acest tip de credite variaza in functie de destinatia creditului.

b)credite pe termen mijlociu

sunt imprumuturi a caror data de rambursare este de la 1 an la 5 ani;

se acorda pentru activitatea din import si/sau export;

rambursarea se face in transe lunare sau trimestriale.

c)credite pe termen lung

durata de rambursare a acestor credite depaseste 5 ani;

se acorda pentru investitii pe termen lung cu durata de folosinta indelungata.

2. in functie de debitorul bancii:

a)creditele acordate persoanelor fizice

presupun existenta unor garantii certe, nivelul dobanzii fiind uniformizat de-a lungul perioadei;

acest tip de credite imbraca la randul lui mai multe forme:

credit pentru constructii de locuinte, pe termen lung cu garantii  ipotecare;

credite pentru cumparari de automobile;

credite pentru studii;

linii de credit pentru cartile de credit.

b)credite pentru persoane juridice - agenti economici

scopul acestui tip de credit este de a satisface nevoile temporare ale afacerilor , sa suplineasca insuficienta temporara a capitalului lichid;

formele acestui tip de credit :

avansurile in cont curent nu au stabilite termene de rambursare, ele fiind destinate acoperirii nevoilor curente, cheltuieli de productie imprevizibile si greu de realizat pe obiective. Acordarea acestui tip de credit are la baza depozitele bancare ale clientilor. Disponibilitatile aflate in conturi curente la banci le permite agentilor economici sa-si acopere necesitatile prin redistribuirea depozitelor existente la conturile curente. Permanenta acestor depozite reprezinta pentru banca o reducere a riscului si totodata o modalitate de control a resurselor utilizate de aceasta. Pentru agentii economici aceste depozite reprezinta unul din mijloacele de pastrare a solvabilitatii.

liniile de credit reprezinta forma generala de acordare a creditelor.Se disting din aceasta categorie liniile de credit provizorii, confirmate si revolving.

t     liniile de credit provizorii acorda avantaje minime clientului datorita puterii pe care o are banca de a cere rambursarea imprumutului oricand.

t     liniile de credit confirmate ofera mai multe avantaje clientului, in sensul ca posibilitatea de acordare a creditului se mentine pe o anumita perioada prevazuta in contractul care mai contine: conditiile imprumutului si obligatiile celor doi parteneri.

t     liniile de credit revolving sunt modalitatea cea mai avantajoasa de a obtine credite de catre agentii economici. Mecanismul de functionare a acestui tip de linie consta in stabilirea unui plafon care contine mai multe transe. Conform clauzelor contractuale, clientul primeste disponibilitati banesti sub forma de credite in

cadrul primei transe, transa a doua acordandu-se automat daca s- a realizat rambursarea primei transe.

creditele pentru stocuri (credite sezoniere)sunt destinate asigurarii cu resurse a firmelor in cazul aparitiei unui dezechilibru in cadrul circuitului economic aprovizionare - productie - comercializare. Garantarea acestor credite se realizeaza cu marfurile aflate in una din aceste faze ale ciclului productiv.

creditele pe baza de documente imbraca mai multe forme. Dintre acestea cea mai importanta este warantul. Warantul atesta existenta unor marfuri in vami, posturi, etc. Acest document permite transmiterea proprietatii si ca urmare, este utilizat pentru obtinerea si garantarea de credite.

c)credite acordate altor banci;

d)credite acordate statului.

3. in functie de destinatie

a) credite productive

in acest caz, banca joaca rolul de consultant financiar al intreprinzatorului. Acest credit are un coeficient mare de risc si presupune calcule de actualizare si de eficienta investitiilor;

formele acestui tip de credit:

credite pentru activitatea curenta;

credite pentru investitii.

b) credite consumative

suntdestinate sa acopere costurile bunurilor si serviciilor, ale caror beneficiari sunt clientii bancii.

4. in functie de calitatea lor:

a) credite performante

pentru banca reprezinta acea categorie de credite in curs de executie, a carei durata de acordare nu este expirata, iar debitorii si-au achitat in momentul respectiv toate datoriile fata de banca.

b)     credite nerambursate la scadenta

reprezinta creditele neachitate la termenele stabilite prin contractul de credit .