Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
Comparatie intre documentele Modelului COSO si cele ale Modelului CoCo

Comparatie intre documentele Modelului COSO si cele ale Modelului CoCo


Comparatie intre documentele Modelului COSO si cele ale Modelului CoCo

Documentul intitulat "Controlul intern - Cadru Integrat elaborat de COSO, este in curs de a deveni un text de lege pentru controlul intern in Statele Unite ale Americii.

Recomandarile enuntate in documentul CoCo se bazeaza pe conceptel exprimate in documentul COSO. Chiar daca cele doua documente acopera in mare parte aceleasi domenii si concorda in mare masura, ele comporta si unele diferente in anumite dimensiuni.



Consiliul pentru elaborarea criteriilor de control ale documentului CoCo considera ca a reusit sa faca astfel incat organizatiile care se conformeaza recomandarilor pe care le-a stabilit, sa tina cont in acelasi timp si de directivele documentului COSO.

In sprijinul acestei afirmatii, prezentam in continuare, lista criteriilor stabilite prin documentul CoCo, grupate in structura celor 5 componente ale documentului COSO (Tabel nr. 3.2).

Tabel nr. 3.2

Nr. crt.

Componentele Modelului COSO

Gruparea criteriilor de control stabilite de Modelul CoCo

Mediul de control

B1 - In intreaga organizatie trebuie sa fie definite, comunicate si puse in practica valori etice, inclusiv integritatea.

B2 - Politicile si practicile in materie de resurse umane trebuie sa fie conforme valorilor etice ale organizatiei si sa fie coerente cu obiectivele acesteia.

B3 - Puterile, responsabilitatile si obligatia de a raporta trebuie sa fie clar definite si conforme obiectivelor organizatiei, pentru ca deciziile si actiunile sa fie luate de persoanele potrivite.

B4 - Trebuie sa se favorizeze un climat de incredere reciproca, pentru a facilita circulatia informatiei intre persoane si pentru a le ajuta pe acestea sa contribuie in mod eficace la realizarea obiectivelor organizatiei.

C1 - Persoanele trebuie sa aiba cunostintele, competentele si instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor organizatiei.

Evaluarea riscurilor

A1 - Trebuie sa stabileasca si sa se comunice obiective.

A2 - Riscurile interne si externe importante carora organizatia le face fata in urmarirea obiectivelor trebuie sa fie identificate si evaluate.

A5 - Obiectivele si planurile conexe trebuie sa includa scopuri si indicatori de performanta masurabili.

D1 - Mediul extern si mediul intern trebuie sa fie supravegheate pentru a obtine informatii ce ar putea semnala necesitatea reevaluarii obiectivelor organizatiei sau controlului in cadrul acesteia.

Activitatile de control

A3 - Trebuie sa fie stabilite, comunicate si puse in practica politici care vizeaza facilitarea realizarii obiectivelor organizatiei si gestiune riscurilor carora aceasta le face fata, pentru ca persoanele sa inteleaga ceea ce se asteapta de la ele si sa cunoasca limitele libertatii lor de actiune.

C4 - Deciziile si actiunile diverselor parti ale organizatiei trebuie sa fie coordonate.

C5 - Activitatile de control trebuie sa fie concepute astfel incat sa faca parte integranta din organizatie, tinand cont de obiectivele acesteia, de riscurile care ar putea afecta realizarea acestor obiective si de inter-relatia dintre elementele controlului.

Informarea si comunicarea

C2 - Procesele de comunicare trebuie sa sustina valorile organizatiei si realizarea obiectivelor sale.

C3 - Trebuie sa se defineasca si sa se comunice in termene acceptabile informatii pertinente si suficiente, pentru a le permite persoanelor sa isi indeplineasca responsabilitatile care le sunt incredintate.

A4 - Trebuie sa se stabileasca si sa se comunice planul pentru ghidarea eforturilor in atingerea obiectivelor organizatiei.

D4 - Nevoile de informare si sistemele conexe trebuie sa fie reevaluate atunci cand se schimba obiectivele sau atunci cand sunt depistate deficiente in comunicarea informatiilor.

Monitorizarea

D2 - Performanta trebuie sa faca obiectul unei monitorizari cu ajutorul scopurilor si indicatorilor definiti in obiectivele si planurile organizatiei.

D3 - Ipotezele inerente obiectivelor organizatiei trebuie sa fie revizuite in mod periodic.

D5 - Trebuie sa se stabileasca si sa se aplice proceduri de monitorizare, pentru a se asigura ca se realizeaza schimbarile sau actiunile corespunzatoare.

D6 - Conducerea trebuie sa evalueze periodic eficacitatea controlului in organizatie si sa comunice rezultatele evaluarii sale persoanelor fata de care are obligatia sa raporteze.

Modelul CoCo este considerat de specialisti ca fiind modelul slab al controlului, desi este mult mai formalizat comparativ cu COSO.

La baza acestui model sta teoria potrivit careia nu putem avea un control eficient decat daca toti membrii organizatiei inteleg:

scopul organizatiei;

obiectivele si resursele necesare pentru atingerea acestora;

personal corespunzator care sa aiba capacitatea de implicare si

comunicare a obiectivelor;

modalitatile de transmitere in toate structurile sociale;

monitorizarea sa fie completata cu dorinta de invatare.

Observam ca acestui model (slab) al controlului ii place sa utilizeze experienta pentru a invata lucrurile, altfel:

COSO prin monitorizare si revizuire, iar

CoCo prin monitorizare si invatare.

Modelul de control CoCo are in vedere ca fiecare organizatie sa influenteze personalul prin invatare. Dar acest model induce o cultura organizationala lipsita de vina. Astfel o greseala efectuata este considerata utila pentru invatare si nu presupune aplicarea de sanctiuni.

Pentru manageri aceasta este o problema mai delicata. De aceea aici se impune sa vorbim despre atitudine si despre schimbarea mentalitatii oamenilor.

Managementul trebuie sa fie promotorul schimbarii, chiar adeptul schimbarii propriei mentalitati, sa permita transparenta si sa-si asume responsabilitatile pentru riscurile din entitatile lor, conform conceptiei conducerii corporatiste. Daca managerii nu primesc aceste lucruri auditorii au datoria sa devina promotorii schimbarii. Atunci cand managerii sunt persoane inchise auditorii interni vor proceda astfel incat schimbarea sa se produca in mod global. Spre exemplu stilul de a lasa impresia acceptarii de comisioane sau chiar de a lua mita se poate schimba prin presiunea tuturor celor implicati. Stoparea acestei practici este dificila, pare perturbatoare pentru sistem, pe termen scurt, dar va da rezultate pe termen lung.

Autorii considera ca in practica, cea mai buna solutie este sa aplicam, in organizatiile noastre, partile bune din ambele modele.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.