Cecul

Cecul

Cecul este un instrument de plata prin care o persoana, denumita tragator, da ordin neconditionat unei banci, denumita tras, de a plati la vedere o suma de bani in favoarea beneficiarului (sau la ordinulacestuia).

Dupa unii autori , denumirea de "cec" deriva de la verbul "to check "(engl.), care inseamna a controla, a verifica, si a aparut pentru prima data in Anglia in secolul al XVII-lea. Cu toate acestea, se pare ca, pentru a se evita riscul pierderii si furtului numerarului, intr-o forma embrionara, cecul de calatorie se utiliza inca din Antichitate. Din definitie reiese ca, la fel ca in cazul cambiei, in procesul emiterii, cecul pune in legatura trei parti:

− tragatorul - persoana (fizica sau juridica) care prin emiterea cecului da ordin bancii sa efectueze plata in favoarea beneficiarului. Pentru a emite cecul, tragatorul trebuie sa fie client al bancii si sa dispuna, in prealabil, de fondurile necesare acoperirii platii. Aceste fonduri pot proveni din depozitele constituite anterior sau din creditele acordate de banca.

− trasul - banca la care tragatorul are deschis contul sau, in cazul unor tipuri speciale de cecuri, cum ar fi, de exemplu, cecul bancar, banca insarcinata sa efectueze plata. In practica, banca elibereaza titularilor de conturi carnete de cecuri, care au preimprimate: numele si adresa tragatorului, denumirea bancii tragatorului (prin indicarea sediului si numarului de telefon al bancii la care tragatorulare deschis contul), denumirea de "cec"; ordinul de a plati ("platiti in schimbul acestui cec"), bararea si,eventual, unele clauze;

beneficiarul - persoana fizica sau juridica indicata de tragator, care este indreptatita sa incaseze suma de bani inscrisa in cec. In calitate de beneficiar poate sa fie insusi tragatorul, in situatia in care doreste sa retraga numerar.

In tara noastra, legea cecului dateaza din 1934. Dupa 1947, Romania nici nu a abrogat aceasta lege, dar nici nu a aplicat-o, folosind, in schimb, in acest domeniu, norme si reglementari emise de Banca Nationala. Incepand cu 1991, s-a procedat la crearea cadrului juridic pentru utilizarea acestui instrument in conditiile unei economii de piata. Drept urmare, reglementarile din 1934 au fost modificate nu atat din punct de vedere tehnic-bancar, cat, mai ales, din punct de vedere juridic, fapt reflectat prin Legea nr. 83/octombrie 1994[2].

Conform legislatiei romanesti, cecul trebuie sa cuprinda anumite elemente esentiale:

denumirea expresa de cec exprimata in limba in care a fost redactat inscrisul;

ordinul neconditionat de a plati o suma de bani, prin precizarea sumei (inscrisa in cifre si litere) si monedei in care urmeaza a fi efectuata plata. Formula consacrata este: "Platiti inschimbul acestui cec suma.";

denumirea trasului, respectiv, a bancii care urmeaza sa efectueze plata;

locul platii, respectiv, adresa bancii unde trebuie sa se efectueze plata;

data si locul emiterii, prin indicarea clara a zilei, lunii si anului emiterii. Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, avand importanta in calcularea termenului de prezentare la plata a cecului. Daca locul emiterii nu este precizat, el se considera a fi localitatea tragatorului (emitentului);

semnatura tragatorului (emitentului)

Desi mecanismul derularii cecului prezinta anumite particularitati in functie de tipul de cec utilizat si partile implicate, totusi, in mod simplificat, plata prin cec presupune parcurgerea urmatoarelor etape (fig. 3):

1) incheierea contractului comercial intre vanzator (Firma V) si cumparator (Firma C), in care se stipuleaza plata marfii prin cec. Vanzatorul are cont curent deschis la Banca V, iar cumparatorulla Banca C;

2) la achizitia marfii, firma cumparatoare completeaza o fila de cec din carnetul de cecuri eliberat de banca sa (Banca C), pe care o inmaneaza vanzatorului. Cecul completat cuprinde numele beneficiarului (vanzatorului) si suma datorata (aferenta marfii cumparate);

3) in posesia cecului, vanzatorul se prezinta la ghiseele bancii care il serveste (Banca V) si solicita incasarea cecului;

4) banca vanzatorului preia cecul si il remite spre incasare bancii cumparatorului, care, pe baza disponibilului din contul cumparatorului, va achita cecul;

5) dupa ce a primit banii de la banca cumparatorului, banca vanzatorului plateste vanzatorului suma inscrisa pe cec. In exemplul considerat, vanzatorul (Firma V) este in calitate de beneficiar, cumparatorul(Firma C), in calitate de tragator (emitent), iar banca cumparatorului (Banca C), in calitate de tras.

Fig. nr 3 : Mecanismul derularii platii prin cec

La fel ca in cazul celorlalte instrumente de plata (cambia si biletul la ordin), intre momentul emiterii si momentul efectuarii platii, cu un cec se pot efectua mai multe operatiuni: girarea (andosarea),avalizarea, plata, protestul si regresul.

1.Girarea. Transmiterea (circulatia) cecurilor se poate face prin cesiune, gir (andosare) sau simpla remitere (pentru cecul la purtator). In primul caz, cecul este nominativ si prezinta clauza "nu la ordin", care nu-i permite beneficiarului sa-l transmita mai departe decat prin cesiune de drept comun. Circulatia cecului prin gir se efectueaza in situatia in care cecul este platibil unei anumite persoane, indiferent daca are sau nu mentiunea "la ordin". Prin operatiunea de girare, posesorul cecului, numit girant, transfera altei persoane, numita giratar, toate drepturile care decurg din titlul respectiv. Girarea se da pe spatele cecului (verso), din care cauza se mai numeste si andosare, si poate sa fie in alb sau in plin (nominativa).

Girul in alb presupune ca pe verso-ul cecului apare numai semnatura girantului, fara sa fie indicat numele giratarului (al noului beneficiar), de unde si denumirea "in alb". Girul in plin sau nominativ cuprinde semnatura girantului, data girarii si numele giratarului. Girarea trebuie sa fie neconditionata.

2.Avalizarea este operatiunea prin care o persoana denumita avalist garanteaza plata cecului pentru intreaga suma sau doar pentru o parte. Dupa cum se cunoaste, avalul face parte din categoria garantiilor personale. Persoana in favoarea careia se acorda garantia se numeste avalizat. In general, avalul se da pe cec, formulele consacrate fiind "pentru aval" sau "pentru garantie",urmate de semnatura avalistului. Daca nu se mentioneaza persoana pentru care a fost dat avalul, se considera ca este vorba de tragator.

3.Plata. Prin natura sa, cecul este platibil la vedere, termenul in care poate fi prezentat la plata fiind foarte scurt. Calculul termenului de plata se face de la emiterea cecului (in calcul nu este inclusa ziua emiterii). Neprezentarea de catre beneficiar la plata cecului in termen exonereaza de raspunderea neacoperirii pe tragator, plata urmand a fi facuta, in acest caz, in termen, in general, de un an (perioada de prescriptie a unui cec). Asa cum s-a mentionat, orice cec trebuie platit intr-un anumit termen. In Romania, de exemplu, legea prevede un termen maxim de 8 zile (daca cecul este platibil in locul in care a fost emis) si de maxim 15 zile (pentru celelalte situatii). Cecurile emise in strainatate (Europa) si platibile in Romania trebuie prezentate in termen de 30 zile. Daca sunt emise in afara Europei, termenul este de 70 de zile. Pentru cecurile emise in Romania si platibile in strainatate, termenul de prezentare la plata este cel prevazut de legea din fiecare tara.[3] Dupa efectuarea platii, banca platitoare are dreptul sa ceara ca cecul sa-i fie predat cu mentiunea "achitat".

4.Protestul si regresul. In situatia in care cecul este prezentat pentru incasare in termen legal, iar banca trasa refuza sa efectueze plata, atunci posesorul cecului poate sa-si exercite dreptul de regres impotriva diferitilor semnatari ai acestuia (giranti, avalisti). Astfel, poate sa solicite de la acestia plata sumei inscrise pe cec, la care se adauga dobanda legala, calculata cu incepere de la data prezentarii si cheltuielile de protest. Pentru a putea sa-si exercite acest drept, posesorul cecului trebuie sa dovedeasca faptul ca banca a refuzat sa efectueze plata. In acest scop, beneficiarul cecului poate sa inainteze un protest, care este un act notarial, sau poate sa obtina o declaratie a trasului. Debitorul de regres (girant sau avalist) care a efectuat plata are dreptul sa solicite beneficiarului cecului predarea acestuia, cu mentiunea "achitat".

Practica bancara si comerciala interna si internationala evidentiaza faptul ca se utilizeaza mai multe categorii de cecuri, grupate dupa o serie de criterii, intre care cele mai importante sunt: modul in care este indicat beneficiarul, modul de incasare si partile angajate in derularea platilor.

Din punctul de vedere al modului in care este indicat beneficiarul, respectiv, persoana care urmeaza sa incaseze suma de bani, se disting urmatoarele tipuri de cecuri:

T  nominative - caz in care in textul cecului sunt precizate in mod expres numele beneficiarului ("Platiti acest cec firmei X") si mentiunea "Nu la ordin". Singura persoana care are dreptul de a incasa suma respectiva este beneficiarul indicat in textul cecului. In situatia in care acesta doreste sa transmita mai departe cecul, el nu poate sa-l gireze, ci doar sa recurga la cesiunea de creanta, procedura mai greoaie, care constituie principalul dezavantaj al acestui tip de cec;

T  la ordin - atunci cand in textul cecului apare numele beneficiarului, insotit sau nu de clauza "la ordin" ("Platiti acest cec la ordinul firmei X"). Acest tip de cec prezinta avantajul de a putea fi transmis altei persoane prin simpla girare sau andosare, din care cauza are o larga raspandire;

T  la purtator - in cazul in care in textul cecului nu apare numele beneficiarului ("Platiti acest cec purtatorului"). Lipsa numelui beneficiarului presupune faptul ca respectivul cec poate fi incasat de orice persoana care il prezinta spre incasare, ceea ce implica o serie de riscuri in cazul furtului sau pierderii cecului.

2. Din punctul de vedere al modului de incasare, se disting urmatoarele tipuri principale de cecuri:[4]

T  cec nebarat - atunci cand beneficiarul poate sa incaseze suma de bani pe care este indreptatit sa o primeasca in numerar sau in cont, fara nici o restrictie. Din cauza faptului ca persoana care incaseaza banii nu trebuie sa aiba obligatoriu un cont in banca si deci poate sa incaseze banii in numerar, cecul nebarat prezinta riscul de a fi incasat de o persoana neautorizata, daca cecul a fost pierdut sau furat. In practica, acest tip de cec este cunoscut si sub denumirea de "cec de casa" sau "cec alb" (a nu se confunda cu "cec in alb", expresie care desemneaza faptul ca, in momentul emiterii, tragatorul nu a indicat suma de bani pe care trebuie sa o incaseze beneficiarul, lasand acestuia libertatea de a completa la incasare suma dorita);

T  cec barat - spre deosebire de cecul nebarat, acest tip de cec presupune ca poate fi achitat numai intr-un cont bancar al beneficiarului, neputand fi platit in numerar (cecul poate fi achitat doar unei banci sau unui titular de cont la banca platitoare/trasa). Denumirea de cec "barat" provine de la faptul ca pe fata unui astfel de cec exista doua linii paralele verticale sau oblice(fig. nr. 4). Bararea cecului poate fi facuta de catre tragator, in momentul emiterii, sau de orice posesor, in cursul circulatiei acestuia, si este de doua feluri:

- generala, cand intre cele doua linii paralele nu este scris nimic sau apare o mentiune generala de genul "banca" (sau expresii similare). In acest caz, cecul poate fi platit numai altei banci sau unui client al bancii platitoare (banca aflata in pozitia de tras), prin virarea sumei in contul sau curent de la banca platitoare.

- speciala, cand intre cele doua linii paralele este indicata denumirea unei banci. Aceasta presupune ca cecul poate fi platit numai bancii inscrise intre linii.

Fig. nr 4. : Formular de cec barat (recto)

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Reglementari privind cecul , 1994, p. 108

T  cec certificat. Introducerea cecului certificat (confirmat) a fost determinata de necesitatea surmontarii uneia din cele mai mari limite ale cecului, respectiv, riscul pe care il are beneficiarul de a fi posesorul unui cec fara acoperire. Pentru a depasi acest inconvenient, beneficiarul cecului poate solicita obtinerea unui cec certificat, respectiv, a unui cec care sa aiba confirmarea din partea bancii (trasului) ca in contul tragatorului exista suficiente disponibilitati pentru ca cecul sa fie onorat. Cecul certificat are inserata mentiunea "certificat", insotita de data, semnatura si stampila bancii. Din motive de siguranta, pentru a oferi acest serviciu, de obicei, banca imobilizeaza suma de bani corespunzatoare valorii cecului intr-un cont colateral pana la data prezentarii la plata. Bineinteles, pentru acest serviciu banca incaseaza un comision.

T  cec documentar. Dupa cum arata si denumirea cecului, si in acest caz, ca si in cazul altor plati documentare (acreditiv documentar, incaso documentar, ordin de plata documentar/conditionat), incasarea banilor de catre beneficiar este conditionata de prezentarea anumitor documente care sa ateste livrarea unei marfi, prestarea unui serviciu etc.;

T  cec de calatorie. Dezvoltarea turismului international a determinat impunerea unui nou tip de cec, care sa permita calatorilor in strainatate sa dispuna rapid si in siguranta de sumele de bani necesare efectuarii diferitelor plati. Astfel, datorita avantajelor pe care le prezinta, cecurile de calatorie si, mai tarziu, cardurile au inceput sa detina un loc tot mai important in platile asociate turismului si transporturilor internationale, inlocuind, in mod treptat, numerarul.

Pentru a se preintampina posibilitatea ca cecul sa fie prezentat la banca de persoane neautorizate (care au intrat in posesia cecului ca urmare a furtului sau pierderii acestuia), incasarea cecului este conditionata de semnarea lui inca o data de catre posesor.

T  eurocecuri - sunt o forma speciala de cecuri de calatorie in alb (nu au valoarea tiparita pe ele), care se particularizeaza prin faptul ca sunt vandute de banci clientilor care au conturi deschise la ele impreuna cu o carte de garantie. Pe masura ce trebuie sa efectueze plati, clientii beneficiari de eurocecuri le completeaza cu sumele necesare si le prezinta spre incasare bancilor  platitoare. Acestea le vor onora numai daca solicitantul va prezenta si cartea de garantie aferenta, iar intre datele inscrise in cartea de garantie si datele inscrise in cec exista concordanta deplina. Dupa cum arata si denumirea, cartea de garantie are un rol dublu: de a garanta bancii platitoare ca va incasa banii de la banca ce a emis cecul si de a oferi protectie beneficiarului ca, in cazul in care cecul este pierdut sau furat,el nu va putea fi incasat de persoane neautorizate.

3. In functie de partile angajate in derularea platilor, se disting

T  Cecurile personale sunt cecurile trase de o firma asupra unei banci. Beneficiarii primesc cecurile personale direct de la tragatori, dupa care le prezinta spre incasare bancilor trase. Cecul personal nu ofera nici o garantie beneficiarului ca banca trasa va efectua plata, respectiv, ca in contul tragatorului (emitentului cecului) sunt suficienti bani pentru onorarea platii. De aceea, in situatia in care vanzatorii accepta reglementarea platilor prin cecuri personale si nu au suficienta incredere in partenerii contractuali, atunci, pentru evitarea acestor riscuri, pot solicita expedierea marfii sau prestarea serviciului dupa incasarea banilor.

T  Cecurile bancare sunt cecurile trase de o banca asupra altei banci.

Inregistrarile in Centrala Incidentelor de Plata(CIP)

Centrala Incidentelor de Plati (CIP) reprezinta o structura specializata in colectarea, stocarea si centralizarea informatiilor specifice incidentelor de plati produse de titularii de cont cu cecuri, cambii si bilete la ordin.

Baza de date a CIP este organizata in doua fisiere:

1. Fisierul national de incidente de plati (FNIP) care are trei componente:

• Fisierul national de cecuri (FNC),
• Fisierul national de cambii (FNCb),
• Fisierul national de bilete la ordin (FNBO) si

2. Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP.

Fisierul national al persoanelor cu risc colecteaza informatiile privind incidentele de plati majore (instrumente de plata trase in descoperit de cont, cecuri emise fara autorizarea trasului, cecuri emise cu data falsa, cecuri emise de catre un tragator aflat in interdictie bancara) inregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice. Anularea incidentelor de plata din aceasta baza de date poate fi efectuata numai de catre aceeasi persoana declaranta care le-a transmis anterior la CIP, din proprie initiativa sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti executorii.

Interdictia bancara este regimul impus de catre o institutie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de un an incepand cu data inregistrarii la CIP a unui incident de plata major si asigura prevenirea producerii unor noi incidente de plati.
Suspendarea sau reluarea interdictiei bancare se realizeaza de catre persoanele declarante, doar in baza unei hotarari judecatoresti executorii prin care este dispusa suspendarea, respectiv reluarea unei interdictii bancare a unui cec.

Existenta incidentelor de plata din CIP denota neindeplinirea obligatiilor asumate de emitenti:

v  cecuri fara acoperire, bilete la ordin si cambii necolateralizate la scadenta ;

v  completarea abuziva de catre beneficiari a instrumentelor de plata emise in alb;

v  completarea incorecta a informatiilor solicitate in instrumente;

v  prezentarea la plata dupa data prevazuta de lege.

Fig. nr.5 Evolutia numarului incidentelor inregistrate la plata cu cecuri in Romania

Sursa: BNR