Cardurile in politicile bancare

Cardurile in politicile bancare

In ultimele doua decenii au fost introduse multe carduri pe piata bancara, avand diferite caracteristici, posibilitati si moduri de utilizare. Cele mai importante si mai larg utilizate sunt urmatoarele:

Card de credit: un mijloc prin care detinatorii acestuia pot face cumparaturi de bunuri si servicii si pot de asemenea sa primeasca avansuri in numerar de la comerciantii operationali - conectati la sistemul de vanzare prin card. Cele mai populare carduri sunt VISA si Mastercard, ambele fiind puse in circulatie de banci emitente.

Card ATM: un card oferit de o banca depunatorilor sai, care le permite sa efectueze anumite tranzactii prin intermediul automatelor de plata ATM, cum ar fi:

retragere de numerar sau depunere de numerar si cecuri in conturile de economii;

retragere de numerar sau depunere de numerar si cecuri in conturile de credit (si in conturile de credit prin card);

obtinerea informatiei despre diferite conturi (tranzactii si detalii de sold);

transfer de fonduri intre conturi etc.

Card de debit: un card care este card tip punct de vanzare si opereaza intr-un mod similar cardului de credit, diferenta constand ca in cazul cardului de debit plata este luata din contul de economii al detinatorului, de obicei prin transferul fondurilor prin intermediul unei Case Automate de Compensatie (Automated Clearing House - ACH).

Card inteligent (smart card): un card care contine un microprocesor incorporat, in memoria caruia sunt continute informatii legate de limita creditului.

Card pentru calatorii si recreere: fiind similare cardurilor de credit, diferenta consta in faptul ca soldul total este datorat in intregime la data facturarii.

Exista trei categorii de participanti pe piata cardurilor. Tinta fiecarei categorii este prezentata mai jos:

Detinatorul de card: un client al sistemului bancar care urmareste sa obtina:

comoditate si siguranta (adica sa nu transporte numerar pentru cheltuieli neasteptate sau pentru plati planificate);

accesul la o posibilitate de credit, care este neasigurat si pentru a carui obtinere nu este necesara de obicei o procedura complicata;

plati intarziate sau extinse atunci cand este necesar (obtinand de asemenea avantaj din diferitele programe de plata corelate);

usurinta inregistrarii in documente (intrucat extrasul de cont indica toate operatiunile).

Comerciantul: celalalt client al sistemului bancar care urmareste sa obtina:

cresterea vanzarilor (fiecare client al sau are posibilitatea sa cheltuiasca cat de mult doreste pana la propriile limite, prin prezentarea cardului de credit);

servicii pentru clientii care doresc credit pentru cheltuiala;

reducerea riscului de acceptare a cecurilor fara acoperire;

protectie fata de hoti (in comparatie cu vanzarile in numerar).

Bancile: (incluzand bancile emitente si bancile comerciale) care urmaresc:

generarea veniturilor de la detinatorii de carduri datorita dobanzii percepute si a comisioanelor;

generarea veniturilor de la comercianti datorita comisioanelor si altor taxe;

cresterea soldurilor de depozite ((a) de la detinatorii de carduri care doresc plata automata din conturile lor de depozit a soldurilor datorate la carduri de credit si (b) de la comercianti, cand sunt platiti dupa compensarea vanzarilor prin card de credit);

atragerea unor potentiali clienti pentru celelalte servicii bancare;

vanzarea sau inchirierea de echipamente speciale pentru suportul vanzarilor in punctele de vanzare (points of sale = POS).

Fluxul operational al functiei cardurilor se imparte in doua sectiuni:

Fluxul traditional, care contine urmatoarele etape:

clientul (detinatorul potential) face cerere la banca emitenta pentru un card de credit;

banca emitenta evalueaza cererea si emite cardul, cand este obtinuta aprobarea;

detinatorul cumpara bunuri sau servicii prin utilizarea cardului in magazin;

comerciantul cere autorizatia - aprobarea de la banca comerciantului privind acceptarea sumei de la detinatorul cardului;

banca comerciantului, prin asociatia cardurilor si banca emitenta, verifica valabilitatea, daca este furat, limitele etc;

mesajul de autorizare este inaintat comerciantului prin banca acestuia;

Fluxul decontarii, care contine urmatoarele etape:

comerciantul trimite actul justificativ la banca sa, cerand plata;

banca comerciantului plateste acestuia (de obicei depunand suma in contul acestuia);

banca comerciantului trimite soldul debitor la banca emitenta prin asociatia cardurilor;

banca emitenta trimite soldul bancii comerciantului prin intermediul asociatiei cardurilor;

banca emitenta il taxeaza pe detinatorul cardului;

detinatorul cardului trimite plata la banca emitenta, direct sau indirect prin conturile sale din sistemul bancar;