Constituirea, organizarea si conducerea Bancii Nationale a Romaniei

Constituirea, organizarea si conducerea Bancii Nationale a Romaniei

Constituita in contextul politic determinat de obtinerea independentei de stat a Romaniei, la 17 aprilie 1880, Banca Nationala a Romaniei are un rol esential in dezvoltarea economica a tarii si in evolutia sistemului bancar roman. Banca Nationala a Romaniei s-a constituit ca banca de emisiune a statului, expresie a independentei de stat obtinute si care in timp a capatat functii si atributii in contextul conceptului de banca a bancilor[1].

Transformarile social-politice si economice demarate la finele anului 1989, in Romania, au marcat trecerea la statul de drept si la economia de piata. Intr-o economie de piata, rolul sistemului bancar este deosebit de important, constituind un mijloc dinamizator al economiei. In aceste conditii, rolul atribuit Bancii Nationale a Romaniei se schimba, aceasta transformandu-se dintr-un instrument de control al agentilor economici in folosul statului cu economie planificata, intr-o institutie menita sa indeplineasca rolul specific de banca centrala contemporana a unei economii de piata.

Noua structura a economiei a impus reorganizarea sistemului bancar national ca un sistem pe doua niveluri, fapt care s-a implinit la sfarsitul anului 1990 astfel:

La primul nivel se situeaza Banca Nationala a Romaniei - care a revenit la obiectivele stabilite odata cu infiintarea sa in 1880, aceea de banca de emisiune, cu rolul de organ de reglementare, autorizare si supraveghere prudentiala a bancilor asumandu-si functiile specifice unei banci centrale. Toate acestea au facut obiectul prevederilor Legii nr. 34 din 3 mai 1991 privind Statutul BNR. Prin aceasta lege BNR a recapatat autonomie fata de puterea executiva a statului.

Al doilea nivel surprinde bancile de depozit si comerciale constituite ca societati comerciale pe actiuni in baza Legii 31/1990 - privind infiintarea societatilor comerciale, si a caror activitate era reglementata prin Legea nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancara.

Actualmente, Banca Nationala a Romaniei functioneaza in baza prevederilor Legii nr. 312 din 28 iunie 2004 - privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 582 din 30 iunie 2004). Principiile de baza ale Statului BNR se regasesc in prima forma a Legii Statutului BNR adoptata in 1991, respectiv Legea nr. 34/1991 privind Statutul BNR, modificata ulterior prin adoptarea Legii nr. 101 din 26 mai 1998 privind Statul Bancii Nationale Romaniei (publicata in M. Of. al Romaniei nr. 203 din 1 iunie 1998).

Conform Statutului, Banca Nationala a Romaniei este o institutie publica independenta, cu personalitate juridica, care are sediul central in capitala Romaniei si sucursale si agentii si in alte localitati din tara. BNR este o institutie publica deoarece unicul actionar al acesteia este statul roman care a stabilit capitalul social la valoarea de 30.000.000 de lei.

Organizarea activitatii a BNR este asigurata de Consiliul de administratie, patru comitete principale si Cancelaria BNR:

Comitetul de politica monetara;

Comitetul de supraveghere;

Comitetul de administrare a rezervelor internationale;

Comitetul de audit;

Cancelaria BNR.

Activitatea primelor trei comitete este condusa si monitorizata prin cei trei vice-guvernatori ai BNR. La randul lor, cele trei comitete sunt organizate pe directii de interes a caror misiuni contribuie la exercitarea optima a atributiilor BNR.

Tabelul nr. 12. Structura organizatorica BNR

Sursa: BNR - Organigrama, www.bnro.ro

Conducerea BNR este asigurata de Consiliul de administratie, format din 9 membrii alesi de Parlamentul Romaniei la propunerea comisiilor permanente de specialitate a celor doua Camere. Membrii consiliului se aleg pe o perioada de minim 5 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Potrivit prevederilor legale, 4 dintre cei 9 membrii sunt salariati ai BNR (un presedinte care este guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul si alti 2 vice-guvernatori), iar ceilalti 5 membrii nu sunt salariati ai BNR. De asemenea, s-a stabilit ca, membrii Consiliului de administratie sa nu fie parlamentari sau membri ai unui partid politic si nu pot face parte din autoritatea judecatoreasca sau din administratia publica.

Principalele atributii ale Consiliului de administratie sunt :

elaborarea si aplicarea politici monetare si a cursului de schimb;

adoptarea de masuri in domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si a autorizarii si monitorizarii sistemelor de plati;

hotararea directiilor principale in conducerea operatiunilor si raspunderile ce revin personalului BNR;

realizarea organizarii interne, stabilirea indemnizatiilor, salariilor si alte drepturi banesti ale personalului;

stabilirea atributiilor si competentelor Comitetului de Politica Monetara, Comitetului de Supraveghere, Comitetului de Administrare a Rezervelor Internationale si Comitetului de Audit, care functioneaza in cadrul BNR;

delegarea temporara a competentelor sale catre conducerea executiva, atunci cand situatii speciale pot impune aceasta decizie.

La sedintele Consiliului de administratie al BNR pot participa si ministrul finantelor publice si un secretar de stat din Ministerul Finantelor Publice.

Odata cu adoptarea monedei unice (euro) si integrarea BNR in cadrul Eurosistemului, membrii Consiliului de administratie al acesteia implicati in exercitarea atributiilor legate de SEBC, nu pot avea alte functii care se pot afla in conflict de interese cu obligatiile ce le revin, in calitate de membri ai consiliului.

In cadrul Consiliului de administratie, pozitia principala apartine presedintelui, respectiv a guvernatorului BNR. Prin prevederile art. 35 din Legea Statutului BNR, guvernatorul BNR dispune masuri pentru executarea dispozitiilor legale, a hotararilor consiliului de administratie, precum si a altor reglementari privind BNR. De asemenea, guvernatorul numeste in functie personalul din aparatul central al BNR si pe directorii sucursalelor si agentiilor acesteia, iar in anumite situatii, poate delega exercitarea unor atributii ale sale viceguvernatorilor. In paralel, guvernatorul BNR emite ordine si decizii si reprezinta BNR in relatiile cu tertii, semnand, direct sau prin persoane imputernicite de el, toate tratatele sau conventiile incheiate. O alta responsabilitate a presedintelui BNR este de a prezenta anual (la data de 30 iunie) in fata Parlamentului, raportul anual al BNR cu privire la activitatile BNR, situatiile financiare anuale si raportul de audit aferente anului anterior prezentarii, in sedinta comuna a celor doua Camere. De altfel, BNR raspunde de actiunile sale doar in fata Parlamentului Romaniei.